In perioada 11–14 iulie 2012, sub egida Centrului de Cercetare si Documentare Ştefan cel Mare al Sfintei Manastiri Putna, s-a desfasurat la Manastirea Putna editia a XII-a a Simpozionului de istorie Colocviile Putnei.Simpozionul de anul acesta a stat sub semnul aniversarii a 20 de ani de la canonizarea Slavitului Voievod Ştefan cel Mare. S-au prezentat 32 de comunicari ale unor cercetatori din Anglia, Franta, Polonia, Bulgaria, Republica Moldova si Romania.Dupa cum ne informeaza Secretariatul Centrului de Cercetare si Documentare 'Ştefan cel Mare' al Manastirii Putna, deschiderea simpozionului a avut loc miercuri, 11 iulie, la ora 17:00 in prezenta IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor. Inaltpreasfintia Sa si-a exprimat respectul si consideratia fata de istoricii prezenti la acest Colocviu, bucurandu-se de prezenta multor cercetatori tineri, semn ca aceasta lucrare nobila va continua. Apoi IPS Pimen le-a multumit celor prezenti pentru ravna si osteneala depusa pentru neamul nostru romanesc si crestinesc, ortodox, mai ales in aceste vremuri tulburi, cu oameni fara de Dumnezeu, cu oameni care se cred nemuritori pe pamant; prin cultura si credinta in Dumnezeu, omul dobandeste nemurirea atat pe pamant, dar mai ales in cer. Domnul Ştefan S. Gorovei, profesor la Universitatea Al. I. Cuza din Iasi, i-a evocat pe profesorii Emil Turdeanu, Nicoara Beldiceanu si Petre Ş. Nasturel ca cercetatori ai istoriei Sfantului Ştefan cel Mare. Ei au format un stralucitor buchet, unic in felul lui, care a reprezentat pe pamantul Frantei elita stiintifica a romanimii intregi. Unul era ardelean, altul moldovean, iar al treilea muntean, cu mama franceza. Reliefand caldura si respectul cu care acesti trei mari cercetatori s-au aplecat asupra personalitatii si epocii lui Ştefan cel Mare, domnul Gorovei a reprodus cateva cuvinte demne de tinut minte ale lui Emil Turdeanu: Opera lui Ştefan cel Mare a crescut printr-un efort tenace si de lunga durata. Ea ne apare astazi cu atat mai mare cu cat greutatile din care ea s-a rupt au fost mai aspre si cu cat ea rasfrange mai limpede pana in cele mai risipite amanunte vointa de creatie a unui om de geniu. Dupa aceasta evocare, invitatii au participat la slujba parastasului pentru acesti trei istorici.Una din serile colocviului a fost dedicata omagierii profesorului Ştefan Andreescu de la Institutul de Istorie N. Iorga din Bucuresti la implinirea frumoasei varste de 65 de ani. A fost prezentat in premiera volumul omagial Aut viam inveniam aut faciam , dedicat profesorului Andreescu. O parte dintre autorii studiilor din volum au fost prezenti in sala, numarandu-se intre participantii obisnuiti la Colocviile Putnei. Domnul Andreescu a marturisit ca se implinesc 50 de ani de cand a venit prima oara la Putna, ca elev de 15 ani, in timpul staretiei vrednicului de pomenire PS Gherasim Putneanul. Parintii manastirii i-au daruit o icoana a Sfantului Ştefan cel Mare, cu urarea de a sluji cat mai multi ani in domeniul istoriei romanilor.Iata cateva dintre cele mai importante rezultate introduse in circuitul stiintific la aceasta editie. Domnul Radu Paun, cercetator la Centre d’Etude des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen din Paris, a demonstrat ca si boierii moldoveni au facut danii manastirilor din Muntele Athos, nu numai domnii tarii. Domnul Marius Diaconescu, lector la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti, a demonstrat ca Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, s-a casatorit cu fiica lui Bartolomeu Dragfi, voievodul Transilvaniei, eveniment discutat de decenii in istoriografia romaneasca fara a se putea stabili ceva cert. Domnul Nagy Pienaru, cercetator la Institutul N. Iorga , a prezentat o cronica otomana din secolul XVI in care apar imaginile cetatilor Chilia si Cetatea Alba in 1484. Doamna Margarita Kuiumdjieva, de la Institutul de Arta al Academiei Bulgare de Ştiinta, a interpretat ciclul lui Moise din fresca Manastirii Sucevita in contextul altor astfel de cicluri din iconografia bulgara si ruseasca.Colocviul de anul acesta a cuprins si o consistenta sectiune dedicata istoriei Manastirii Putna. Domnul Liviu Papuc de la Biblioteca Centrala Universitara din Iasi a facut un portret al Arhimandritului Teofil Patras, egumen al Manastirii Putna intre anii 1901-1917, pe baza marturiilor contemporanilor sai. Astfel, in mai 1904, Şt. O. Iosif scria: E un preot cult, cu insusiri frumoase si, mai presus de toate, un bun roman. Consemnam si descoperirea in cimitirul satului Putna de catre parintele Timotei Tiron a mormantului si a crucii Arhimandritului Ghenadie Platenchi, egumen al Manastirii Putna intre anii 1826-1837, considerate distruse.Miercuri, 11 iulie, s-au implinit 100 de ani de la nasterea IPS Victorin Ursache, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din America, inmormantat la 22 iulie 2001 in cimitirul Manastirii Putna. Aceasta remarcabila personalitate a diasporei si ortodoxiei romanesti din secolul XX a fost evocata de catre monahul Ieremia Berbec. Contextul prezentarii sale a cuprins referinte la Sfantul Ioan Iacob, Visarion Puiu, fost Mitropolit al Bucovinei, si Sfantul Ioan Maximovici.Parintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, staretul Manastirii Putna, a descris in culori vii drama monahismului moldovenesc dupa aplicarea decretului 410 din 1959, prin care au fost dati afara din manastiri in jur de trei sferturi dintre calugari si au fost inchise foarte multe manastiri si majoritatea schiturilor existente atunci. Unul dintre cazurile prezentate a fost cel al Manastirii Sucevita si al staretei Alexandrina Colibaba. Aceasta manastire numara 103 maici in anul 1958, iar in 1961 obstea era de numai 28 de maici, batrane si bolnave, inclusiv maica stareta fiind alungata din manastire. Ii va fi permisa intoarcerea doar in august 1981. Ajunsa la manastire, a sarutat pamantul si a spus: Multumesc lui Dumnezeu ca am ajuns in gradina Maicii Domnului. Maicilor, rabdati toate in manastire, caci nu stiti ce ispite sunt in lume si ce greutati am avut eu . Ea a trecut la Domnul pe 14 septembrie 1981, ziua Inaltarii Sfintei Cruci.Dupa ultima sesiune de comunicari, sambata dupa-amiaza participantii au vizitat biserica Sfanta Treime din Siret, biserica Sfantul Nicolae din Balinesti, ctitorita de logofatul Ioan Tautul cu sprijinul Sfantului Ştefan cel Mare, si manastirea Bogdana, unde voievodul a pus pietre de mormant la sapte dintre stramosii sai.Nivelul stiintific, rezultatele comunicarilor si caldura umana a colocviului au fost marturisite de toti participantii, fiecare plecand cu gandul, pe de o parte, la necesitatea continuarii studierii vietii Sfantului Ştefan cel Mare si a epocii sale, punct central in istoria romanilor, dar si model de viata, iar pe de alta la alegerea unui subiect pentru editia urmatoare a colocviilor.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 488

Id: 23305

Data: Jul 16, 2012

Imagine: