Clipa astrala a romanilor

Ziua Nationala a României este, trebuie sa fie, un prilej de marcare a demnitatii noastre comune, în context european si mondial. Unitatea politica româneasca, înfaptuita la 1 Decembrie 1918, vine din trecut, dar ne trimite, cu multa generozitate, spre viitor. Atunci, adica acum aproape un secol, în anul de gratie 1918, s-au reunit toate energiile vitale ale poporului român spre a forma Regatul României întregite. Deciziile luate de natiunea româna, prin reprezentantii sai cei mai autorizati, alesi în chip democratic si reuniti la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia, au marcat pentru vecie destinul poporului nostru. România nu s-a întregit atunci, ci, de fapt, s-a regasit între frontierele sale firesti, reunindu-i sub ocrotirea aceluiasi stat, pentru prima oara în istorie, pe majoritatea românilor. Cel mai mare entuziasm national s-a manifestat în Transilvania, unde 1.228 de delegati cu drept oficial de reprezentare si de vot, în numele a mii de localitati, al Bisericii, al partidelor, organizatiilor profesionale, al asociatiilor, al scolilor etc., în mijlocul a peste 100.000 de oameni strânsi în ordine desavârsita pe locurile unde Mihai Viteazul reunea pentru prima oara cele trei Ţari Române, îsi exprimau decizia nestramutata de unire a Transilvaniei si a celorlalte regiuni istorice românesti cu România.O marturie clara ca acele hotarâri au fost juste a venit dupa scurt timp, în 1919-1920, atunci când comunitatea internationala a confirmat deciziile poporului român, recunoscând pe plan juridic ceea ce se decisese în 1918. Astazi, dupa aproape un secol, situatia internationala s-a modificat radical. Prabusirea regimurilor comuniste a condus la caderea „Cortinei de Fier“, la o redimensionare a Europei, la largirea Uniunii Europene, cu premise serioase pentru construirea unei unitati de tip nou a continentului nostru. România, dupa o experienta istorica de includere fortata a sa în sfera comunista, a facut eforturi deosebite de integrare euro-atlantica, de revenire la valorile consacrate ale democratiei, ale raporturilor internationale echitabile, la respectarea drepturilor omului si ale minoritatilor, la demnitate si onestitate. În acelasi timp, tranzitia prelungita a dezvaluit grave carente si tare, de la coruptie pâna la saracie, care greveaza asupra situatiei României, producând neîncredere, dezamagire, suferinte. În plus, criza economica din ultimii ani a adâncit dificultatile pe întreg continentul european, inclusiv în zona euro, marind euroscepticismul, sporind unele tendinte de aparare a suveranitatii statelor, încetinind integrarea europeana si accentuând criticile la adresa clasei politice, a partidelor politice, a guvernantilor.România este statul care adaposteste majoritatea poporului român, mostenitor al romanitatii orientale, format dupa tipicul tuturor popoarelor romanice, dar izolat sub aspect geografic de masa acestora si afirmat în cadrul spiritualitatii bizantine. Vicisitudinile istoriei au facut ca românii sa traiasca timp de circa un mileniu farâmitati, divizati în mai multe state, doua dintre ele cu putere politica româneasca. Cele mai multe tinuturi ale noastre erau însa conduse de forte de alt tip, în cadrul carora românii erau marginalizati, discriminati, asupriti. În urma a zece secole de asemenea experienta trista, în secolele al XIX-lea si al XX-lea, dupa un efort fara precedent, s-au reunit energiile nationale si s-a format România unitara. Înaintasii nostri de la 1848 si de la 1859, de la 1877 si de la 1918 au pornit cu marea convingere ca ne fauresc un viitor stabil, onest si demn, dupa toate umilintele trecutului de dezbinare. Cei mai de seama politicieni, dar mai ales cei mai importanti intelectuali ai neamului nostru - laici si clerici - s-au sacrificat pentru a fauri România - adapostul, mângâierea si alinarea tuturor românilor. Nu a trecut de-atunci nici macar un secol! Sa nu le criticam opera înainte de vreme! România nu are nevoie de noi dezbinari, ci de un spor de democratie, de civilizatie, de credinta, de dragoste si, poate, chiar de descentralizare. Unitatea tarii - realizata cu atâtea sacrificii si dupa o îndelungata si dreapta chibzuinta - trebuie sa ramâna neatinsa, ca tezaurul cel mai de pret lasat de înaintasi. Ştefan cel Mare si Sfânt, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Nicolae Balcescu, Mihail Kogalniceanu, Cuza si Carol I, Eminescu si Blaga, Avram Iancu si Gheorghe Pop de Basesti, Bratianu si Maniu, Ferdinand I si atâtia altii ne privesc din înalturi si ne cer sa le continuam, nu sa le periclitam opera. Iar opera lor este aceasta tara, cu bune si cu rele, precum este si viata. Ţara noastra este viata noastra si noi nu iubim tara aceasta nici pentru ca este bogata sau sau saraca si nici pentru ca este mare ori mica, ci pur si simplu pentru ca este a noastra. Ziua de 1 Decembrie nu înseamna numai unirea Transilvaniei cu România, ci mult mai mult: este momentul de glorie al acestui popor, care a fost capabil sa se ridice de la supunere si umilinta la mândrie, încredere, unitate si demnitate. De aceea, suntem datori sa pretuim, sa ocrotim si sa întarim aceasta mostenire, pe care uitam uneori s-o mai numim patrie! În ea ne sunt stramosii si amintirile colective, din ea ne vine seva acestor parinti de demult, în ea traim acum si de ea depinde viitorul copiilor si nepotilor nostri.Iar în aceasta tara ne-am nascut, în ea ne-am pus toate sperantele si ea este alinarea. Temeliile sale s-au pus cu un mileniu în urma, dar rotunjimea ei sublima s-a împlinit la 1 Decembrie 1918. Atunci a fost o clipa astrala a natiunii noastre, atunci s-au scris adevaratele „poeme ale luminii“, cum a spus profetic Lucian Blaga. „Datoria vietii noastre“ (Vasile Pârvan) este sa ocrotim România, s-o întarim mereu si s-o pregatim pentru un viitor demn, spre a putea fi „manoasa si în fericire“ cel putin înca o mie de ani! Asa sa ne ajute Dumnezeu! (Articol publicat în saptamânalul Lumina de Duminica din data de 1 decembrie 2013, semnat de Acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universitații Babeș Bolyai din Cluj Napoca)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 642

Id: 36078

Data: Dec 1, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).