La 5 aprilie 2012, s-a semnat in Sala 'Sfantul Ioan Casian' din Palatul Patriarhiei un protocol de cooperare intre Patriarhia Romana, Universitatea 'Al. I. Cuza' din Iasi si Universitatea din Bucuresti. Documentul intensifica o colaborare dintre centrele de dialog si cercetare in teologie, stiinta si filosofie ale celor doua institutii prin facultatile de teologie si contribuie la intarirea dialogului dintre teologie, filosofie si stiinte si la pastrarea, promovarea si transmiterea valorilor fundamentale ale cunoasterii si vietii spirituale.Momentul solemn de la Patriarhie materializeaza o preocupare deja existenta intre Patriarhia Romana si cele doua universitati si totodata deschide directii noi in aprofundarea cooperarii in ceea ce inseamna cercetarea si activitatea educationala. Protocolul a fost semnat de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, prof. dr. Vasile Isan, rectorul universitatii iesene, prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul universitatii bucurestene, prof. dr. Gelu Bourceanu, directorul Centrului de cercetare interdisciplinara in religie, filosofie si stiinta al Universitatii 'Al. I. Cuza', pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa 'Justinian Patriarhul', si conf. dr. Adrian Lemeni, directorul Centrului de dialog si cercetare in teologie, stiinta si filosofie al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti. Protocolul a fost citit, in cadru oficial, de diac. asist. univ. dr. Sorin Mihalache, implicat direct in activitatile care vizeaza acest dialog interdisciplinar, la nivel national, si care s-a ingrijit de realizarea acestui acord intre universitati si Patriarhie. Protocolul prevede sprijinirea activitatilor de cercetare si formare desfasurate de Centrul de cercetare interdisciplinara in religie, filosofie si stiinta al Universitatii 'Alexandru Ioan Cuza' din Iasi si de Centrul de dialog si cercetare in teologie, stiinta si filosofie al Facultatii de Teologie Ortodoxa 'Justinian Patriarhul' - Universitatea din Bucuresti. Directii de abordare si avantaje ale acestui dialogPreafericitul Parinte Patriarh Daniel, care a incurajat si sprijinit de la inceputurile sale dialogul dintre teologie, filosofie si stiinta, a definit cateva directii de abordare a acestui demers. 'In primul rand, mai mult de 45 de ani, in timpul regimului comunist, Facultatea de Teologie n-a existat in universitate si a fost marginalizata. Acum, noi avem o sansa mare si un risc mare. Riscul este sa stam in universitate doar ca prezenta fizica, izolati, nu marginalizati, izolati chiar daca am fi centrul din punct de vedere spatial. De aceea, trebuie sa transformam acest risc intr-o sansa, si anume aceea a dialogului si a cooperarii', a mentionat Patriarhul Daniel, care a precizat inca un motiv, respectiv de a continua opera Sfintilor Parinti ai Bisericii, care au folosit stiintele vremilor pentru proclamarea si raspandirea Evangheliei iubirii lui Hristos la toate neamurile. 'Modele in aceasta privinta sunt mai ales Sfintii Parinti capadocieni. In cartea Omilii la Hexaemeron, vedem ca Sfantul Vasile cel Mare se foloseste de toata cosmologia, de toata stiinta, pe care insa a folosit-o selectiv si a avut o inteleapta alegere nu numai a termenilor, ci si a modului de preluare a lor, ca posibilitati de misiune, ca unele cai de a merge spre cultura greco-romana, care era foarte inalta din punctul de vedere al cunoasterii.' Avantajele acestui dialog se vor vedea in pastoratia Bisericii, intrucat dialogul dintre teologie, filosofie si stiinta, a subliniat Patriarhul Bisericii noastre, este o continuare a traditiei patristice, iar implicit de aceste avantaje se va folosi si societatea. 'Dialogul este foarte folositor, nu este vorba de o moda, ci de un mod de a fi noi insine capabili de cooperare si imbogatire reciproca. Este foarte necesar acest dialog, mai ales pentru preoti, care au de pastorit nu numai oameni simpli si in varsta, pe care-i conduc pe ultimul drum, dupa ingrijiri paliative, ci pot pastori si o multime de tineri si de intelectuali care pun intrebari si carora, daca li se explica credinta in termeni accesibili lor, sansa pastorala este mult mai mare. In mod deosebit, acest dialog este necesar profesorilor de religie, pentru ca avem curente diferite, avem intrebari multiple si este nevoie ca profesorii de religie, in consultare cu oamenii angajati in dialog, sa poata fi ajutati, nu sa dezvolte polemica, ci sa poata explica fiecare opinia lui intr-o forma neagresiva si in acelasi timp atractiva', a mai spus Patriarhul nostru. In cele din urma, Patriarhul a mentionat cateva dintre conditiile de baza pentru realizarea unui dialog corect, in care trebuie sa evitam confruntarea de tip polemic neproductiv care exista atunci cand ideologia atee nega orice forma de cunoastere, alta forma decat materialismul zis dialectic si istoric. 'Trebuie sa evitam aceasta confruntare artificiala, pe de o parte, si confuzia concordismului, pe de alta parte. Prin urmare, fara smerenie si onestitate si fara cercetare profunda si respect reciproc, dialogul nu poate continua intr-o forma eficienta si demna. Dialogul are o demnitate cand este onest si cand cei in dialog se respecta reciproc', a mai spus Preafericirea Sa. Cultivarea unor repere in planul edificarii cunoasterii si vietiiDe asemenea, rectorul Universitatii Bucuresti, Mircea Dumitru, a precizat ca 'noi toti suntem un dialog, suntem permanent intr-o cunoastere in relatie cu ceilalti si cu Dumnezeu in primul rand, iar dialogul nu este o vorbire, nu este un logos prin care noi ne imputinam fiinta, ci dimpotriva, este o vorbire prin care ne sporim fiinta, intotdeauna avand in fata noastra pe cei cu care suntem in cautarea adevarului, a binelui si a frumosului. Sarcina pe care noi o continuam este o sarcina a intregii culturi europene si crestine si fara indoiala ca misiunea pe care o avem, atat personala, cat si institutionala, este sa ii convingem pe cei care vor veni dupa noi, pe ucenicii nostri, ca intr-adevar virtutile trebuie foarte bine invatate si ca noi toti putem ajunge la aceasta stare, de implinire de bine si de frumos, numai daca invatam impreuna cu ceilalti, invatam sa-i ascultam pe ceilalti, daca acceptam cu smerenie ca putem gresi si daca ne dam seama ca intotdeauna cautarea adevarului nu este altceva decat o sarcina care se poate realiza in cooperare'.Dupa cum a subliniat rectorul Vasile Isan, pentru Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' protocolul reprezinta o incununare a unei colaborari de mai multi ani. Pentru a justifica aceasta, Vasile Isan a subliniat doua motive esentiale, respectiv unul institutional si altul academic. 'Motivul institutional este acela ca Universitatea in buna masura, ca si Biserica, lucreaza sub specie aeternitatis. Educatia universitara, cum bine stim, nu este doar un mod de a-ti castiga decent existenta, de a dobandi o calificare sau o profesie, ci si un mod de a intari spiritual persoana care trece prin Universitate. Mai mult decat atat, este o incercare in vremurile de azi, cand asistam la o fragmentare a stiintei si la o supraspecializare a educatiei, de a recupera completitudinea fiintei umane si integritatea persoanei. Motivul academic tine de ceea ce face universitatea in misiunea ei esentiala. Pana la urma, cum spunea un cunoscut filosof britanic, universitatea trebuie sa fie o conversatie permanenta intre filosofie, stiinte, arte si, evident, spiritualitate, credinta crestina. Prin urmare, ne straduim sa facem acest lucru in Universitate, intarind printr-un protocol aceasta colaborare informala care exista de multi ani'. Moderatorul intalnirii, conf. dr. Adrian Lemeni, a subliniat ca dialogul dintre teologie, filosofie si stiinta nu reprezinta doar o coordonata academica motivata doar de o curiozitate de tip intelectualist, ci are in vedere cultivarea unor repere in planul edificarii cunoasterii si vietii. 'Edificarea spirituala si academica presupune inclusiv perspectiva eclesiala, care poate sa contribuie consistent si specific la acest dialog, intrucat vorbim despre un domeniu cu foarte multe riscuri. Este esential sa mentionam ca trebuie evitate fortarile de orice fel, fie antagonisme artificiale, fie fortari care pot conduce la confuzii si sincretisme. Tocmai asumarea perspectivei eclesiale, lucru materializat prin acest protocol, consideram ca este foarte importanta in ceea ce inseamna dobandirea unei intelegeri a unei viziuni in realitatea cercetata, care sa depaseasca doar acumularea si procesarea de informatii, oricat de performante ar fi ele.'La acest eveniment au fost prezenti membri ai celor doua centre de cercetare de la Bucuresti si Iasi, precum si ai Permanentei Consiliului National Bisericesc, pr. prof. dr. Constantin Patuleanu, consilier patriarhal la Sectorul Teologic-educational, impreuna cu pr. prof. dr. Gheorghe Popa, prorector al Universitatii 'Alexandru Ioan Cuza' din Iasi, coordonatorul actualului program national ce vizeaza dialogul dintre teologie, filosofie si stiinta, in care Patriarhia Romana si cele doua universitati colaboreaza.Protocolul de colaborareAvand in vedere faptul ca dialogul dintre teologie, filosofie si stiinta reprezinta o exigenta academica permanenta in misiunea de educatie si cercetare a oricarei universitati, contribuind prin aceasta la pastrarea, promovarea si transmiterea valorilor fundamentale ale cunoasterii si vietii spirituale, Patriarhia Romana, Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' din Iasi si Universitatea din Bucuresti convin urmatoarele: Sa sprijine prin mijloace financiare si logistice activitatile de cercetare si formare desfasurate de Centrul de cercetare interdisciplinara in religie, filosofie si stiinta al Universitatii 'Alexandru loan Cuza' din lasi si de Centrul de dialog si cercetare in teologie, stiinta si filosofie al Facultatii de Teologie Ortodoxa 'Justinian Patriarhul' a Universitatii din Bucuresti; sa sprijine editarea, tiparirea si distribuirea publicatiei semestriale 'Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science' (in format electronic si tiparit); sa sprijine editarea, tiparirea si distribuirea publicatiei semestriale 'Teologie, Filosofie, Ştiinta - Revista Romana de Dialog (in format electronic si tiparit); sa co-editeze si sa tipareasca, prin cooperarea Editurii Universitatii 'Alexandru loan Cuza' din lasi, a Editurii Universitatii din Bucuresti si a Editurii Basilica a Patriarhiei Romane, carti cu subiecte specifice ariei privitoare la dialogul dintre teologie, filosofie si stiinta, in cadrul colectiei Ştiinta, Filosofie, Teologie - Dialog pentru cunoastere'; sa sprijine initierea si dezvoltarea unor proiecte de cercetare si programe de formare in cooperare cu institutii de cercetare interdisciplinara din tara si din strainatate.In aceste scopuri, Centrul de cercetare interdisciplinara in religie, filosofie si stiinta al Universitatii 'Alexandru loan Cuza' din lasi si Centrul de dialog si cercetare in teologie, stiinta si filosofie al Facultatii de Teologie Ortodoxa 'Justinian Patriarhul' a Universitatii din Bucuresti se angajeaza: sa co-editeze si sa publice periodic si la termen 'Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science'; sa co-editeze si sa publice periodic si la termen revista 'Teologie, Filosofie. Ştiinta - Revista Romana de Dialog'; sa realizeze de comun acord planul editorial si co-editarea cartilor cu subiecte specifice ariei privitoare la dialogul dintre teologie, filosofie si stiinta, ce constituie colectia 'Ştiinta, Filosofie, Teologie - Dialog pentru cunoastere'; sa organizeze cursuri postuniversitare de formare interdisciplinara pentru profesorii din invatamantul preuniversitar; sa propuna proiecte si programe de cercetare interdisciplinara si sa implementeze proiectele agreate de Patriarhia Romana si de conducerea Universitatii 'Alexandru loan Cuza' din lasi si a Universitatii din Bucuresti. (Articol semnat de Narcisa Elena Balaban si publicat in saptamanalul Lumina de Duminica din data de 22 aprilie 2012)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 599

Id: 21451

Data: Apr 22, 2012

Imagine: