Catedrala patriarhala, Resedinta patriarhala si Palatul Patriarhiei constituie un ansamblu de prima insemnatate al Bucurestilor, care dateaza de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, o data cu manastirea ctitorita in 1656 de voievodul Ţarii Romanesti, Constantin Şerban Basarab (1654-1658). Biserica cu hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena a fost sfintita in 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu Mitropolitul Ştefan al Ţarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau. Sfantul locas a fost pictat pentru prima data in 1665, in timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Acelasi domnitor a hotarat, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca manastirea sa devina resedinta mitropolitana. De fapt, Mitropolitul Ştefan isi stabilise deja aici resedinta inca de prin anul 1661. In 1925, cand Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, Resedinta mitropolitana a devenit Resedinta patriarhala iar Catedrala mitropolitana a devenit, provizoriu, Catedrala patriarhala, pana la edificarea unei noi catedrale adecvate. In decursul timpului, Catedrala si Palatul cu paraclisul sau au fost reparate, s-au facut extinderi si transformari, dintre care cele mai importante lucrari au avut loc intre anii 1792-1799 (initiate de mitropolitii Filaret al II-lea si Dositei Filitti), 1834-1839 (initiate de mitropolitul Grigorie IV Dascalul si terminate dupa moartea sa), 1932-1935 (initiate de patriarhul Miron Cristea), 1960-1962 (initiate de Patriarhul Justinian Marina, proiectant arh. Paul E. Miclescu), in anii 1989 si 2000-2001, cu binecuvantarea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, si in 2008, sub indrumarea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel.Catedrala si-a recapatat forma initiala in urma restaurarii realizate intre 1960-1962 din initiativa patriarhului Justinian Marina. E a fost construita dupa modelul arhitectural al bisericii Manastirii Curtea de Arges, zidita de domnitorul Neagoe Basarab. Ca si aceasta, este compusa din altar si naos, inscriind in plan o forma treflata, dintr-un pronaos supralargit, sprijinit pe coloane din piatra, de sectiune octogonala, prevazute, la partea superioara, cu remarcabile capiteluri sculptate in maniera compozita si poleite, iar in elevatie prezinta aceleasi patru turle prismatice.La exterior, fatadele Catedralei sunt delimitate de jur imprejur in doua registre printr-un brau de piatra dispus cvasimedian. Monumentul bucurestean este, insa, de proportii mai ample decat modelul sau de la Curtea de Arges. In pridvor, deasupra usii de la intrare, se afla icoana praznicara cu Sfintii Imparati Constantin si Elena, pictata in 1665. Pictura murala actuala, in maniera neobizantina, a fost realizata de Dimitrie Belizarie, intre anii 1932-1935, inlocuind-o pe cea de factura neoclasica a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839 (suprapusa, la randul ei, peste un strat pictural mai vechi). Icoanele imparatesti ale tamplei au fost lucrate in email de Otilia Otetelesanu intre 1961-1964, in atelierele Patriarhiei. Moastele Sfantului Dimitrie cel Nou, asezate intr-o frumoasa racla de argint, au fost aduse in Catedrala din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunarii, la 13 iulie 1774, de catre mitropolitul Grigorie II (1760-1787). Sfantul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orasului Bucuresti, iar ziua sa de praznuire, 27 octombrie, este, in fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credinciosilor din intreaga tara. In dreapta pronaosului se afla mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Romane: Miron Cristea (+1939), Nicodim Munteanu (+1948), Justin Moisescu (+1986) si Teoctist Arapasu (+2007). Mormantul celui de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Justinian Marina (+1977), se afla in biserica 'Sfanta Treime' a Manastirii Radu Voda din Bucuresti, capela Seminarului Teologic Liceal Ortodox 'Mitropolitul Nifon' din Bucuresti. La rasarit de altarul catedralei se afla clopotnita ridicata de voievodul Constantin Brancoveanu in 1698 si restaurata in 1956-1958, precum si coloana cu inscriptii, de forma rotunda, realizata in memoria mitropolitilor Teodosie (+1708) si Ştefan al II-lea (+1738), ale caror morminte s-au aflat, initial, in acest loc. La nord de catedrala au fost instalate in 1959, sub forma unui ansamblul numit 'TROIŢA', trei cruci de piatra, dintre care cea mare, provenita de la Salatruc-Arges, dateaza din vremea domnitorului Petru Cercel (1583-1585), iar celelalte dateaza din 1617 si, respectiv, 1644.In perioada mai-octombrie 2008, prin directa indrumare a Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, s-au infaptuit noi si ample lucrari de consolidare si restaurare la Catedrala patriarhala. Intre aceste lucrari se inscrie, in primul rand, consolidarea navei si turlelor bisericii, prin montarea unor tiranti din beton armat. De asemenea, s-a refacut complet tencuiala exterioara, folosindu-se mortar special adus din Italia, s-a refacut soclul si trotuarul Catedralei, s-au montat ferestre noi si s-a invelit din nou biserica si turlele cu tabla de plumb.Tot in timpul lucrarilor din anul 2008 s-au montat, in registrul de sus al pridvorului, 26 de icoane in mozaic. A fost restaurata pictura, catapeteasma si mobilierul ornamental. Candelele, candelabrul mare de argint si vitraliile au fost reconditionate, iar instalatiile au fost inlocuite complet, fiind refacute si echipamentele audio-video de transmisie pentru Radio TRINITAS si TRINITAS TV. De asemenea, clopotnita a primit 4 clopote noi, turnate la fabrica Grassmayr din Austria, fiind montat si un sistem de actionare electromecanic controlat prin computer.La terminarea acestor lucrari, duminica, 26 octombrie 2008, la sarbatoarea Sf. Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir, s-a savarsit slujba de resfintire a Catedralei patriarhale din Bucuresti, la 350 de ani de la ctitorirea acestui sfant locas. Slujba de resfintire a fost savarsita de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, inconjurat de un sobor din care au facut parte: 34 de ierarhi membri ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, Preasfintitul Epifanie Gattas Hazim, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Patriarhului Ignatie al IV-lea al Antiohiei, preoti si diaconi.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 935

Id: 1269

Data: May 20, 2009

Imagine: