Cat de veche este traditia inrosirii oualor

In fiecare familie crestina, cu prilejul celei mai mari sarbatori din calendarul crestin, Invierea Domnului sau Pastile, la loc de cinste pe masa se afla ouale rosii. Pentru crestini, oul inrosit aminteste, in primul rand, potrivit traditiei, de Jertfa Mantuitorului Hristos de pe Crucea Golgotei si de sangele scurs in urma Rastignirii peste ouale asezate langa Cruce.Aceasta nu inseamna insa ca traditia inrosirii oualor a inceput odata cu acest moment foarte semnificativ pentru istoria lumii, in general, si a crestinismului, in special. Chiar daca are alte semnificatii, aceasta traditie este cu mult mai veche. Chinezii, de pilda, foloseau ouale rosii in cadrul anumitor ritualuri de cult cu 2.000 de ani inainte de Hristos, dar ca o mostenire cu mult mai veche.De altfel, la multe popoare in Antichitate, misterul creatiei se leaga de ou; in multe parti ale lumii s-a crezut din vremuri stravechi ca universul, lumea in care traim si implicit omul s-au nascut dintr-un ou, din acel ou cosmic. Legat de semnificatia oului cosmogonic, retinem ca si astazi, in multe traditii si locuri, oul face parte dintre simbolurile si emblemele reinnoirii naturii si vegetatiei. Centrul de difuziune a acestui mit al oului cosmogonic trebuie cautat, probabil, in India sau Indonezia. De asemenea, el este prezent si in Polinezia, Iran, Grecia, Fenicia, Letonia, Estonia, Finlanda, la anumite populatii din Africa de Vest, in America Centrala si pe coasta de vest a Americii de Sud (M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Bucuresti, 1992, p. 378). Toate emblemele vegetatiei si mai ales ale Anului Nou, cand brazii sunt impodobiti, intre altele, cu oua sau coji de oua (vezi pe larg ibidem, pp. 378-379), rezuma, intr-un fel, mitul creatiei periodice. In consecinta, in asemenea ansambluri mitico-rituale, ideea de baza nu este 'nasterea', ca in cosmogonia brahmanica, de pilda, ci repetarea nasterii exemplare a cosmosului, imitarea cosmogoniei (ibidem, p. 379).De altfel, exista multe asemenea exemple de folosiri rituale ale oului care reliefeaza faptul ca oul garanteaza posibilitatea de repetare a actului cosmogonic primordial, respectiv creatia. In acest sens, amintim cu precadere rolul lui in ritualurile agricole, care a supravietuit pana in zilele noastre. De pilda, pentru a facilita incoltirea semintelor si cresterea plantelor, taranul finlandez poarta un ou in buzunar pe durata semanatului sau asaza un ou sub brazda. La randul lor, estonienii consuma oua in perioada aratului, iar suedezii arunca oua pe campurile arate. Cand seamana inul, germanii ii adauga uneori oua sau asaza un ou pe camp sau consuma oua cat tine semanatul. Tot la germani exista obiceiul de a pune in aratura oua sfintite de Pasti la biserica (ibidem, p. 380).Credinta straveche in existenta Binelui si Raului, identificate in crestinism mai tarziu cu Dumnezeu si diavolul, s-a pastrat si in legatura cu oul, in sensul ca din acesta a aparut Binele, identificat cu ceea ce inseamna creatia, dar se poate naste si Raul, adica diavolul, prin folosirea anumitor practici rituale. Din credinta aceasta ca oul contine in sine si Raul, s-a ajuns la vopsirea oului in rosu, culoarea rosie simbolizand focul atat ca realitate fizica, cat si ca divinitate protectoare impotriva duhurilor rele, adorata de multe popoare dintre cele mai vechi.Focul era adorat la caldeeni ca un zeu superior chiar Soarelui, iar modul in care era conceput si atributele care i se confereau il apropiau foarte mult de Agni, zeul focului din perioada vedica a Indiei (vezi Fr. Lenormand, La Magie chez les Chaldéens et les origines accadiennes, Paris, 1874, pp. 169-173). Caldeenii il invocau pe acest zeu in descantecele lor ca pe cel mai mare adversar al diavolului, singurul care poate sa-l alunge si sa risipeasca toate farmecele: 'Tu, care alungi duhurile necurate, care ingrozesti pe cei rai, Focule, nimicitor al dusmanilor, arma teribila, care alungi ciuma...' (ibidem, p. 170). Conceput ca o putere care alunga duhurile necurate si simbolizat prin culoarea rosie, deci, focul a fost asociat oului din care a aparut lumea. Multa vreme, pentru vechile popoare, oul rosu continea in sine creatia pura, protejata de primejdiile Raului, si anume prin puterea focului, simbolizat de culoarea rosie.Mai incoace, la rusii din partile muntilor Urali, oul rosu se folosea ca amuleta, ca protector impotriva spiritelor rele. Astfel, aici se confectionau oua din pietre semipretioase, de diferite culori, intre care si rosii, de dimensiuni foarte mici, si se purtau ca fetisuri la ceas, cum se poarta martisoarele. Ele ne amintesc, de altfel, de ouale de piatra vopsite cu rosu, din mormintele preistorice, ingropate cu mortul ca un fetis care sa-l apere pe cel decedat de fortele demonice (cf. A. Gorovei, Ouale de Pasti. Studiu de folclor, ed. a II-a, Bucuresti, 2001, p. 28).Şi in traditia noastra romaneasca, oul rosu apare ca protector impotriva diavolului. Pastrate in casa, ouale rosii apara de rautati si de farmece (cf. Em., E. si C. Novacoviciu, Din comoara Banatului. Folclor, III, Oravita, 1926, p. 17). Ca sa fereasca roadele de piatra, podgorenii leaga primavara vita-de-vie cu salcie de la Florii sau ingroapa un ou rosu din Vinerea Mare. Multi sateni poarta cu ei, in toate zilele, ca o amuleta sfanta si aparator impotriva diavolului, de la Pasti pana la Inaltare (Ispas), un ou rosu cu care au fost la biserica in noaptea de Pasti (T. Balasel, Ouale rosii. Legende, traditii, credinte, datine si ziceri, 'Şezatoarea', vol. XVII s1915t, p. 23; apud A. Gorovei, op. cit., p. 27).Alaturi de cruce, in evlavia credinciosilor, oul rosu a ramas ca simbol al biruintei contra diavolului. Odata cu mentinerea si folosirea oului rosu, subliniaza Artur Gorovei, 'crestinii au introdus si culoarea rosie in cultul lor. Daca papa de la Roma poarta mantie de purpura, Biserica noastra, care nu admite vesminte albe, ca la preotii catolici, a adoptat culoarea rosie in odajdii, iar anumite fete bisericesti poarta, in semn de autoritate, brau si culion de culoare rosie' (A. Gorovei, op. cit., p. 29).La noi, la romani, si nu numai, cand te gandesti la sarbatoarea de Pasti, iti vine in minte imediat imaginea oualor rosii. Pretutindeni, cei care merg la slujba Invierii se spala cu apa proaspata in care s-a pus macar un ou rosu si cativa bani de aur sau argint, in eventualitatea in care au. Oul rosu inseamna sa fie usori si sanatosi ca oul, sa le mearga bine pe parcursul anului si sa fie curati ca aurul sau argintul. Acelasi lucru se face si in ziua de Pasti, inainte de a merge la biserica (ibidem, p. 40). In ziua de Pasti, fiecare crestin trebuie sa dea preotului si altor prieteni si rudenii cate un ou rosu, zicandu-le: 'Hristos a inviat!', iar cel care primeste trebuie sa raspunda: 'Adevarat a inviat!'Dupa Sfanta Liturghie din prima zi a Invierii, mergand acasa, credinciosii se asaza la masa. Dupa ce gusta din pasca si din celelalte lucruri sfintite, ciocnesc ouale rosii. Intai ciocnesc sotii. Nevasta intinde oul si barbatul, zicand: 'Hristos a inviat!', ciocneste, iar nevasta raspunde: 'Adevarat a inviat!'. Apoi urmeaza sa ciocneasca parintii cu copiii si tot la fel, parintii cu celelalte rude, prieteni sau cunostinte aflate la masa. Regula generala este ca dreptul de a lovi il are barbatul cel mai batran, in vreme ce femeia si cel mai tanar trebuie doar sa tina oul, pentru a fi ciocnit (ibidem, p. 49).Obiceiul ca oul sa fie oferit celui care l-a spart i-a determinat si ii determina pe unii sa-si pregateasca din timp pentru Pasti 'oua tari', cu care sa sparga ouale obisnuite. E foarte adevarat, acestia nu se bucura de prea multa apreciere din partea semenilor lor. Dimpotriva, exista in popor credinta ca ei se incarca de pacate si ca, pe cealalta lume, ouale astfel castigate le vor manca imputite, cu viermi si cu venin. 'Oua tari' sunt cele de rata, gasca si de curca. Exista si unii cu mult mai vicleni, insa care folosesc oua inrosite, confectionate din lemn sau umplute cu smoala (ibidem, p. 51). (Articol publicat in ziarul Lumina de Duminica din data de 24 aprilie 2011)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 697

Id: 30558

Data: May 4, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).