95 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania
Unirea Basarabiei cu Romania a avut loc la 27 martie 1918 si a fost in fapt reunificarea partii dintre Prut si Nistru a voievodatului istoric al Moldovei alipita la Rusia in 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu Romania pentru a forma Romania Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci cand Rusia a anexat din nou Basarabia, in baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.Biserica si StatulRelatia dintre Biserica si Stat in tara noastra dainuie inca de la inceputurile noastre ca popor. Istoria Bisericii completeaza istoria nationala si o implineste. Anul 1918 nu face exceptie si speculeaza contextul favorabil european. Mitropolitul de fericita amintire Antonie Plamadeala al Ardealului afirma: Istoria romanilor e biografia extraordinara a unui popor de vita veche, din stramosi viteji si drepti, cumpaniti in gandire si hotarati in fapta.Multa vreme, romanii au fost nevoiti sa traiasca in provincii diferite ale aceluiasi neam. Au trait despartiti, uneori sub stapaniri straine. Libertatea si-au aparat-o cu armele, iar identitatea prin grai si credinta. Avem, asadar, o intreita legatura intre romanii din cele trei provincii istorice: pamantul, limba si credinta, legatura ce a pastrat constiinta ca romanii sunt frati, indiferent de ce parte a Carpatilor le-a fost dat sa vietuiasca. La 27 martie/9 aprilie 1918 Basarabia s-a reunit cu Romania, iar Arhiepiscopia Chisinaului a fost inclusa in Biserica Ortodoxa Romana. Din iunie 1918 pana in decembrie 1919 Arhiepiscopia Chisinaului a fost condusa de episcopul Nicodim Munteanu al Husilor, in calitate de loctiitor de arhiepiscop. De la inceputul anului 1920 eparhia a fost condusa de arhiepiscopul Gurie Grosu, un localnic, care la 28 aprilie 1928 a fost ridicat la demnitatea de mitropolit, potrivit Enciclopediei Ortodoxiei Romanesti (EIMBOR, Bucuresti, 2010, p.268). A pastorit pana la 11 noiembrie 1936, cand a fost pensionat. In timpul pastoririi lui la 10 martie 1923 s-au mai infiintat si doua episcopii in Basarabia, la Ismail si la Balti. In 1926 s-a infiintat o Facultate de Teologie in Chisinau, care a functionat pana in 1941. Dupa Gurie, eparia a fost condusa de doi loctiitori, cel mal insemnat fiind arhiereul Efrem Enachescu Tighneanul.Din toamna anului 1944 Biserica din Basarabia se gaseste sub jurisdictia Patriarhiei Ortodoxe Ruse cu ierarhi rusi. In 1992 Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a reactivat Mitropolia romaneasca a Basarabiei, in frunte cu Inaltpreasfintitul Parinte Mitropolit Petru Paduraru. Prin hotararea nr. 7427/ 24 octombrie 1995, Sfantul Sinod a aprobat modificarea titulaturii Mitropoliei Basarabiei astfel: Mitropolia Basarabiei, autonoma si de stil vechi, si Exarhat al Plaiurilor . Unirea cu RomaniaIn ianuarie 1918, atat Romania cat si Republica Democrata Moldoveneasca se gaseau intr-o situatie extrem de delicata. Guvernul roman era presat de Puterile Centrale sa negocieze o pace umilitoare, in timp ce Basarabia trebuia sa faca fata unei Ucraine expansioniste. Guvernul Averescu trebuia sa faca fata pretentiilor Puterilor Centrale care cereau cedarea Dobrogei, modificarea granitei pe Carpati, schimbarea dinastiei, demobilizarea armatei, mari concesii economice, etc. Pe cale diplomatica se reusise mentinerea statului roman. La 25 februarie/5 martie s-a semnat Protocolul de la Buftea, care prelungea cu 14 zile armistitiul cu Puterile Centrale, odata cu acordul de satisfacere in masa (in semn de protest) a tuturor pretentiilor Puterilor Centrale. La Buftea, Ucraina trimitea o nota prin care sustinea ca Basarabia din punct de vedere etnografic, economic si politic, formeaza o unitate indivizibila cu teritoriul Ucrainei . Era asadar evident ca Republica Democratica Moldoveneasca nu putea ramane independenta, insa momentul pentru unire nu era oportun. Unirea trebuia amanata pentru a nu periclita soarta Dobrogei, la randul ei revendicata de Bulgaria si ceruta in schimbul Basarabiei. Generalul Averescu avea sa replice delegatiei austro-ungare: Voiti sa ne luati ceea ce este al nostru, adica Dobrogea si sa ne dati in schimb ceea ce nu este al vostru: Basarabia (Boldur, Alexandru V., Istoria Basarabiei, Editura Victor Frunza, Bucuresti, 1992, p.114)In cursul lunii martie devenea tot mai evident ca unirea Basarabiei cu Romania era singura solutie pentru tanara republica moldoveneasca, soarta ei ca stat independent fiind periclitata de intentiile de anexare a Ucrainei. Rada ucraineana, care semnase pacea cu Puterile Centrale, facea presiuni mai ales pentru anexarea unor parti ale Basarabiei, precum Ţinutul Hotinului si Cetatea Alba. Curentul care cerea unirea devenise de nestavilit. Contactele basarabenilor cu factorii politici si cu presa de la Iasi erau tot mai intense, ziare precum Cuvant Moldovenesc , Ardealul , Romania Mare , Sfatul Ţarii , nu conteneau sa scrie pe seama unirii, sporind sentimentul de proprie constiinta nationala. Elitele culturale de pe ambele maluri ale Prutului se intalneau la 1 martie la Iasi, unde aveau sa cada de acord asupra necesitatii istorice a acestui mare pas. Zemsteva din Balti anticipa timpii si declara oficial ca cere unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei, chemand si administratiile locale sa urmeze exemplul. Solutia impasului urma sa vina de data aceasta de jos. (Boldur, Alexandru V., Istoria Basarabiei, Editura Victor Frunza, Bucuresti, 1992, p.115) In acest context, la Iasi au inceput discutiile legate de modalitatea de realizare a Unirii si s-a decis solutia deliberarii in Sfatul Ţarii. In cadrul sedintei guvernului de la Iasi din 23 martie, la care au participat si Inculet, Ciugureanu si Constantin Stere, s-a decis trimiterea unei delegatii Chisinau, care sa supuna chestiunea unirii in Sfatul Ţarii. Constatin Stere a sosit la Chisinau in 24 martie, iar in 26 martie a ajuns si primul-ministru Alexandru Marghiloman. In dupa-amiaza zilei de 27 martie 1918 s-a deschis sedinta Sfatului Ţarii pentru adoptarea unirii. Au luat cuvantul presedintele Ion Inculet si prim-minstrul roman Alexandru Marghiloman, ca reprezentant al guvernului roman. Dupa aceasta, reprezentantii romani s-au retras pentru a permite desfasurarea nestingherita a lucrarilor. La propunerea Blocului Moldovenesc, Constantin Stere a fost cooptat in Sfat. Acesta spunea: Astazi noi trebuie sa hotaram ceea ce va avea o importanta hotaratoare asupra soartei viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor nostri o raspundere pe care noi n-o putem ignora cu nici un fel de sofisme . Dupa exprimarea parerilor din partea grupurilor politice si a minoritarilor, care, cu exceptia polonezilor, au declarat ca se vor abtine, s-a trecut la vot. Unirea a fost aprobata cu 86 de voturi pentru, 3 contra si 36 abtineri. In numele poporului Basarabiei, Sfatul Țarii declara:Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagra și vechile granițe cu Austria, rupta de Rusia acum o suta și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric și dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-și hotarasca soarta lor, de azi inainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa Romania.Aceasta Unire se face pe urmatoarele baze:1. Sfatul Țarii actual ramane mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare, dupa nevoile și cererile norodului. Aceste hotarari se vor recunoaște de Guvernul roman.2. Basarabia iși pastreaza autonomia provinciala, avand un Sfat al Țarii (Dieta), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ implinitor și administrație proprie.3. Competența Statului Țarii este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor Zemstvelor și orașelor; c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul sau implinitor, iar funcționarii inalți sunt intariți de Guvern.4. Restructurarea armatei se va face in principiu pe baze teritoriale.5. Legile in vigoare și organizația locala (Zemstve și orașe) ramane in putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul roman, numai dupa ce vor lua parte la lucrarile lui și reprezentantul Basarabiei.6. Respectarea drepturilor minoritaților din Basarabia.7. Doi reprezentanți vor intra in Consiliul de Miniștri roman, acum desemnați de actualul Sfat al Țarii, iar pe viitor luați din sanul reprezentanților Basarabiei din Parlamentul Roman.8. Basarabia va trimite in Parlamentul Roman un numar de reprezentanți proporțional cu populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret.9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, Zemstve și Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret.10. Libertatea personala, libertatea tiparului, a cuvantului, a credinței, a adunarilor și toate libertațile obștești vor fi garantate prin Constituție.11. Toate calcarile de legi facute din motive politice in vremurile turburi ale prefacerilor din urma sunt amnistiate.Basarabia, unindu-se ca fiica cu Mama sa Romania, Parlamentul roman va hotari convocarea neintarziata a Constituantei, in care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotari impreuna cu toții inscrierea in Constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus.Traiasca Unirea Basarabiei cu Romania, de-a pururea și pentru totdeauna!Președintele Sfatului Țarii, I. Inculeț,Secretarul Sfatului Țarii, I. Buzdugan, (Sursa: http://www.historia.ro)In mijlocul aclamatiilor salii, decizia a fost adusa la cunostiinta primului ministru Marghiloman, care, in numele poporului roman, a guvernului Romaniei si al Regelui, a luat act de Declaratie si a primit Unirea. Era, dupa cum avea sa spuna Regele Ferdinand, infaptuirea unui vis care demult zacea in inimile tuturor romanilor de dincolo si de dincoace de apele Prutului . Unirea a fost primita cu entuziasm si satisfactie de romanii de pretutindeni si a stimulat lupta de eliberare a romanilor aflati sub stapanire straina. Conditiile uniriiActul Unirii prevedea o serie de conditii care tineau de necesitatile stringente ale provinciei. Astfel, Sfatul Ţarii trebuia sa ramana organul care sa duca la bun sfarsit reforma agrara, de o importanta critica pentru taranimea basarabeana. Unirea era conditionata de pastrarea unei autonomii provinciale, cu administratie proprie si un Sfat (Dieta) proprie. Acesta urma sa aiba competente in stabilirea bugetelor locale, sa detina controlul oraselor, sa numeasca functiile administrative. Romania trebuia sa asigure Basarabiei respectarea deplina a drepturilor democratice, o reprezentare proportionala in Parlament precum si prezenta obligatorie in Consiliul de Ministri a doi reprezentanti basarabeni. In fine, se cerea convocarea Constituantei pentru codificarea intr-o noua Constitutie a principiilor enuntate in actul Unirii. Constitutia de la 1923 a fost cea care a intarit integrarea Basarabiei in Romania Mare. In lumina declararii Unirii de la 1 decembrie cu Transilvania, adunarea Sfatului Ţarii s-a intrunit din nou in sedinta speciala, la 26 noiembrie/9 decembrie, a votat unirea neconditionata si a adoptat in fine legea agrara, care rezolva o problema extrem de sensibila a taranilor basarabeni. Dupa adoptarea ei rolul Sfatului era terminat. Astfel, la 10 decembrie Sfatul Ţarii adopta declaratia prin care renunta la conditiile stipulate in actul unirii si, fiind indeplinita reforma agrara, Sfatul s-a dizolvat, pecetluind unirea neconditionata si ireversibila. Recunoasterea internationalaImediat dupa declararea unirii, Rada ucraineana a emis proteste vehemente si a refuzat sa recunoasca actul. Guvernul roman a respins pretentiile acesteia asupra nordului si sudului Basarabiei, precum si obiectiile nejustificate ale Rusiei. Reactiile ostile au continuat pentru multa vreme, statutul Romaniei Mari fiind pus sub semnul intrebarii. Conferinta de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu Romania. La 28 octombrie 1920 Romania a semnatat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Franta, Italia si Japonia care prevedea: "Considerand ca din punct de vedere geografic, etnografic, istoric si economic unirea Basarabiei cu Romania este pe deplin justificata; Considerand ca populatiunea Basarabiei a manifestat dorinta de a vedea Basarabia unita cu Romania", partile contractante recunosteau "suveranitatea Romaniei asupra teritoriului Basarabiei, cuprins intre frontiera actuala a Romaniei, Marea Neagra, cursul Nistrului de la gura sa pana la punctul unde este taiat de vechiul hotar dintre Bucovina si Basarabia, si acest hotar". Actiunile revizionisteIn primii ani de dupa unirea cu Romania, in Basarabia au aparut si activat mai multe organizatii pretins revolutionare care militau pentru ruperea Basarabiei si anexarea ei la Ucraina sau la Rusia. Multe dintre ele isi aveau centrul la Odesa. Spre exemplu, astfel de organizatii erau Societatea pentru salvarea Basarabiei , o organizatie cu caracter propagandistic sau Comitetul Militar de Salvare a Basarabiei , cu caracter militar.Anexarea Basarabiei de catre Rusia sovieticaEfectele unirii au fost anulate dupa 22 de ani, in anul 1940. In baza pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia sovietica a anexat Basarabia, nordul Bucovinei si Ţinutul Herta. (informatii preluate de pe site-ul http://enciclopediaromaniei.ro/wiki)
Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: Mar 27, 2013
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro:
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei