La Parohia „Nasterea Domnului“ din Cluj-Napoca s-a desfasurat Concursul literar religios „Lasati copiii sa vina la Mine!“ adresat elevilor din clasele III-VIII. Subiectele propuse au încercat sa puna în valoare cunostintele religioase, creativitatea, expresivitatea si sensibilitatea copiilor, dupa cum informeaza „Ziarul Lumina”. Unul dintre subiectele abordate în concurs a fost „Îngerul pazitor“, iar în cele ce urmeaza redam câteva fragmente din lucrarile premiate.

„Ma iubeste asa cum sunt!“

Dumnezeu mi-a dat un înger perfect care sa ma protejeze. Calitatea pe care o apreciez cel mai mult la îngerul meu este ca nu îsi îndeplineste „rolul“ pentru ca trebuie, ci pentru ca ma iubeste. Acesta are aceeasi înaltime ca si mine. Are parul blond, iar în ochii lui unici se gaseste multa pace si fericire. Zâmbetul sau blând, încurajator, ma ajuta sa trec peste orice, peste absolut orice.Eu stiu ca atunci când ma stresez sau când sunt pe cale sa fac un pacat, vocea optimista care-mi sopteste este a lui. Încerc din rasputeri sa o ascult, dar când nu o bag în seama, mai apoi ma dumiresc ca am facut o mare greseala. Dar el nu se supara niciodata pe mine!Nu se supara când uit sa ma rog lui, nu se supara când nu-i fac pe plac, adica când gresesc, si nici atunci când ma ajuta si nu-i multumesc.Niciodata nu o sa-l pot întelege. Mereu are rabdare, mereu are grija, mereu ma îndruma, mereu se gândeste la mine, mereu ma întelege, mereu ma asculta, mereu ma sprijina, mereu se roaga pentru mine si, cel mai important, mereu ma iubeste asa cum sunt!Îngerul meu are aripile mari, de cea mai curata nuanta de alb, cu care ma protejeaza si ma ajuta. Acestea îmi dau un sentiment de perfectiune.Ştiu ca cer mult si primesc ce-mi trebuie. Dar, în legatura cu îngerul meu pazitor, am cerut foarte mult si am primit si mai mult. Un astfel de înger nici nu mi-as fi putut imagina. Îi cunosc calitatile si stiu cum arata, dar numele lui... este un mare mister! Îl iubesc din tot sufletul. (Denisa Dobos, clasa a VI-a)

„Pazitorul meu e facut din lumina“

Îngerul meu pazitor traieste în interiorul meu, are un loc special amenajat în inima mea. Oriunde m-as duce, oricât de trista sau fericita as fi, el are grija sa-mi lumineze calea si sufletul cu o singura suflare, cu o singura bataie din aripi. Îngerasul meu nu are chip de om, nu mi-l imaginez niciodata ca fiind un copil cu aripi prinse la spate. Nu, pazitorul meu e facut din lumina, e un suflet de copil în tot sensul cuvântului. Aripile sale sunt facute din bunatate si bucuria de trai, din muzica si din taina acelor momente frumoase ce se nasc numai din voia Lui. Deasupra si în jurul lui pluteste un praf auriu, semn ca este cu adevarat special si plin de har.Îngerasul e mereu cu mine. Chiar daca nu-l vad, chiar si când simt ca l-am pierdut, el e acolo. Nu ma va parasi. Atunci când trec prin clipe dificile, simt o caldura în interiorul meu, simt ca ceva se întâmpla în sufletul meu. Asa stiu ca el înca ma pazeste. Ma învaluie cu aripile sale de lumina si-mi sopteste gingas: „Totul este în ordine. Vei trece peste acestea! Sunt cu tine...“. El îmi da puterea sa merg înainte, îmi da un mic imbold si îmi arata ca pot sa ma ridic mereu. Nu ma lasa niciodata de izbeliste. Ştiu ca trebuie sa ma ajute sa ma ridic din praf si simt ca o luminita calda se trezeste în mine atunci când face asta. E mereu de partea mea si asta îmi da un sentiment de siguranta. Chiar si când dorm, am impresia, prin vis, ca un sufletel usor pluteste deasupra mea, ma apara de toate gândurile rele si îmi deschide, cu ochii râzând, calea spre lumina.Se mai întâmpla ca, atunci când am parte de momente de distractie, sa uit de el, sa consider ca totul este perfect. Însa el ma stie, nu ma paraseste si ma lumineaza întotdeauna, învaluindu-ma cu caldura si pace. Peste mine asterne o plapuma tesuta din bunatate si har, iar eu ma simt pazita si plina de iubire. Pentru ca este cineva care ma iubeste mereu. (Mara Spatar, clasa a VI-a)

„Un model pentru noi“

În icoane, vedem îngerii reprezentati ca niste copii sau tineri cu mantii si aripi (Arhanghelul Gavriil are un crin, Arhanghelul Mihail, o sabie). Îngerii sunt fiinte spirituale, create de Dumnezeu înaintea Facerii lumii vazute, materiale. Evanghelia se deschide cu cântarea îngereasca: „Slava întru cei de Sus lui Dumnezeu si pe pamânt pace, între oameni bunavoire“, pe care îngerii o cânta la Nasterea Mântuitorului. Astfel, lumea oamenilor este chemata sa reflecte armonia din cetele îngeresti. Pe îngerul nostru pazitor îl chemam prin rugaciune, prin îngenunchere. El ne este dat de la Sfântul Botez.Fizic, cred ca este un duh, deoarece nu îl vad, ci îl simt. Este imaterial, însa pentru a-l vedea cu ochii mintii, ma gândesc automat la reprezentarea sa în icoane. Eu cred ca este tânar, desi greselile pe care le fac poate îl supara, îl îmbatrânesc. Fata lui este plina de lumina, din stralucirea Fetei lui Dumnezeu, caci „Îngerii lor în ceruri vad pururea fata Tatalui Meu“ (Matei), ne dezvaluie Mântuitorul în Evanghelie despre starea îngerilor copiilor. Aripile lui au reflexe din culorile curcubeului, exprimând virtutile spirituale pe care le poarta. Când îsi scutura aripile încarcate de har deasupra mea, gândurile mele sunt luminoase si trairile limpezi. Ochii lui mari si senini, purtând culoarea profunzimii cerului, privind si înspre Dumnezeu si înspre mine, ma îndeamna la rugaciune: „Da-mi, Sfinte Îngere, vreodata sa ma uit si în sus la frumusetea Cerului“! Mâinile îi sunt slujitoare când îi îngadui sa lucreze pentru mine. Pasii sai nevazuti traseaza drepte carari înainte-mergatoare pentru mine. Are grija si de urmele pasilor mei, mai ezitanti sau mai hotarâti (…)Moral, în primul rând, este bun pentru ca îsi face datoria, ma protejeaza, dovedeste mult sacrificiu si daruire. Este un slujitor al lui Dumnezeu si pazitor al meu. Apoi, cred ca este si foarte iertator: mereu iarta pacatele ce îl mâhnesc, ma ajuta necontenit si neostenit. Se întristeaza pentru greselile mele si se bucura când îmi curat fereastra sufletului pentru ca lumina Lui sa poata patrunde înauntru. Apoi, cred ca este harnic, fiind neobosit în a încarca pe aripile lui dorintele mele bune si a le duce înaintea lui Dumnezeu. Este atent si pazitor, îl slujeste pe Dumnezeu cu râvna si ma trage si pe mine cu el, spre bucurie si dragoste. Apoi, cred ca este si foarte pur deoarece multitudinea de pacate pe care le vede îl face sa ramâna luminos, în stare neprihanita. Este si devotat deoarece nu ma paraseste în momente grele, ci cauta sa ma ajute. Mai este si constiincios, îsi îndeplineste misia cu cea mai mare bucurie. Este iubitor si staruitor: iubitor deoarece respecta porunca iubirii oricând, oricât de suparat ar fi pe mine; staruitor caci neîncetat lupta împotriva celui rau. Mai este si altruist, deoarece cred ca tine mai mult la oameni decât la el însusi. Astfel, este si milostiv, datorita faptului ca îmi daruieste cele mai importante lucruri de care are nevoie orice copil care râvneste virtutile: adevarul iubirea si iertarea. Uneori, parca încearca sa ma învete si pe mine sa cutez a prelua din îndatoririle fata de semenii mei aflati în suferinta; este, de fapt, un model pentru noi, crestinii, în purtarea fata de semenii nostri. Şi as mai spune, spre sfârsitul acestor rânduri, ca Îngerul meu pazitor, care întrupeaza toate calitatile, facându-i acum portretul, nu cred ca se simte laudat. De aceea îi mai atribui înca o calitate: este smerit“. (Matei Bolog, clasa a VI-a, Liceul „Gheorghe Şincai“, Cluj-Napoca).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 679

Id: 35314

Data: Nov 7, 2013

Imagine: