Sinaxar 5 Noiembrie

 

În aceasta luna, în ziua a cincea, pomenirea Sfintilor Mucenici Galaction si Epistimi din Emesa.

sfintii mucenici galaction si epistimi din emesaÎn orașul sirian Emesa trăia un cuplu bogat și faimos, format din Clitofont și Leuchipa, care au rămas fără copii mai multă vreme. Mergînd la preoți păgîni cu pomeni pentru a avea copii, totuși nu s-au învrednicit.

În fruntea orașului se afla atunci guvernatorul sirian Secund, numit de romani, care era un aspru prigonitor al creștinilor. Pentru a-i intimida, acesta obișnuia să prezinte pe străzi uneltele de tortură folosite de el. Simpla suspiciune de a face parte din "secta galileiană" (așa erau numiți creștinii de către păgâni), era de ajuns ca să fii arestat și torturat. În ciuda acestor practici, mulți dintre creștini au preferat să se dea pe mâna lor ca să sufere pentru Hristos.

Un bătrîn pe nume Onufrie, care își ascundea meseria de preot și monah sub haine de cerșetor, mergea din casă în casă pentru a cerși, propovăduind religia lui Hristos oriunde simțea că putea întoarce pe păgâni la calea cea dreaptă.

Într-o zi acesta a ajuns la poarta casei lui Leuchipe. Dîndu-i pomană, bătrânul a văzut-o pe femeie foarte tristă și a întrebat-o care este cauza. Spunîndu-i despre necazul ei din familie, Onufrie a început să o consoleze, vorbindu-i de singurul Dumnezeu adevărat, cel atoateștiutor și atotputernic, care miluiește și ascultă rugăciunea celor care se întorc la El cu credință. Sufletul lui Leuchipe s-a umplut de speranță și a acceptat să fie botezată la creștini.  Curând după aceasta, i s-a arătat în vis că va naște un fiu care va fi un adevărat discipol al lui Hristos. La început, Leuchipe nu i-a împărtășit vestea cea minunată soțului ei și, abia după ce s-a născut copilul, i-a mărturisit secretul și l-a convins și pe el să se boteze.

Ei l-au numit pe copil Galaction și l-au crescut în evlavia creștină, asigurîndu-i o bună educație. Băiatul și-ar fi putut foarte bine construi o carieră strălucită dar a ales viața monahală curată și singuratică, trăită în rugăciune.

Când Galaction a împlinit 24 de ani tatăl său i-a găsit o mireasă frumoasă și dreaptă, numită Epistimi. Fiul nu a ieșit din cuvântul tatălui său, dar prin lucrare dumnezeiască, nunta a fost amânată. Vizitînd-o pe cea care urma să-i fie încredințată, Galaction i-a dezvăluit treptat credința sa. În cele din urmă, a reușit să o convingă să se boteze în credința lui Hristos, botez făcut în secret chiar de el.

Pe lîngă Epistimi, s-a mai botezat și un servitor de-al casei, numit Evtolmie. Noii iluminați, sub îndrumarea lui Galaction, au hotărât să-și dedice viața monahismului. Astfel, ei au părăsit orașul, îndreptîndu-se spre cele două mănăstiri din Muntele Publion, una pentru maici și alta pentru călugări. Toți viețuitorii mănăstirilor era bolnavi și bătrâni, astfel încât cei trei au fost nevoiți să ducă cu ei toate cele trebuincioase lucrărilor fizice.

Timp de mai mulți ani, călugării s-au nevoit în muncă, rugăciune și post. Odată, Epistimi a avut un vis în care ea împreună cu Galaction erau într-un palat minunat, în fața unui rege strălucitor care le punea niște coroane de aur pe cap. Aceea avea să fie o premoniție pentru mucenicia pe care urmau să o sufere.

Păgânii aflară de existență mănăstirilor și au trimis armate să-i prindă pe monahi, însă aceștia au reușit să se ascundă în munți. Galaction nu a vrut să fugă ci rămânînd în chilia lui, citea Sfânta Scriptură. Când Epistimi a văzut cum păgânii îl duceau pe Galaction în lanțuri, a rugat-o pe stareță să o lase și pe ea să plece, vrând să îndure mucenicie pentru Hristos împreună cu logodnicul și învățătorul ei. Stareța a binecuvântat-o și plângînd i-a dat drumul.

Sfinții au fost puși la munci groaznice, în timp ce se rugau și slăveau pe Dumnezeu. Li s-au tăiat mâinile și picioarele, apoi limba și, în cele din urmă, capul.

Evtolmie, fostul servitor al lui Epistimi, devenit și el creștin în secret, a luat pe asuns trupurile și le-a îngropat cu cinste. Mai târziu tot el a lăsat mărturie scrisă despre viața curată și moartea glorioasă a celor doi mucenici, atât pentru cei de atunci cât și pentru posteritate.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor Apostoli din cei saptezeci, Ermeu, Lin, Gaie, Filolog si Patrova.

Acestia toti erau din cei saptezeci de ucenici ai lui Hristos. Si Patrova, de care aminteste si dumnezeiescul Apostol Pavel în Epistola sa catre Romani, a fost facut episcop la Potiola, pe multi a botezat si i-a adus la Hristos. Iar Ermeu, de care aminteste, de asemenea, Sfântul Pavel în Epistola catre Romani, a fost facut episcop filipenilor. Iar Lin, dupa cum spune Apostolul Petru, a ajuns episcop al Romei celei mari. Iar Gaie, de care iarasi aminteste Apostolul, a fost episcop Efesului, dupa Preasfântul Timotei. Iar Filolog (si de acesta aminteste Apostolul) a fost asezat episcop la Sinopi de Andrei cel întâi chemat. Acestia fiind episcopi în cetatile aratate si multe încercari si necazuri suferind pentru cuvântul dreptei credinte si pe multi învatând si lui Hristos aducându-i, s-au savârsit în Domnul.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor: Domnin, care în foc s-a savârsit; Timotei, Teofil si Teotim, care s-au savârsit fiind batuti cu pumnii; Doroteu prezbiterul, care s-a savârsit fiind dat fiarelor; Eupsihie si Carterie, care s-au savârsit taindu-li-se partile cele ascunse; Silvan, care s-a savârsit fiind batut în temnita cu pumnii; si Pamfil, care s-a savârsit în temnita strujit.

Acestia erau pe vremea lui Maximian tiranul si a lui Urban guvernatorul Palestinei. Deci mult nevoindu-se Fericitul Domnin, si mai înainte de savârsirea muceniciei, a fost osândit înca la multe chinuri si aproape de sfârsitul sau a fost osândit si la tortura prin foc. Iar pe Timotei si pe Teotim si pe Teofil, cei ce erau în floarea tineretilor, frumosi si placuti la fete, i-a osândit tiranul la bataia cu pumnii. Iar pe Doroteu, cucernicul si sfântul batrân, l-au dat spre mâncare fiarelor. Iar pe Carterie si Eupsihie, care aveau vârsta barbatiei depline, i-au prefacut în ceata scopitilor, taindu-li-se partile cele ascunse. Iar pe Silvan, l-a osândit la baie în locul ce se zice Fanon. Iar pe trei fecioare le-au dat la desfrânare, si pe altele le-au pus la închisoare. Si toate acestea într-un singur ceas le-a lucrat tiranul. Iar Pamfil cel împodobit cu toata întelepciunea si virtutea, cumplit fiind batut o data si de doua ori si împreuna cu alti marturisitori fiind aruncat în temnita, sfârsitul muceniciei a luat, savârsindu-se în Hristos.

Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului parintelui nostru Grigorie Arhiepiscopul si marturisitorul Alexandriei.

Acest între sfinti Parintele nostru Grigorie din tânara vârsta a iubit pe Hristos si s-a împodobit pe sine cu toate virtutile cele dupa Dumnezeu. Drept aceea, dupa savârsirea preasfântului papa al Alexandriei, din dumnezeiasca pronie a fost hirotonit arhiepiscop Alexandriei, de catre episcopii ce se adunasera împreuna si de catre poporul iubitor de Hristos. Si s-a facut prea ales dascal Ortodoxiei, fiind blând, smerit, milostiv, parinte sarmanilor, sprijinitor vaduvelor, povatuitor ratacitilor, doctor bolnavilor, mângâiere celor scârbiti. Si se putea vedea ca toti se bucurau si se veseleau pentru dânsul. Dar lucratorul de sminteala diavolul, intrând în împaratul acelei vremi Leon luptatorul împotriva icoanelor si insuflându-i socotinte prea întinate, l-a facut sa trimita sa aduca pe sfântul legat de la Alexandria la Constantinopol. Si aceasta facându-se si înfatisându-se sfântul înaintea lui, l-a mustrat pe împarat înaintea a tot senatul, numindu-l eretic si fara de Dumnezeu si necredincios. Iar tiranul, nesuferind ocarile acestea, i-a sfâsiat trupul cu ranile, batându-l cu vine de bou. Iar sfântul cu multumita suferind bataia, zicea catre cei de fata: "Pentru sfânta icoana a Hristosului meu, gata sunt a suferi taiere peste toate partile trupului meu". Acestea auzind, spurcatul împarat, a poruncit ca sfântul sa fie surghiunit. Si mergând fericitul în surghiun, si ani câtiva acolo petrecând, si-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor Mucenici Castor si Agatanghel, care prin sabie s-au savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea sfântului Iona, mitropolit de Novgorod.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

Textul este preluat de pe site-ul Calendar Ortodox

Recomandari ortodoxe:
Resurse ortodoxe - www.resurse-ortodoxe.ro
Noutati ortodoxe - www.noutati-ortodoxe.ro
Biblia ortodoxa - www.biblia-ortodoxa.ro
Portal ortodox - www.crez.ro