Ioan era un om ales, care ii indemna pe iudei sa cultive virtutea si sa fie drepti unul fata de altul, aratandu-și evlavia fatade Dumnezeu prin intermediul botezului. Din punctul sau de vedere, virtutea era o stare necesara, ca botezul sa fie primit de Dumnezeu.Sfantul Ioan a fost numit Botezatorul , pentru ca botezul a ocupat un loc central in activitatea sa și acest botez avea o semnificație aparte, aceea a pocainței. In lumea evreiasca pocaința insemna o schimbare a vieții sau o schimbare a direcției in viața. Mesajul sau este unul care este fundamental pentru modul creștin de viața și nu este intamplator faptul ca Inaintemergatorul a invațat pocaința ca și cale catre cer.Un ritual cunoscutEste surprinzator, insa, sa descoperim faptul ca invitația lui Ioan, de scufundare in apa, ca practica a botezului, nu era nimic nou pentru ascultatorii sai evrei. Deși insuficient menționata in Vechiul Testament, in vremea lui Ioan practica era deja bine dezvoltata. Potrivit credinței evreiești, omul trebuia sa se supuna unui ritual de spalare cu apa, daca exista vreo problema legata de impuritatea ritualica. Acest lucru putea rezulta dintr-o serie de cauze, ca de exemplu, nașterea unui copil, in cazul unei femei, atingerea de cadavre, atingerea de animale necurate, etc.Opinia generala a cercetatorilor este aceea ca, in vremea lui Iisus, in scopul de a se converti la iudaism, un pagan trebuia sa fie taiat imprejur (numai barbații), sa ofere un sacrificiu și sa fie botezat. Includerea botezului are sens, deoarece in legea levitica, chiar și un evreu era obligat sa se spele cu apa pentru a se curați de orice impuritate.Ideile noi ale Sfantului IoanSpre deosebire de botezul creștin, in conformitate cu practica iudaica, candidatul insuși se afunda in apa. Aici este și prima noutate a botezului savarșit de Ioan: un om, aici, in persoana Botezatorului, era cel care savarșea actul botezului pentru solicitant, fiind mijlocitor și martor pentru acesta.Mai important decat o ințelegere clara a formei botezului lui Ioan, sunt ideile inovatoare pe care acesta le atașeaza ritualului sau. Așa cum am menționat, practica de scufundare ritualica avea drept scop purificarea de necurațiile fizice sau ritualice. Dar nevoia de scufundare ritualica nu viza in mod necesar pacatoșenia candidatului la botez.Cu toate acestea, Ioan a combinat ritualul cu nevoia de pocaința pentru pacate. El a propovaduit botezul pocainței, spre iertarea pacatelor (Luca 3, 3). Relația dintre afundarea ritualica și curațirea spirituala este analizata de catre istoricul evreu al primului secol, Iosif Flaviu: Ioan era un om ales, care ii indemna pe iudei sa cultive virtutea si sa fie drepti unul fata de altul, aratandu-și evlavia fata de Dumnezeu prin intermediul botezului. Din punctul sau de vedere, aceasta (virtutea) era o stare necesara, ca botezul sa fie primit de Dumnezeu. Atunci botezul va fi pe placul Domnului, fiindca el va fi folosit nu numai pentru iertarea pacatelor, ci si pentru curatirea trupului de murdarie, implicand faptul ca sufletele au fost curațite mai inainte, prin dreptate (Antichitați Iudaice, cartea 18).Pregatitor al oamenilor pentru venirea lui MesiaDeși botezul lui Ioan este asemanator botezului creștin și Iisus iși incepe propovaduirea chiar cu cuvintele Botezatorului ( pocaiți-va, caci s-a apropiat imparația cerurilor), scopul lui Ioan era decat acela de a-i pregati pe oameni pentru venirea lui Mesia. Iata ce spune despre el, profetul Isaia: Un glas striga: In pustiu gatiti calea Domnului, drepte faceti in loc neumblat cararile Dumnezeului nostru (Isaia 40, 3).De aceea, toata propovaduirea lui e ο chemare a omului la pocaința. Pocaința predicata de Ioan merge inaintea marturisirii pacatelor, iar botezul sau vine dupa iertarea pacatelor. Pocaința, marturisirea și botezul cu apa erau in mana lui Ioan, insa iertarea pacatelor nu statea in puterea lui, caci numai Dumnezeu poate sa ierte pacatele. Insuși Ioan marturisește acest lucru, zicand: Eu va botez cu apa, dar vine Cel ce este mai tare decat mine, Caruia nu sunt vrednic sa-I dezleg cureaua incaltamintelor. El va va boteza cu Duh Sfant si cu foc (Luca 3,16). Cu aceasta arata ca el, Ioan, doar ii pregatea pe oameni pentru botezul lui Hristos, ca botezul lui e mai mult un semn, iar adevaratul botez este cel al lui Hristos, prin care omul ajunge sa fie faptura noua, fiu al lui Dumnezeu.Roadele vrednice de pocaințaVorbind despre roadele vrednice de pocaința, spre care ne indeamna Sfantul Ioan Botezatorul, Sfantul Grigorie Palama spune urmatoarele: Ce sunt astea? In primul rand marturisire, așa cum faceau cei care veneau la el in acel moment. In continuare, el cauta dreptatea, milostenia, iubirea, sinceritatea, spunandu-le: Sa nu faceți nimic mai mult peste ce va este randuit , Sa nu asupriti pe nimeni, nici sa invinuiti pe nedrept (Luca 3, 13-14) și Cel ce are doua haine sa dea celui ce nu are si cel ce are bucate sa faca asemenea (Luca 3, 11). Caci orice vale se va umple si orice munte si orice deal se va pleca; caile cele strambe se vor face drepte si cele colturoase, drumuri netede (Luca 3, 5). Care este sensul ascuns al cailor strambe, care se vor face drepte si a celor colturoase, care se vor face netede? Minciuna, inșelaciunea și calomnia sunt cele strambe, iar caile aspre sunt mania, ura, invidia și pomenirea greșelilor și toate acestea sunt facute dreapta și netede, atunci cand transformate prin faptele de pocaința . (Articol postat pe doxologia.ro, la data de 7 ianuarie 2013, semnat de Ioan-Lucian Radu)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 659

Id: 27399

Data: Jan 7, 2013

Imagine: