Agheasma - lucrare sfintitoare a Duhului Sfant

Agheasma sau Sfintirea apei este slujba cel mai des savarsita in viata crestinului. Cuvantul agheasma desemneaza atat apa sfintita, cat si slujba de Sfintire a ei. Agheasma este: mare si mica. Agheasma mare se savarseste o singura data pe an, la Boboteaza; iar cea mica, in foarte multe si diverse imprejurari. Agheasma mica se mai numeste sfestanie, de la cuvantul slavon care inseamna luminare; denumirea provine tocmai de la sfintirea savarsita la Boboteaza, sarbatoare numita si Ziua luminilor sau a luminarii.Pregatire aperceptivaCartile de slujba prezinta slujba Aghesmei, imediat dupa Sfintele Taine, ca prima dintre ierurgii. Slujba Aghesmei mici este o slujba de sine statatoare care se face spre toata trebuinta, recomandata a fi savarsita la fiecare inceput de luna in biserici, in manastiri si in case pentru a stropi pe oameni... si toate ale lor. Apoi, exista multe alte situatii in care slujba de Sfintire a apei insoteste randuieli si rugaciuni pentru binecuvantarea caselor, gospodariilor si vietii credinciosilor sau in legatura cu unele sarbatori.Anuntarea temeiPrezentam cele mai frecvente situatii in care se savarseste slujba de Sfintire a apei sau in care rugaciunea preotului este urmata de stropirea cu apa sfintita, facand o clasificare a acestor randuieli si rugaciuni, pentru a descoperi ce daruri ale Duhului Sfant se asteapta in fiecare imprejurare.Tratare1. Randuieli de Sfintire a apei premergatoare Tainei Botezului: a. Sfintirea apei in ziua intai la femeia lauza. Molitfelnicul incepe chiar cu aceasta randuiala de Sfintire a apei, care sa le fie celor ce vor gusta din ea sau o vor lua sau se vor stropi, spre alinarea durerilor, spre iertarea pacatelor, spre departarea tuturor relelor, spre tarie, vindecare si sfintire a caselor; b. Stropirea casei femeii lauze in a opta zi dupa nastere; c. Sfintirea apei de Botez. 2. Sfintirea cea mica a apei preceda, de regula, rugaciunile de binecuvantare a casei, precum la: a. Rugaciunea la inceperea temeliei casei; b. Randuiala binecuvantarii casei noi; c. Rugaciunea pentru casa ce este suparata de duhuri rele. d. Insa la randuiala care se face la casa sau la locul ce sunt suparate de farmece sau de descantece preotul va stropi casa si locul casei pe dinafara cu apa sfintita de la Botezul Domnului. De nu o are la indemana, preotul face Sfintirea cea mica a apei. 3. Sfintirea cea mica a apei preceda, de regula, rugaciunile de binecuvantare a diferite lucruri si activitati din viata casnica a omului, precum: a. Rugaciunile la inceputul si la terminarea sapatului unei fantani; b. Randuiala binecuvantarii la inceperea semanatului; c. Rugaciunile la sadirea si la culesul viei; d. Randuiala binecuvantarii corabiei sau a luntrii celei noi, care este adaptata si pentru binecuvantarea unui autovehicul.  4. Stropirea cu apa sfintita spre curatire se face, de regula, cu Agheasma de la Botezul Domnului, precum la: a. Randuiala ce se face cand a cazut ceva spurcat in fantana, cand preotul trebuie sa toarne in fantana in chipul crucii, de trei ori, apa sfintita de la Botezul Domnului; b. Rugaciunea la sfintirea vasului spurcat; c. Randuiala ce se face la tarini (holde), la vii si la gradini, cand se intampla sa fie stricate de salbaticiuni sau de alt fel de vietati, la care se face stropirea cu Agheasma de la Botezul Domnului si undelemn din candele de la icoanele sfintilor protectori ai holdelor, viilor si gradinilor. 5. Stropirea cu apa sfintita in cazul unor boli sau neputinte: a. Pentru oameni, astfel de stropiri se fac cu Agheasma mica, daca preotul savarseste mai intai sfestania, sau cu Agheasma de la Boboteaza, precum la rugaciunea pentru dureri de cap (deochi); b. Pentru animale exista randuiala care se face cand se imbolnavesc animale de orice fel, precedata de Sfintirea cea mica a apei, cu care se stropesc animalele bolnave. 6. Sfintirea apei sau stropirea legata de anumite praznice: a. Cea mai importanta si fastuoasa slujba de Sfintire a apei este cea savarsita la Boboteaza. Mantuitorul a sfintit nu numai apele Iordanului, ci insasi firea apelor, a apelor de pretutindeni. De aceea o numim Agheasma mare; b. Rugaciunea la binecuvantarea salciei la Florii se incheie prin stropirea cu Agheasma a ramurilor de salcie; c. Randuiala speciala pentru Agheasma mica asa cum se face dupa Pasti, in toata Saptamana Luminata; d. Rugaciunea la binecuvantarea in Sfanta Duminica a Pastilor a painii care este numita de popor pasti, se incheie prin stropirea painii cu apa sfintita; e. Rugaciunea de binecuvantare a branzei si a oualor in Sfanta si Marea Duminica a Pastilor este precedata de Sfintirea cea mica a apei. 7. Stropirea cu Agheasma spre sfintire a lacasurilor si obiectelor de cult: a. Randuiala la punerea temeliei bisericii si la infigerea crucii, ca si cea de tarnosire a bisericii; b. Randuielile binecuvantarii si sfintirii noului chivot in care se vor pastra dumnezeiestile Taine; a imbracamintelor dumnezeiescului prestol si ale jertfelnicului; a vaselor de slujba si a acoperamintelor acestora; a cadelnitei, vasului pentru anafura, copiei si vaselor pentru vin si apa; a vesmintelor liturgice; a icoanelor; a clopotului; a crucii si a troitei celei noi, inclusiv a crucii ce se asaza la mormant.RecapitularePrin stropirea sau gustarea din Agheasma, crestinul nadajduieste curatire de toata intinaciunea, ferire de rele, binecuvantare si sfintire. Cel mai concentrat si mai complet, aceste asteptari ale credinciosilor sunt cuprinse in rugaciunea de la Slujba Aghesmei celei mari, randuita intr-o forma prescurtata si la Taina Botezului: Şi-i da ei (apei) harul izbavirii, binecuvantarea Iordanului. Fa-o pe ea izvor de nestricaciune, dar de sfintenie, dezlegare de pacate, vindecare de boli, diavolilor pieire, de puterile cele potrivnice neatinsa, plina de putere ingereasca. Ca toti cei ce se vor stropi si vor gusta dintr-insa sa o aiba spre curatirea sufletelor si a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfintirea caselor si spre tot folosul de trebuinta...AsociereLa facerea lumii, Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor (Fc. 1, 2). Mantuitorul ii descopera fariseului Nicodim ca de nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in Imparatia lui Dumnezeu (In. 3, 5). Iar pe femeia samarineanca si pe toti cei ce credem in El ne lamureste ca Duh este Dumnezeu (In, 4, 24) si, deci, apa cea vie nu poate fi decat cea asupra careia se poarta Duhul lui Dumnezeu, facandu-se in cel ce o primeste cu credinta izvor de apa curgatoare spre viata vesnica (In. 4, 14).GeneralizareApa binecuvantata sau sfintita a jucat un rol important in viata tuturor popoarelor, dintotdeauna; ea a fost intrebuintata ca mijloc principal de spalare si curatire a oamenilor si lucrurilor, fiind considerata simbolul cel mai expresiv al puritatii si curatirii spirituale. In Biserica crestina apa nu ramane doar un simbol, ci elementul material - predominant in structura trupului omenesc - care, atunci cand se umple de Duhul Sfant, il face pe om sa renasca.AplicarePrimul contact al omului abia nascut cu Duhul lui Dumnezeu se face prin apa sfintita in ziua intai; ca o preinchipuire si pregatire pentru nasterea din nou, din apa si din Duh. Pentru ca sa nu fie ispitit, precum Eva de sarpe, sa se departeze de Duhul lui Dumnezeu, crestinul, prin Agheasma folosita in atatea imprejurari ale vietii pamantesti, cauta sa-l aiba permanent pe Dumnezeu aproape; pentru curatenia sufletului, dar si a trupului. Chiar si dupa ce sufletul se intoarce la Dumnezeu, de unde fiinta si-a luat, trupul crestinului care se desface in cele dintru care a fost alcatuit nu ramane lipsit de Duhul lui Dumnezeu; caci este stropit cu vin, simbolul sangelui, adica al sevei de viata. Uneori, vinul este inlocuit cu Agheasma, cu nadejdea ca apa sfintita sa se faca in el izvor de apa curgatoare spre viata vesnica.(Cateheza publicata in Ziarul Lumina din 27 mai 2013, aparuta sub semnatura Pr. Lect. Alexandru Gabriel Gherasim)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 995

Id: 31198

Data: May 27, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).