Tabara Pr. Teofil Paraian, desfasurata intre 19 si 28 iulie la Manastirea Oasa, a fost dedicata anul acesta mostenirii spirituale a parintelui Constantin Galeriu. Simpozionul national cu tema Parintele Galeriu astazi, gazduit de aceasta, a reunit o serie de personalitati marcante ale culturii laice si duhovnicesti, care au sustinut conferinte si evocari ale marelui duhovnic si orator.Taberele de educatie si cultura ortodoxa de la Manastirea Oasa au devenit de multa vreme o traditie. Au fost initiate acum 19 ani de parintele Teofil Paraian de la Sambata de Sus, duhovnicul si inspiratorul multora dintre monahii manastirii din inima muntilor Şureanu. 19 ani inseamna, practic, o generatie. Un schimb de generatii petrecut sub aceeasi obladuire a marilor duhovnici, veghetori la trezirea spirituala a Romaniei. Duhovnici si ucenici, durand o aceeasi lucrare in tainica desfasurare a aceluiasi duh. Printre tinerii care vin azi la Oasa se afla copiii ascoristilor de acum 20 de ani. Am stat de vorba cu o astfel de fata, o aradeanca poliglota, pasionata de biologie, literatura universala si pictura, aspiranta la medicina. Matura, energica si toba de carte, iti dadea senzatia ca, printre astfel de oameni, Romania e pe maini sigure.Dialog viu in inima muntilor ŞureanuAceasta a fost senzatia produsa de intreaga tabara Pr. Teofil Paraian, dedicata anul acesta parintelui Constantin Galeriu. Simpozionul gazduit de aceasta a reunit o serie de personalitati marcante ale culturii laice si duhovnicesti, care au sustinut conferinte si evocari ale marelui duhovnic si orator. Punctul lor comun a fost dialogul: dintre stiinta si religie, societate si Biserica, cult si cultura. Caci personalitatea parintelui Galeriu a fost una prin excelenta a dialogului: insufletit, accesibil si erudit, intotdeauna luminat de harul iubirii si intelepciunii dumnezeiesti. Sub acest har s-a aflat, am simtit-o cu totii - pelerini ocazionali si impatimiti ai Oasei, vorbitori si auditoriu, monahi si mireni - intregul eveniment.Lucruri, concepte si persoane care in spatiul laic par incompatibile, la Oasa, sub obladuirea duhului parintilor Teofil si Galeriu, dar nu numai al lor, ajung sa convietuiasca bine. Incompatibilitati firesti pentru un eveniment cultural obisnuit sunt depasite cand rugaciunea si jertfelnicia isi dau mana cu spiritul carturaresc, dupa modelul primelor academii, nascute in centrele monahale din intaiul mileniu crestin. Nu intamplator, unul dintre patronii spirituali ai manastirii este Sfantul Iustin Martirul si Filozoful, deschizatorul primei scoli filozofice in care s-a predat crestinismul. Staretul manastirii, protos. Iustin, pare sa impartaseasca, alaturi de intreaga obste, dar si de tinerii ucenici, acelasi har. Acelasi har, revarsat dimineata in ascultarile tinerilor, cot la cot cu staretul si cu alti monahi, la gradina de legume sau la faneata, dupa-amiaza in cadrul conferintelor si reimprospatat in fiece noapte cu sfintele privegheri din biserica de tip catacomba, dupa randuiala athonita.Prin osteneala lui Andrei Darlau, promotor pasionat al memoriei parintelui Galeriu si principal organizator al simpozionului, au ajuns la Oasa o serie de personalitati, unele, bine-cunoscute, altele, greu de surprins pe cerul cultural al Romaniei. Vesnic tanarul si, as spune, fericele Costion Nicolescu, eseist si vorbitor neobosit la zeci de conferinte de tineret; pr. Cristian Galeriu, nepotul vrednicului de pomenire parintele Constantin; pr. Nicolae Dura de la Viena; parintii Petre Comsa, Vasile Gordon si Emanuel Ganciu, inimosi colaboratori sau ucenici ai parintelui omagiat; pr. Florin Botezan de la Alba Iulia; Ştefan Trausan-Matu si Costea Munteanu, universitari angajati in dialogul dintre stiinta si religie; doctorul Pavel Chirila, cunoscut promotor al medicinei crestine in Romania; Bogdan Georgescu si Ioana Hasu - iata-i pe vorbitorii care au dat curs invitatiei manastirii.Alaturi de acestia, enigmaticul Cornel Constantin Ciomazga, scriitor anahoret, retras de multi ani prin lacasuri de reculegere numai de el stiute, a fost aparitia cea mai surprinzatoare; discursul si prezenta sa, vibrante si sapientiale, au conferit un plus de poezie si esentializare evantaiului de alocutiuni din lungile inserari de pe Valea Frumoasei. Acad. Sorin Dumitrescu, pictor si eseist, a sustinut o serie de cuvantari animate despre simbolistica icoanei si, mai ales, despre marii sai prieteni Constantin Galeriu si Nichita Stanescu, mystagogi ai necuvintelor si Cuvantului, interlocutori-nepereche, fara de care lumea sa (dupa cum ne-a marturisit), dar si a noastra este mult mai saraca.Tinerii, sustinatorii din umbra ai intregii manifestariNu vreau sa-i trec cu vederea pe tineri, cei mai multi, cu vechi state la Oasa, care au fost, alaturi de calugari, sarea si sustinatorii din umbra ai intregii manifestari. Curatatul pestelui, plivitul legumelor, prepararea ciorbei, intorsul fanului, intretinerea pretioaselor costume nationale, dregerea cu gust a broboadelor fetelor - toate aceste reflexe si ascultari se transformau, in trairea liceenilor si studentilor, in tot atatea momente de gratie. Parca niciodata n-am descoperit la tineri atata tinerete si maturitate a trairii crestine.Era uimitor cum aceiasi tineri, dupa ce si-au exersat abilitatile gospodaresti, faceau fata dupa-amiaza la cele mai grele provocari ale greilor. Niciodata, parca, intrebarile de Sfinx, rostite de Sorin Dumitrescu, nu si-au aflat atatea raspunsuri avizate... chiar daca rafinatul hermeneut refuza capricios sa-si incline fruntea in fata deslusirilor spontane ale novicilor. Bucuria intalnirii si a dialogului ramanea, totusi, de ambele parti.Cetatile de duh ale marilor intalniri. Rostirile si dialogurile lor. La fel de lucratoare in discretie si tacere, ca si in rostire. Tacerile zambitoare si privirile straluminate ale monahilor, ocrotind timpul sacru al intalnirii, dar atat de rar cristalizate in cuvant. Discretia parintilor Iustin si Pantelimon, ori a vajnicului frate Moise, vorbitori redutabili la atatea conferinte, retrasi acum in umbra pentru a da cuvant vorbitorilor cetatii mundane. Cuvintele pline de patrundere ale parintilor Iona si Marcel Hanches, doi anahoreti luminati, rupti de reteaua comunicatiilor virtuale, dar la curent cu toate problemele lumii, si mai ales cu intrebarile noastre nerostite, ale celor veniti pentru a se hrani, a intelege si a-si trai, fiecare, schimbarea la fata. (Reportaj realizat de Elena Dulgheru si publicat in "Ziarul Lumina" din data de 30 iulie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1352

Id: 32807

Data: Jul 30, 2013

Imagine: