Colinda romaneasca - tezaurul unei constiinte crestine

Colinde, colinde!E vremea colindelor, Caci gheata se-ntindeAsemeni oglindelorŞi tremura brazii,Miscând ramurelele;Caci noaptea de azi-iCând scânteie stelele Se bucurâ copiii, Copiii si fetele;De dragul MarieiÎsi piaptana pletele;De dragul MarieiŞi-al MântuitoruluiLuceste pe ceruriO stea calatorului. Asa scria genialul Eminescu în ultima parte a scurtei sale vieti, iar mai târziu, în secolul XX, muzica acestor inspirate versuri a fost scrisa de Gheorghe Dumitrescu, unul dintre cei mai prolifici compozitori români - fost elev al Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea între anii 1926 si 1934 -, a carui creatie muzicala izvoraste din complexul de surse primare autohtone, fapt ce-i asigura nu numai originalitatea stilistica, ci si personalitatea sa inconfundabila. Cât priveste originea acestor minicreatii folclorice, cântate cu nesat de toate paturile sociale înca din primele veacuri ale tinerei Biserici crestine, se stie ca au în primul rând o origine scripturistica, întrucât Mântuitorul Iisus Hristos a avut atitudine aprobatoare cu privire la utilizarea muzicii în cultul divin la care a participat, fara rezerve, cu ucenicii Sai, dupa cum ne spune Sfânta Scriptura: „Şi dupa ce au cântat imnuri au iesit la Muntele Maslinilor“. Nu putem trece cu vederea însa faptul ca izvoare serioase asupra originii colindelor gasim si la parintii si scriitorii bisericesti ca: Tertulian, Fericitul Augustin, Sfântul Ioan Gura de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Asterie al Amasiei si altii.„Dintre toate genurile de creatie literara si muzicala însa - scrie Constantin A. Ionescu - nici unul nu ofera mai multe posibilitati de documentare si cunoastere profunda a structurii psihice populare ca genul ales, colinda.“ Puternica legatura ce exista între colinde si muzica populara si cea religioasa a fost demonstrata muzicologic si compozitional de catre muzicieni si folcloristi de prestigiu, români si straini ca: pr. I. D. Petrescu, George Breazul, Sabin Dragoi, Gheorghe Ciobanu, G. Dem. Teodorescu, Nicolae Ursu, Ovidiu Bârlea, pr. Simeon Florea Marian, Béla Bartók, Amédée Gastoué, Vincent dâIndy.„În aceasta tara se obisnuieste în seara spre Nasterea lui Hristos sa se umble prin politie toata noaptea…“Simbioza ce a existat de-a lungul veacurilor între muzica populara si cea religioasa, mentionata mai sus, i-a determinat pe cercetatori sa emita diverse teorii privind întâietatea uneia fata de cealalta. Astfel, bine - cunoscutul cercetator Gheorghe Ciobanu, dupa îndelungate studii întreprinse asupra structurii melodico-ritmice a melosului popular românesc si bulgaresc, concretizate în diverse reviste si carti de specialitate, concluzioneaza urmatoarele: „Faptul ca ritmul colindelor se aseamana mai mult cu ritmul gregorian (al Bisericii Catolice - n.n.) poate fi explicat sau ca o mai fidela conservare a ritmului antic, sau ca acest ritm - ceea ce pare mai verosimil - a fost specific lumii romane si ca, dupa parasirea pamântului dacic de catre Aurelian, cei care au ramas pe loc au continuat sa practice credintele si obiceiurile legate de Saturnaliile si Calendele romane“. Avem de asemenea bogate informatii cu privire la practicile religioase ale românilor comunicate de însotitorul patriarhului Macarie, arhidiaconul Paul de Alep, care în însemnarile sale facute în trecerea prin Ţarile Române noteaza urmatoarele: „Este de observat ca în aceasta tara se obisnuieste în seara spre Nasterea lui Hristos ca toti preotii din diferite târguri însotiti de sarmani, de citeti si de coristi sa se adune în grupuri purtând icoane si sa umble prin politie (cetate) toata noaptea, vizitând casele locuitorilor si dându-le bucurie în ziua de sarbatoare“.Colindele împletesc vechimea folclorului precrestin cu imnografia bizantinaMentionam în continuare intensa preocupare a compozitorului maghiar Béla Bartók privind forma antifonica în care flacaii si copiii executa colinde la ferestrele crestinilor despartiti în grupuri separate. Bartók a publicat o buna parte din colindele religioase ale românilor din Maramures. Nu poate fi uitata preocuparea marelui domnitor moldovean Dimitrie Cantemir, savant de renume mondial care în impunatoarea sa lucrare Descriptio Moldaviae se ocupa si de practicile religioase ale conationalilor sai, facând expuneri minunate asupra Dragaicei, jocurilor calusarilor, bocetelor sau asupra Turcai si colindei noastre stramosesti. De asemenea, e remarcabil ca folcloristii moderni Gheorghe Ciobanu, Tiberiu Alexandru, Emilia Comisel, Iordan Datcu, Gheorghe Oprea si altii sustin fara rezerve înrudirea perfecta ce exista între colindele religioase si melosul folcloric românesc, întrucât „colindul este strâns legat de obiceiul precrestin“.În acelasi timp, marele folclorist si om de aleasa cultura generala Nicolae Cartojan crede ca imnografia bizantina sta la baza colindelor religioase ale românilor si ale populatiilor din sud-estul european. Citam în acest sens imnografi ca: Cuviosul Roman Melodul (sec. V-VI); Sfântul Andrei Criteanul (sec. VII), Sfântul Ioan Damaschin; Sfântul Cosma de Maiuma (sec. VII-VIII); Teofan Graptul (†850); Sfântul Teodor Studitul (759-826) si chiar unii împarati bizantini ca: Constantin Porfirogenetul si Leon Înteleptul. Iar în Apus avem pe Sfântul Ambrozie al Milanului, Cecilius Sedulius, Bernard de Clairvaux; Jacopone da Todi si altii. Nu putem trece cu vederea de asemenea preocuparea geniului poeziei românesti Mihai Eminescu privind culegerea sa alcatuita din balade, obiceiuri traditionale, proverbe si cimilituri, colinde religioase, condace, irmoase etc. „Cu acestea - scrie Alexandru Dobre -, Eminescu îsi înscrie cu autoritate numele sau în istoria folcloristicii românesti.“ Cât priveste originea istorica a colindelor, în afara de cea scripturistica mentionata mai sus, folcloristii în unanimitate considera ca aceste creatii constituie un tezaur de nepretuit pentru constiinta noastra de crestini si români si ca la baza lor se gaseste „o muzica antica crestina“. Iar cei doi mari folcloristi si savanti de renume european Bogdan Petriceicu Hasdeu, în cartea sa „Cuvente den batrâni“, Bucuresti, 1879, si M. Gaster, în lucrarea sa „Literatura populara“, Bucuresti, 1883, considera ca sursa unor colinde religioase se afla în Sfânta Scriptura, în Apocrife si în cartea populara „Varlaam si Ioasaf“. Nu mai putin putem spune despre cântecele vechi religioase si de mahala mentionate de Anton Pann în lucrarea sa „Spitalul amorului“ (Bucuresti, 1847) pe care le gasim prelucrate în lucrarile poetilor si scriitorilor secolului al XIX-lea ca: Grigore Alexandrescu, Costache Caragiale, Cezar Bolliac, Nicolae Filimon si altii. Acelasi lucru se poate spune si despre multi psalmi ai mitropolitului Dosoftei - canonizat de Biserica noastra -, care au devenit colinde si cântece de stea ale caror versuri au inspirat multi compozitori români, pe care le cânta si azi unele coruri si grupuri folclorice.Colindatorii duc cu ei în casele oamenilor fiorii credinteiÎn ceea ce priveste însa structura melodico-ritmica a acestor minicreatii, se stie ca melodiile colindelor românesti au o structura ritmica foarte apropiata de cea a dansului popular în stil arhaic modal, motive melodice ritmice foarte scurte si o versificatie exclusiv primara. Unii cercetatori mai sustin ca înrudirea dintre cântul gregorian (cântul liturgic al Bisericii Catolice) si cântul bizantin cu privire la mod, ambitus, formule melodice, precum si cadente dovedeste folosirea de catre ambele creatii a elementelor de esenta populara, fapt ce ne face sa credem ca „elementele modale, melodice si ritmice au fost comune întregii lumi antice, pe lânga altele specifice fiecarui neam“. Se poate spune de asemenea ca valoarea educativa a colindelor si cântecelor de stea, atât prin continutul lor literar, cât si prin linia melodica, extrem de accesibila si celor mai modeste grupuri de colindatori, constituie un bogat material educativ, de mare însemnatate istorica si artistica. (Documentar semnat de Pr. prof. dr. Marin Velea si publicat în saptamânalul „Lumina de Duminica” din data de 8 decembrie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 903

Id: 36368

Data: Dec 8, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).