Biserica Ortodoxa Romana sarbatoreste astazi pe Sfantul Calist, Patriarhul Constantinopolului

In prezent exista o crestere notabila a interesului pentru vasta antologie de texte patristice Filocalia, ce cuprinde o selectie de scrieri duhovnicesti, dar si pentru sfintii ei autori. Despre viata unor autori filocalici nu avem foarte multe detalii, dar opera lor ramane izvor de viata si strasnic indrumar in calea noastra duhovniceasca prin pasajele despre rugaciunea inimii, despre vederea dumnezeiasca, despre indumnezeire si despre alte stari duhovnicesti inalte. Sfantul Calist, Patriarh al Constantinopolului timp de sapte luni incepand cu anul 1397, ne-a lasat o bogatie duhovniceasca deosebita, cuprinsa in volumul VIII al Filocaliei romanesti, informeaza 'Ziarul Lumina'.Despre acest Sfant Calist se stie sigur ca s-a deprins cu lucrarea mintii in Lavra cea mare a Athosului, fiind calugar la manastirea Xanthopol, una dintre manastirile vecine cu Manastirea Pantocrator, dar de asemenea exista informatii conform carora Sfantul Calist a vietuit si in Manastirea Xanthopol din Constantinopol.Printre scrierile cele mai citite de calugarii romaniManuscrisele existente la Biblioteca Academiei Romane, precum si manuscrisul nr. 500 cuprinzand 186 de file de la Manastirea Varatec, scris de stareta Nazaria la 1811, la indemnul duhovnicului Iosif, arata ca scrierile lui Calist au fost foarte des copiate in romaneste. De asemenea, scrierile patriarhului Calist se afla de cele mai multe ori in aceleasi manuscrise cu cele ale Sfantului Grigorie Sinaitul, iar scrierile acestor doi autori impreuna cu 'Scara' Sfantului Ioan Scararul erau cele mai citite de calugarii romani. Principalele teme ale lucrarilor Sfantului Calist sunt patru: rugaciunea, vederea lui Dumnezeu, iubirea lui Dumnezeu si lucrarea Duhului Sfant.Volumul VIII al Filocaliei romanesti se deschide cu continutul pe scurt al Metodei lui Calist si Ignatie Xanthopol, iar marele teolog parintele Dumitru Staniloae evidentiaza in introducere ca o caracteristica a acestei scrieri este ca 'e alcatuita aproape exclusiv din texte ale Parintilor mai vechi. Autorii dau de la ei aproape in fiecare capitol numai cateva randuri de introducere si cateva de incheiere. Dar textele din fiecare capitol si din toata scrierea sunt atat de bine alese si asezate intr-o insirare atat de consecventa, ca fiecare capitol si toate la un loc se prezinta ca un intreg bine inchegat si intr-un suis organic. Dar, adeseori, chiar printre textele citate sunt observatii personale care scot la iveala intelesuri adanci din ele, poate pentru prima data. Ba cateva teme din capitolele dinspre sfarsit sunt expuse cu cuvinte aproape exclusiv proprii ale autorilor, punand in lumina asemenea intelesuri surprinzator de adanci si de noi. Asa e, de pilda, capitolul 92, despre importanta impartasirii dese cu Trupul si Sangele Domnului'.'Inima nu se deschide fara Dumnezeu'In urmatoarea lucrare a sa cuprinsa in volumul VIII al Filocaliei, 'Cele 100 de Capete', Sfantul Calist acorda o atentie foarte mare rolului Sfantului Duh in viata credinciosului si dezvolta foarte mult legatura dintre asceza si lucrarea Duhului. Este poate unul dintre cele mai clare texte referitoare la sinergia divino-umana realizata la nivelul persoanei umane. In aceste capete de rugaciune, viata isihastilor isi descopera fata ei de viata in Duhul Sfant. Prima parte a lucrarii 'Cele 100 de Capete' se ocupa cu harul si cu modul in care poate fi mentinut.Capetele despre rugaciune cuprind aprofundari hristologice, exprimari ale starii iubirii de Dumnezeu, precum si o admirabila analiza a simtirii intelegatoare, aratand in multe randuri in ce fel se apropie omul de vederea lui Dumnezeu: 'Precum miscarea trupului are nevoie de altceva ce nu tine de randuiala ei, adica de ochi, si de altceva mai presus de firea ei, adica de lumina, asa miscarea mintii are nevoie de ochi care sunt deosebiti de randuiala ei si de lumina ce e mai presus de firea ei. De aceea, nu toata miscarea mintii e dupa cum se cuvine. Ci numai cea care se misca, precum s-a zis, prin ochi si prin lumina harului. Iar ochii mintii sunt deschizatura inimii prin credinta. Şi lumina e Dumnezeu insusi, lucrand prin Duhul in inima. Şi precum lumina simturilor nu misca drept pe cei fara ochi, ci numai pe cel ce vede, asa si lumina intelegatoare sau Dumnezeu nu misca mintea celui ce nu are deschizatura inimii, ci numai pe cel ce o are. Dar, asa cum nici ochii n-ar putea lucra ale lor fara lumina, tot asa nici deschizatura inimii, fara Dumnezeu; mai bine zis, inima nici nu se deschide fara Dumnezeu, care lucreaza si e vazut prin ea'. (Capitolul 47)Duhul lui Dumnezeu locuieste in cei credinciosiDe asemenea, autorul 'Capetelor despre Rugaciune', biruit de evidenta lucrurilor pe care le experimenteaza prin vedere duhovniceasca, slaveste pe Dumnezeu evidentiind ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in cei credinciosi, iar dupa cum spune parintele Staniloae, Sfanta Treime nu locuieste static in cugetarea omului, ci o misca pe aceasta spre alte si alte tinte, spre scopul ultim al fiintei umane: indumnezeirea. 'E cu adevarat un lucru minunat ca inima credincioasa poarta in ea sfanta raza a Dumnezeului Cel Preainalt care este peste toate. Caci este un lucru dulce, folositor si minunat si de oameni iubitor ca Dumnezeu face mintea sa se lumineze din afara, prin Sfintele Scripturi. Dar sa se si dea pe Sine Insusi, in adevar si in fapt, ca lumina credinciosului, si aceasta in launtrul inimii, nu in afara, si pururea, nu in chip trecator, intrece in chip vadit chiar minunea cea mai presus de toata intelegerea. E un lucru foarte minunat ca Acela pe care-L poarta cu mandrie si uimire serafimii si toate Puterile cerurilor e purtat de inima credinciosului. Dar faptul de a nu-L purta numai, ci de a se si uni cu El si de a se intipari de El e mai presus de orice minune.Cu adevarat e o minune fara masura ca sufletul este scaun si pat, si caruta, prin har, al Dumnezeului nesfarsit in intelepciune si nemarginit in putere, care are cerul ca scaun. Dar cine va putea sa se minuneze cat se cuvine de faptul ca sufletul e si iubit de El intr-atata, ca e facut sa si respire impreuna cu El si sa fie partas de bunatatile mai presus de ceruri si i se incredinteaza asa de mari taine' (Capitolele 67-69)In textele Sfantului Calist patriarhul regasim foarte multe premise antropologice, cosmologice si se observa foarte clar ca autorul filocalic pune accent deosebit pe intelegerea vadita a lui Dumnezeu, pe cunoasterea lui Dumnezeu, care poate fi dobandita de catre om cu ajutorul harului si prin care omul poate ajunge la intelegerea adevarului despre sine, despre lume si despre Dumnezeu.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1152

Id: 7267

Data: Jun 20, 2010

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).