Bucurestiul pastreaza numeroase monumente de arta religioasa si medievala, printre care o serie de biserici si manastiri datand din secolul al XVI-lea, de cand orasul a devenit resedinta statornica a voievozilor munteni. Biserica 'Buna Vestire' de la Curtea Veche este una dintre aceste bijuterii arhitecturale. Printre cele mai importante monumente se gaseau, in chip firesc, bisericile construite la vechea curte domneasca (numita dupa parasirea ei, in 1775, Curtea Veche), lacasuri din care se mai pastreaza azi in fiinta doar Biserica 'Buna Vestire', numita in trecut 'biserica domneasca mare' sau 'biserica de jos' spre a se deosebi de 'biserica de sus' cu hramul Sfantul Ioan Botezatorul construita in sec. al XVII-lea si demolata in sec. al XIX-lea. In timp, Biserica 'Buna Vestire' a primit si hramul 'Sfantul Antonie'.In documentele vremiiIn Pisania Bisericii 'Curtea Veche' se spune: 'Aceasta sfanta si dumnezeiasca beserica, unde se cinsteste hramul Blagovestenia preaslavitei Nascatoarii de Dumnezeu si pururea Fecioarii Mariei, din temelia ei iasta zidita de batranul Mircea Voda si in urma de fiiu-sau, Patrascu Voda cu Radu si Mircea cel Tanar, o au infrumusetat si o au zugravit.'De asemenea, cronica Ţarii Romanesti, redactata pe la mijlocul secolului al XVII-lea si un document din 13 mai 1563 afirma ca Mircea Ciobanul este ctitorul bisericii domnesti din Bucuresti. Paternitatea domnitorului asupra lacasului este intarita si de tabloul votiv aflat pe latura nordica a peretelui unde este pictat chipul sau si al Doamnei Chiajna. Pe langa faptul ca a ridicat aceasta biserica, domnitorul a intreprins si ample lucrari de restaurare la vechea resedinta domneasca din Bucuresti. Ştim cu certitudine ca ctitorul celei mai vechi biserici din capitala Romaniei este domnitorul Mircea Ciobanul (1545-1554; 1558-1559). Mircea Ciobanul, fiul lui Radu cel Mare, a urcat pe tronul Ţarii Romanesti la 17 martie 1545. Domnia lui a fost marcata de multe lupte pe plan intern, din cauza comploturilor si uzurpatorilor. Acesta s-a casatorit cu Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rares, in iunie 1546. Dintre copiii lor mentionam pe Radu, Petru cel Tanar care i-au urmat la domnie, Mircea, Marina. In 1550, domnitorul Mircea Ciobanul a fost trimis de catre Poarta intr-o expeditie impotriva lui George Martinutzzi, in Ardeal, expeditie esuata, se pare. Din cauza expeditiei nereusite si a intrigilor, la 28 februarie 1554, sultanul semna ordinul de mazilire al domnitorului, iar in martie este indepartat de pe tron, trimis la Constantinopol si de acolo expulzat in Etiopia. El va recastiga sprijinul Portii, astfel ca in februarie 1558 va reveni pe tronul Ţarii Romanesti. In 1559, la 25 septembrie, Mircea Ciobanul trecea la cele vesnice. Domnitor la 12 ani Mircea Ciobanul a ctitorit in a doua domnie, in anul 1559, biserica domneasca de la Curtea Veche, in care la sfarsitul lunii septembrie a aceluiasi an a fost si inmormantat. Dupa moartea sa, infrumusetarea si pictarea bisericii au fost facute de fiul sau, Petru cel Tanar (1559-1569). Petru cel Tanar, fiul lui Mircea Ciobanul, s-a casatorit cu Elena Cherepovici la 22 august 1563, fiica unui dregator din Ardeal, sarb de origine. Casatoria nu a durat decat cinci luni, astfel ca in anul 1564 tanara doamna se intorcea acasa. In urma mariajului au avut o fiica pe nume Tudorita. Cand a urcat pe tronul Ţarii Romanesti, dupa moartea tatalui sau in 1559, acesta avea numai doisprezece ani. Confirmarea de la poarta a primit-o la 24 octombrie 1559. Acesta a domnit sub tutela mamei sale, Doamna Chiajna, care avea legaturi puternice la Constantinopol intretinute cu biruri grele. Dorind sa intre in legaturi de rudenie cu familia Cantacuzinilor, Doamna Chiajna isi va marita una din fiice cu un membru al acestei familii, insa mariajul nu a durat, astfel ca puternica familie a Cantacuzinilor a devenit un mare dusman al familiei domnitorului Petru cel Tanar. Dupa ce Doamna Chiajna a cazut in dizgratia turcilor, la 31 mai 1568, Petru cel Tanar a fost chemat la Constantinopol pentru plata tributului, dar dupa ce a predat plata, la 2 iunie, a fost arestat si impreuna cu mama sa au fost expulzati in Siria, apoi in Asia Mica. A trecut la Domnul, in orasul Koneih, la 19 august 1569, se pare otravit. Piatra de mormant se pastreaza la Biserica 'Schimbarea la fata' din Koneih.Plecaciune catre ctitori Hramul istoric inchinat Bunei Vestiri al bisericii domnesti de la Curtea Veche a fost sarbatorit pentru prima data in anul 1560 in timpul domniei lui Petru cel Tanar. Astazi, sarbatorim pentru a 450-a oara Hramul Bunei Vestiri la cea mai veche biserica a Capitalei noastre, unde ne plecam inaintea ctitorilor care ne-au lasat acest loc de inchinare si de slavire a lui Dumnezeu Cel Unul in Fiinta si intreit in Persoane: Tatal, Fiul si Sfantul Duh, Treimea cea de o Fiinta si Nedespartita.Doamna Chiajna, adevaratul ctitorDaca privim cu atentie cele prezentate mai sus ne putem da lesne seama ca de fapt cea care a ctitorit biserica de la Curtea Veche este fiica marelui voievod moldovean Petru Rares, Doamna Chiajna, sotia voievodului Mircea Ciobanul, care apare alaturi de voievodul muntean in tabloul votiv din biserica domneasca de la Curtea Veche. Privind cu atentie cele prezentate mai sus putem inainta ipoteza ca in anul 1559, cand s-a construit biserica, conducerea Ţarii Romanesti era in mainile Chiajnei deoarece Mircea Voievod s-a imbolnavit, iar la sfarsitul lui septembrie a si murit. In al doilea rand, Petru cel Tanar, cand a preluat domnia in 1559, avea doar 12 ani, iar conducerea tarii a avut-o in continuare mama sa, Doamna Chiajna, care nu a facut altceva decat sa isi continue lucrarea de ctitorire a bisericii domnesti de la Curtea Veche, infrumusetand-o si pictand-o pana la inceputul anului 1560. Astfel, nepoata Sfantului Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei a adus spiritul ctitoricesc al Musatinilor si la Curtea Domneasca de la Bucuresti.(Articol de Pr. Ciprian Apetrei publicat in Ziarul Lumina din data de 25 martie 2010)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1241

Id: 5299

Data: Mar 25, 2010

Imagine: