In contextul aniversarii in 2010 a 1.685 de ani de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea (325), si a 125 de ani de la recunoasterea oficiala a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane (1885), la initiativa Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a aprobat - in sedinta de lucru din 18-19 iunie 2009 - ca 2010 sa fie declarat Anul omagial al Crezului Ortodox si al Autocefaliei romanesti in Patriarhia Romana, informeaza Ziarul Lumina.In acest sens, Cancelaria Sfantului Sinod a elaborat un program-cadru cu caracter national bisericesc pentru realizarea in 2010 a proiectului religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic si mediatic intitulat 2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox si al Autocefaliei romanesti.Potrivit Biroului de presa al Patriarhiei Romane, in prima parte a anului 2010, Patriarhia Romana si eparhiile din tara si strainatate vor organiza conferinte pastoral-misionare, colocvii teologice, dezbateri si seri duhovnicesti, iar profesorii specialisti in teologie pastorala, catehetica-omiletica, drept bisericesc, precum si in domeniul misionar-ecumenica vor realiza studii, comentarii, bibliografii care vor trata istoria Crezului Ortodox (geneza, contextul istoric si teologic al formularii Simbolului niceo-constantinopolitan) si locul Crezului in cultul ortodox (text si cantare bisericeasca), in cateheza ortodoxa (inclusiv ora de religie si programul Hristos impartasit copiilor), in activitatea pastoral-misionara a Bisericii si in dialogul cu alte Biserici crestine. In acest context, Patriarhia Ro-mana va publica doua lucrari dedicate Crezului Ortodox, un volum teologic si un volum cu reproduceri dupa fresce reprezentand sinoadele ecumenice si sfinti aparatori ai dreptei credinte.In a doua parte a anului 2010, va fi abordata tema Autocefaliei romanesti, urmand sa fie, de asemenea, organizate conferinte, simpozioane stiintifice si dezbateri si sa se elaboreze studii istorico-teologice cu urmatoarele subteme: Auto-cefalia bisericeasca: unitate de credinta si libertate religioasa; consideratii privind vechimea si afirmarea autocefaliei romanesti de-a lungul timpului; recunoasterea autocefaliei (25 aprilie 1885), confirmare a demnitatii si prestigiului Bisericii Ortodoxe Romane in cadrul Ortodoxiei universale; Sfintirea Sfantului si Marelui Mir - marturie vazuta a autocefaliei bisericesti; autocefalia in dialogul panortodox. Ca atare, Patriarhia Romana va publica trei volume dedicate Autocefaliei romanesti: unul intitulat Autocefalia - libertate si demnitate, cuprinzand studii despre autocefalie, si altul intitulat Autocefalie si responsabilitate, dedicat vietii si activitatii eparhiilor ortodoxe romane in perioada 1885 - 2010, si al treilea, intitulat Autocefalie si comuniune, consacrat relatiilor externe ale Ortodoxiei Romanesti.In Joia Mare a anului 2010 (1 aprilie), in cadrul Sfintei Liturghii, oficiata de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, impreuna cu ierarhii Sfantului Sinod, va avea loc sfintirea Sfantului si Marelui Mir, pentru a douazeci si una oara in Biserica Ortodoxa Romana.Manifestarile organizate in Anul omagial al Crezului Ortodox si al Autocefaliei romanesti vor fi sustinute si mediatizate pe larg de Centrul de Presa BASILICA al Patriarhiei Romane (Radio Trinitas, Televiziunea Trinitas, publicatiile Lumina, Agentia de stiri Basilica, Biroul de Presa), mass-media bisericeasca eparhiala si presa laica.Site-ul Patriarhiei Romane (www.patriarhia.ro) va avea in anul 2010 o pagina speciala, care va prezenta calendarul evenimentelor, informatii, stiri, documentare si toate activitatile realizate in Anul omagial al Crezului Ortodox si al Autocefaliei romanesti, mai anunta Biroul de presa al Patriarhiei Romane.In 2010, Istanbul este Capitala Europeana a CulturiiAnul 2010 gaseste vechea cetate bizantina a Constantinopolului (gazda celui de-al doilea Sinod Ecumenic, in care a fost definitivat Simbolul de Credinta ortodox) in haine de sarbatoare: orasul Istanbul este, in 2010, Capitala Europeana a Culturii.Simbolul de Credinta ortodox a fost constituit in cadrul primelor doua Sinoade Ecumenice, la Niceea, in anul 325, si la Constantinopol, in anul 381. Initiativa convocarii unui sinod general, la care sa participe toti episcopii din imperiu, a apartinut Sfantului Imparat Constantin cel Mare (306-337), in contextul tulburarilor provocate de speculatiile teologice referitoare la primele doua Persoane ale Sfintei Treimi. Preotul alexandrin Arie afirma ca Dumnezeu Tatal L-a nascut pe Fiul, care are, asadar, inceput si nu este intocmai de aceeasi fiinta cu Tatal. Episcopul Alexandru al Alexandriei nu a acceptat aceasta teologie, marturisind ca Fiul lui Dumnezeu exista, din vesnicie, egal cu Tatal. Pornind de la aceasta parere teologica a lui Arie, s-a creat tulburare in intreg imperiul, ambele tabere atragandu-si simpatizanti. Imparatul Constantin, in urma victoriei asupra lui Licinius din 324, si-a instalat resedinta imperiala la Nicomidia, capitala orientala a imperiului. Acolo a aflat de disputa aparuta in Alexandria si a incercat o mediere intre Arie si Alexandru.Vazand ca este mai mult decat o disputa personala, imparatul a decis convocarea tuturor episcopilor din imperiu, pentru a cadea de acord asupra invataturii ortodoxe de credinta. Calendarul ortodox pomeneste, in Duminica a VII-a dupa Pasti, inchinata Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic, un numar de 318 ierarhi prezenti la Niceea, astazi Iznik, in Turcia. Alaturi de episcopul Alexandru al Alexandriei, presedintele Primului Sinod Ecumenic, sunt amintiti diaconul sau Atanasie, Spiridon al Trimitundei, Eustatiu al Antiohiei, Macarie al Ierusalimului, Pafnutie din Tebaida, Osius de Cordoba, precum si diaconii Vit si Vicentiu, reprezentanti ai papei Silvestru I al Romei. Teodor Lectorul, istoric bizantin din sec. al VI-lea, include in lista parintilor sinodali, la numarul 151, pe Sfantul Nicolae, arhiepiscopul de Mira. Toate hotararile adoptate de Sfintii Parinti la Sinoadele Ecumenice primesc autoritate dumnezeiasca prin formula Parutu-s-a Duhului Sfant si noua (Faptele Apostolilor 15, 28). Asemenea si Simbolul de Credinta enununtat la Sinodul I Ecumenic, alcatuit din sapte articole ce rezuma teologia ortodoxa despre Tatal si Fiul si amintesc credinta in Duhul Sfant.Sinodul al II-lea Ecumenic a completat Crezul cu ultimele cinci articoleHotararile Primului Sinod Ecumenic nu au restabilit linistea in imperiu. Ereziile inca existau prin cei care refuzau sa se supuna autoritatii supreme in materie de credinta. Astfel, a fost nevoie de convocarea Sinodului al II-lea Ecumenic, la Constantinopol, in 381, de imparatul Teodosie cel Mare (379-395). Acest sinod avea sa consolideze victoria ortodoxiei niceene obtinuta cu cateva decenii in urma. Intre Sfintii Parinti prezenti in numar de 150 la acest conciliu, pomeniti in calendarul ortodox la 22 mai, sunt amintiti: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Grigorie de Nyssa, Meletie al Antiohiei, Amfilohiu de Iconiu, Chiril de Ierusalim, Diodor de Tars, dar si Terentius, episcop de Tomis. Parintii sinodali au afirmat pastrarea credintei marturisite la Niceea, stabilind o terminologie teologica trinitara, au respins toate ereziile aparute si au completat Simbolul de Credinta niceean cu ultimele patru articole.Astfel, Crezul sau Simbolul de Credinta s-a pastrat pana in zilele noastre drept infatisare pe scurt a invataturii pe care crestinul trebuie sa o cunoasca, sa o primeasca cu credinta si sa o marturiseasca. Este alcatuit din douasprezece articole, primele sapte (referitoare la Dumnezeu-Tatal si la Dumnezeu-Fiul intrupat pentru a noastra mantuire) enuntate la Sinodul I Ecumenic si ultimele cinci (referitoare la Dumnezeu-Duhul Sfant, Sfanta Biserica, Sfintele Taine, invierea mortilor si viata vesnica) enuntate la Sinodul al II-lea Ecumenic.Intreita aniversare in Biserica Ortodoxa RomanaPentru Biserica Ortodoxa Romana, anul 2010 este motiv de intreita aniversare: la 4 februarie se vor implini 85 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane la rangul de patriarhie, la 25 aprilie se implinesc 125 de ani de la recunoasterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane, iar la 1 noiembrie, 85 de ani de la intronizarea primului patriarh, Miron Cristea.In aprilie 1925, patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea trimitea Tomosul prin care se recunostea Biserica Ortodoxa Romana neatarnata si autocefala, administrata de Sfantul Sinod si nerecunoscand in propria sa administratie interna nici o alta autoritate bisericeasca, fara numai pe capul Bisericii celei una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca, pe Mantuitorul si Dumnezeu-Omul.In sedinta din 4 februarie 1925, Sfantul Sinod hotara: Se infiinteaza in Ţara Romaneasca, pentru Biserica Ortodoxa Autocefala Romana, demnitatea de Patrirah; Arhiepiscopul Bucurestilor si Mitropolitul Ungro-Vlahiei se ridica, in calitatea sa de Primat al Romaniei, la rangul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Autocefale Romane. La 30 iulie 1925, Patriarhia Ecumenica de Constantinopol trimitea Tomosul Sinodal de recunoastere a ridicarii Bisericii Ortodoxe Autocefale Romane la rangul de Patriarhie: De acum va fi asentimentul tuturora pentru ridicarea Bisericii surori din Romania la vrednicia patriarhala, atat pentru cinstire si rasplata, cat si pentru faptul ca, cu binecuvantarea lui Dumnezeu, intreg poporul binecredincios roman marindu-se prin unirea sa politica, aceasta cinstire este binevenita si indreptatita. Drept urmare, la 1 noiembrie 1925 a fost intronizat primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, dr. Miron Cristea (1925-1939).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 634

Id: 3963

Data: Jan 4, 2010

Imagine: