Inca de la inceputurile existentei sale, Biserica a marturisit si a intarit adevarul revelat ca Fecioara Maria este Nascatoarea de Dumnezeu Invatatura despre Maica Domnului este la fel de veche ca si crestinismul. Cea mai veche dintre reprezentarile Maicii Domnului, cunoscute noua, se afla in catacomba Sfanta Priscila din Roma si este socotita ca apartinand veacului al II-lea. Prima reprezentare in icoana a Maicii Domnului apartine Sfantului Evanghelist Luca .Inca de la inceputurile existentei Sale, Biserica a marturisit si a intarit adevarul revelat ca Fecioara Maria este Nascatoarea de Dumnezeu, ocupand astfel locul central in planul mantuirii si devenind povatuitoare catre Hristos. Recunoscandu-i mijlocirea si ajutorul ei pentru noi, Biserica Ortodoxa i-a inchinat, din cele mai indepartate timpuri, laude, rugaciuni si diferite denumiri ca: Imparateasa, Stapana, Doamna, Mireasa, pururi fecioara, Biserica Sfintita, Stalp al fecioriei, Rai cuvantator, Rug nears, Scara a Raiului si altele. Mai mult, pe parcursul anului, ii sunt inchinate patru sarbatori mari - praznice imparatesti - si anume: Nasterea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu (15 august), Intrarea in biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) si Adormirea Maicii Domnului (8 septembrie).Dar locul pe care-l ocupa Maica Domnului atat in dogma si in viata liturgica, cat si in inimile credinciosilor este recunoscut de Biserica, in special prin marea varietate de icoane inchinate ei. Icoana Maicii Domnului ocupa locul imediat urmator dupa icoana Mantuitorului Hristos.Invatatura despre Maica Domnului este la fel de veche ca si crestinismul. La inceput, multi crestini care veneau in catacombe, se adunau in case si in biserici pentru rugaciune impreuna, nu stiau sa citeasca si de aceea istorisirile biblice li se infatisau prin picturi, ajutandu-i, astfel, sa inteleaga tainele mantuirii lumii. La jumatatea secolului al IV-lea, Biserica incepe sa iasa din catacombe, construindu-si propriile bazilici.Imprejurarile si necesitatile diferitelor perioade istorice au evidentiat progresiv caracterul sacru al imaginii, au dus la disparitia simbolurilor primitive si au detasat arta crestina de elementele straine, care ii mascau continutul. Traditia Bisericii mentioneaza existenta unei icoane a Mantuitorului inca din vremea vietii Sale pe pamant - imaginea de pe naframa Veronicai -, iar a icoanelor Sfintei Fecioare pictate nu mult dupa aceea, mai exact dupa Pogorarea Sf. Duh.Reprezentari din secolul al II-leaCele mai vechi si cele mai numeroase fresce reprezentand-o pe Maica Domnului s-au descoperit in catacombele Romei, care erau folosite de crestini la inceputuri pentru a-si ingropa mortii, in cimitirele obisnuite interzicandu-li-se acest lucru.De asemenea, reprezentari ale Maicii Domnului aflam si pe peretii catacombei Domitillei (proorocul Isaia si Fecioara cu Pruncul - secolul al III-lea), pe peretii catacombei Sfintilor Petru si Marcelin (Fecioara cu Pruncul, incadrata de doi magi - secolul al III-lea) si pe peretii Cimitirului Ostrian (Fecioara Oranta cu Pruncul - secolul al IV-lea).Adesea, Maica Domnului era reprezentata singura, ca Oranta (rugatoare). Pe numeroase vase liturgice, gasite in catacombe, erau reprezentati alaturi de ea si Apostolii Petru si Pavel sau mama ei, Sfanta Ana.In secolul al Vl-lea, icoanele Sf. Fecioare devenisera foarte raspandite. Şi in Apus se aflau, in acest timp, cateva reprezentari ale Sfintei Marii, cum este Fecioara Oranta (rugatoare) din cimitirul Sf. Agnes din Roma si din biserica Sf. Maria Maggiore sau de pe portile Sf. Sabina. O astfel de icoana se afla la Muntele Athos, la Manastirea Vatopedu sau Iviron.Sfantul Evanghelist Luca, primul iconografPrima reprezentare in icoana a Maicii Domnului apartine Sfantului Evanghelist Luca.Tot parintele Adrian Dinu, a carui lucrare de doctorat s-a referit la cultul Maicii Domnului, ne-a explicat ca potrivit Traditiei, sunt trei icoane ale Maicii Domnului pictate de Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, dupa Pogorarea Sfantului Duh: Maica Domnului Odighitria - Indrumatoarea, in care este reprezentata cu pruncul in brate, amandoi stand cu fata spre cel care priveste la icoana; Maica Domnului Eleusa - Mangaietoarea (dulce-iubitoare). Pruncul este strans lipit cu fata langa obrazul Maicii Domnului, pe care o imbratiseaza. Chipul mamei este indurerat, prevestind suferintele viitoare ale Fiului. A treia icoana este Maica Domnului Oranta - Rugatoarea, fara pruncul Iisus. Apare in Deisis rugandu-se Mantuitorului pentru omenire.Se pare ca Sf. Ev. Luca a pictat aceste icoane in urma unor revelatii. Potrivit Traditiei, el n-a pictat numai icoanele Maicii Domnului, ci si icoana Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si poate si altele. Alti iconografi l-au urmat apoi, pictand pe Maica Domnului, insa acestia sunt aproape necunoscuti.Originalele picturilor realizate de Sf. Ev. Luca nu s-au pastrat pana astazi, insa ele au devenit prototipuri pentru iconografia bizantina de mai tarziu.Afirmatiile, potrivit carora Sf. Evanghelist Luca este primul iconograf se fundamenteaza pe marturia lui Theodor Studitul (sec.VI), care spune ca imparateasa Eudoxia ar fi trimis Pulheriei un portret al Maicii Domnului, Theotocos, pictat de evanghelistul Luca. Şi textele liturgice confirma traditia ca Sf. Ev. Luca este primul care a pictat icoanele Maicii Domnului, pomenindu-l adesea: Zugravind prea cinstitul tau chip, dumnezeiescul Luca, scriitorul cel insuflat de Dumnezeu al Evangheliei lui Hristos, a infatisat pe Ziditorul a toate pe bratele tale.De asemenea, in Biserica Patimilor (Martyrion sau Martyrium), construita de Constantin cel Mare pe Golgota, pelerinii din secolele IV-VI puteau admira, printre alte relicve sfinte, si o frumoasa icoana a Sfintei Fecioare, devenita celebra prin rolul determinant pe care l-a avut in convertirea Sfintei Maria Egipteanca.O icoana pictata la inceputuri, probabil din secolul al V-lea, se pastreaza si astazi in biserica Santa Maria Maggiore din Roma. Cea mai veche icoana a Maicii DomnuluiCea mai veche dintre reprezentarile Maicii Domnului, cunoscute noua, se afla in catacomba Sfanta Priscila din Roma si este socotita ca datand din veacul al II-lea. Pentru ca in aceasta catacomba au fost foarte multe reprezentari ale Maicii Domnului, ea a fost numita Catacomba sau Cimitirul Mariei.Pr. lect. dr. Adrian Dinu, preot spiritual la Facultatea de Teologie Ortodoxa Dumitru Staniloae din Iasi, ne-a aratat ca, pentru a indica faptul ca femeia zugravita este Maica Domnului, alaturi de ea este zugravit un prooroc din Vechiul Testament, care tine in mana stanga sulul cu proorocia privitoare la Maica Domnului, iar cu mana dreapta arata la steaua zugravita deasupra capului Maicii Domnului. Acesta reprezentare a Maicii Domnului este, in acelasi timp, un chip simbolic si istoric.Alaturi de aceasta fresca, mai sunt doua reprezentari ale Sfintei Fecioare: Buna Vestire si Inchinarea magilor. In prima scena, Maria sta pe scaun, iar langa ea, in picioare, se afla Sfantul Arhanghel Gavriil, sub chipul unui tanar fara aripi. In a doua, Maria este asezata pe un tron, tinand Pruncul pe genunchi, iar magii ii ofera daruri. Reprezentarile acestei scene din urma erau foarte frecvente, datand din perioada secolelor II-IV. Icoana nefacuta de mana omeneascaIn Biserica Ortodoxa cinstim icoana nefacuta de mana omeneasca a Maicii Domnului. Despre icoana cea nefacuta de mana, a carei copie se afla, printre altele, in Rusia in orasul Kazan, aflam din slujba zilei de 22 octombrie, cand se cinsteste praznicul icoanei numita Kazanskaia.Sfintii Petru si Pavel, aflati in orasul Lida, langa Ierusalim, au rugat-o pe Sf. Fecioara sa vina la sfintirea bisericii de aici. Ea le-a promis ca va fi acolo si i-a trimis inapoi la Lida. Intorsi la biserica ce urma a fi sfintita, sfintii apostoli au gasit, pe un perete, zugravit chipul Maicii Domnului. In timpul prigoanei iconoclaste, patriarhul Constantinopolului a trimis la Roma o copie a acestei icoane, ceea ce a facut ca astazi sa poata fi inca cunoscuta in intreaga lume crestina. De aceea, icoana Maicii Domnului din Lida s-a mai numit si romana, fiind sarbatorita la 26 iunie.De-a lungul timpului, traditia a retinut mai multor tipuri de icoane ale Sfintei Fecioare Maria: cele trei amintite, la care se adauga Cea care troneaza - Pantanassa; Dulcea sarutare - Glikofilousa, Fecioara alaptand - Galaktorophousa etc. Tipul de icoana Galaktorophousa - hranitoarea cu lapte - se afla pe peretii catacombei Sfanta Priscila din Roma. Cele mai frecvente icoaneInca din epoca lui Constantin cel Mare, iconografia inchinata Fecioarei s-a orientat spre tipul impunator al Imparatesei (ca urmare si in paralel cu chipul de Imparat al Domnului Hristos). Dupa Sinodul de la Efes (431) Fecioara Maria a fost recunoscuta oficial ca Maica Domnului, dezvoltandu-se iconografia ei cea mai cunoscuta: Fecioara cu Pruncul. Fecioara Maria mai apare in icoane si singura: Indurerata de la Diveevo, a Sf. Serafim de Sarov, Ocrotitoarea Athosului - Gherontita (Athos), Calugarinta (Rohia), Oranta, Acoperamantul Maicii Domnului (Pokrov-ul). Unele icoane poarta numele localitatilor din care provin: Kazan, Vladimir, Smolensk, Prodromita etc.Tot de la inceputuri, unele dintre icoanele Maicii Domnului au dovedit puteri miraculoase, devenind astfel cunoscute icoane facatoare de minuni. Cea dintai icoana facatoare de minuni se pare ca apartine tot Sfantului Luca. Despre aceasta s-a spus, de exemplu, ca in secolul al X-lea a fost aparatoarea Constantinopolului, ori a polonezilor in lupta impotriva suedezilor din 1662.La noi, cea mai vestita dintre icoanele facatoare de minuni de astazi este icoana de la Manastirea Neamt. In Viata Preasfintei Fecioare Maria, monahul Gamaliil Pavaloiu reda istoria acestei icoane. In jurul anului 35, pe cand Sfantul Apostol Petru se afla la Lida, credinciosii au ridicat o sfanta biserica. Au facut icoane simbolice: semnul crucii (ca simbol al credintei), ancora (speranta crestina) etc. Minunea nu a intarziat si, pe stalpul bisericii, a aparut chipul Fecioarei Maria, cu toate ca in acele timpuri Fecioara traia in Ierusalim. Auzind despre aceasta minune, ea a venit la Lida si a binecuvantat icoana crestina, aceasta primind astfel darul de a face minuni. Prima copie a acestei icoane a ajuns in Moldova fiind daruita pe la 1400 de imparatul Ioan Paleologul Mitropolitului Iosif al Moldovei. Mai apoi Alexandru Musat Voda a daruit-o Manastirii Neamt, unde se afla si astazi. Alte icoane ale Prea Sfintei Fecioare cunoscute ca fiind facatoare de minuni sunt la Manastirea Hotin (1672), Manastirea Dintr-un lemn, Nicula, Bistrita (Neamt) s.a.(Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 9 iunie 2007)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1994

Id: 23612

Data: Jul 31, 2012

Imagine: