Intrata in constiinta caransebesenilor ca Biserica 'Sfantul Ioan' sau 'biserica din cimitir', sfantul lacas de inchinaciune se afla amplasat in cimitirul vechi al orasului Caransebes si este aparata de un zid exterior de piatra, pe locul unde in vechime erau zidurile de aparare ale cetatii Caransebesului, informeaza Ziarul Lumina , Editia de Banat.Biserica a fost zidita langa vechea biserica din lemn a cimitirului, al carei loc este indicat de o cruce monumentala numita 'Crucea lui Rabagia', aflata putin mai sus de biserica actuala, deasupra criptei protopopului Theodor Rosca. Şi astazi se vede locul unde a fost biserica cea veche, caci din dreptul bisericii de astazi se vede terenul putin mai ridicat, acolo fiind tinda de la biserica veche. 'Crucea lui Rabagia', pomenita mai sus, a fost ridicata in locul unde a fost altarul bisericii vechi.Biserica, ridicata in anii 1770-1780, a fost sfintita la 11 mai 1781 de catre episcopul Caransebesului si Varsetului Vichentie Popoviciu - conform inscriptiei ce se afla in biserica. Zugravirea s-a facut ceva mai tarziu, in 1787, in stil neobizantin, de catre doi zugravi si un ucenic, toti cunoscuti doar dupa prenumele Ion. Pardoseala bisericii a fost din piatra combinata cu mozaic. Biserica a avut si trei clopote turnate in Timisoara la 1790 si 1791 si, respectiv, in Graz la 1796. In timpul incursiunii turcesti din 1788, biserica a suferit grave stricaciuni ale zugravelii si altarului, intrucat se pare ca trupele turcesti au folosit biserica drept resedinta de campanie in timpul operatiunilor militare. Dupa pagubele suferite, s-au inceput lucrari de reparare si renovare ce s-au terminat in 18 octombrie 1808, cheltuielile fiind acoperite de catre comerciantul local Manoila Stancovici si sotia acestuia, Marta. Aceste date sunt consemnate in inscriptia lacasului sfant. In 1855 turnul s-a acoperit cu tabla de cupru, iar invelitoarea a fost inlocuita cu tinichea. O noua reparatie capitala s-a facut bisericii in 1927 cu sprijinul arhitectului Ioan Precop si a fiului acestuia. Biserica s-a rezugravit pe exterior si s-a refacut sarpanta si invelitoarea turnului de catre dulgherul Dimitrie Caltun. De asemenea, in anul 1960 picturile si zugraveala bisericii au fost reimprospatate de pictorul Petru Lazar si de mesterii zugravi Dimitrie Calina si Nicolae Ambrus, iar invelitoarea de tabla a fost si ea inlocuita.Ample lucrari in perioada recentaLucrari ample de renovare interioara si exterioara s-au facut in cursul anilor 2006-2008 cand, cu binecuvantarea Preasfintitului Parinte Lucian, Episcopul Caransebesului, la interior s-a pavat biserica, s-au zugravit naosul si pronaosul (iconostasul si absida altarului au pictura veche), s-a schimbat mobilierul, s-a refacut Sfantul Prestol, iar la interior biserica a fost refacuta in totalitate cu tencuiala noua si acoperis refacut. Prin grija parintelui paroh Gabriel Gozman, Biserica 'Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul' sustine si un articulat program de asistenta sociala, prin ajutorul pe care il ofera batranilor bolnavi si lipsiti de ajutor, copiilor saraci, dar si altor categorii de persoane ce necesita ingrijire duhovniceasca sau asistenta sociala. Cimitirul ce inconjoara biserica odihneste personalitati de seama pentru istoria orasului Caransebes si pentru istoria intregului Banat. Aici isi gasesc vesnica odihna ierarhi, preoti si oameni dedicati Bisericii si Neamului. Dintre acestia, amintim pe episcopii Caransebesului: Ioan Popasu, Nicolae Popeea, Filaret Musta si Emilian Birdas sau preotii: dr. Iosif Iuliu Olariu, dr. Cornel Corneanu, Romulus Ancusa, Isaia Suru si Andrei Ghidiu, ori personalitati laice cum ar fi Ştefan Velovan, Patriciu Dragalina, Iuliu Vuia, Dimitrie Cuzma, Pavel Jumanca si generalul Traian Doda.Inca din Antichitate teritoriul Banatului a reprezentat o adevarata prelungire geografica si culturala a civilizatiilor greco-latine la nordul Dunarii. Regiunea Banatului constituia in fapt prelungirea coridoarelor culturale care se incheiau in inima si in rasaritul continentului. Asa se face ca regiunea Banatului a intrat mai devreme decat alte regiuni intr-un circuit european ale carui influente culturale sunt vizibile si astazi. Caransebesul, situat in partea muntoasa a Banatului, are si el o istorie veche, ca si cea a regiunii pe care o reprezinta. Majoritatea istoricilor sunt de acord ca numele orasului s-a format prin alaturarea numelor Caran si Sebes. Caranul este o localitate ce a existat nu departe de actualul Caransebes pana in secolul al XVII-lea si Sebesul este numele unuia din raurile care strabate orasul (celalalt fiind raul Timis).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1005

Id: 11311

Data: Jan 14, 2011

Imagine: