Colocviile Putnei, editia a XIV-a, aproape de final
Colocviile Putnei, editia a XIV-a, s-au deschis la Manastirea Putna, miercuri, 4 septembrie, ora 16:00, cu slujba Tedeum in biserica voievodala a manastirii in prezenta IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor si a unui sobor de preoti si diaconi. Slujba de Tedeum a fost urmata de cea a Parastasului pentru cunoscutul bizantinolog Dumitru Nastase, trecut la Domnul la inceputul acestui an, la Atena. Deschiderea lucrarilor a avut loc in Sala Mare a Casei Domnesti, imediat dupa slujbele din biserica. Primul care a luat cuvantul a fost IPS Pimen care a tinut sa vorbeasca despre contextul zilelor noastre care au mare nevoie de oameni de genul participantilor la Colocviile Putnei. Rolul lor este mai ales acela de a ne ajuta sa intelegem realitatile din trecutul nostru – care nu poate fi despartit de invatatura crestina. Ceea ce lucrati, ceea ce publicati inseamna foarte mult, negandit de mult… mai ales ca nu urmariti un castig material de pe urma cercetarilor dumneavoastra. Regretatul Dumitru Nastase a crescut multe generatii de ghizi, studenti la Şcoala de ghizi – unul dintre acestia fiind insusi Inaltpreasfintia Sa: L-am simtit ca este un bun crestin, de aceea era si asa de apreciat. Asa a fost crescut si educat in casa parinteasca.… A urmat un scurt moment in care persoana reputatului Profesor a fost readusa inaintea ochilor participantilor prin intermediul unor mai vechi inregistrari video si audio cu domnul Dumitru Nastase, acompaniate si de cateva foarte reusite fotografii. Domnul Florin Marinescu, cercetator la Institutul de Studii Neo-grecesti din Atena, a evocat nu atat pe omul de stiinta Dumitru Nastase, cat pe omul Dumitru Nastase. A fost un mare sustinator al ideii imperiale in Ţarile Romane si al studierii rolului Ţarilor Romane in ajutorarea ortodoxiei aflate sub jugul otoman – atat la Sfintele Locuri, in Balcani cat si Sfantul Munte – domnul Nastase fiind unul dintre marii cercetatori ai documentelor romanesti din arhivelor manastirilor din Sfantul Munte. A scris putin in comparatie cu cate stia; intr-o epoca in care multi scriu mai mult decat citesc si publica mai mult decat scriu… Domnia Sa a propus republicarea principalelor studii ale domnului Nastase.Domnul Petronel Zahariuc, decanul Facultatii de Istorie al Universitatii Al. I Cuza, a luat cuvantul in continuare pentru a lansa ultimele productii ale Centrului Ştefan cel Mare – volumele 2/2011, 1/2012 si 2/2012 din revista de istorie Analele Putnei. Domnia Sa si-a exprimat aprecierea pentru calitatea editoriala si tinuta stiintifica a revistei, care trezeste invidia colegiala – revista simpla, frumoasa si grea… atat ca gramaj cat si ca si continut… Felicit intreg colectivul! Domnul Profesor Zahariuc a tinut si sa-l evoce pe regretatul Dumitru Nastase, despre care a spus ca avea darul de topi diferentele de cultura, de educatie si de varsta facandu-te sa te simti cat se poate de firesc, de apropiat și de bine dispus in compania sa.Au urmat, apoi, sub presedintia domnului Ovidiu Cristea, directorul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Romane, primele comunicari ale acestei editii a Colocviilor. ***Dintre comunicarile susținute in cea de-a doua zi a Colocviilor Putnei, desfașurate la Manastirea Moldovita, o menționam pe cea tanarului cercetator Ioan Augustin Gurita, doctor al Facultatii de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza din Iași – care a semnalat un tablou votiv gasit de autor, copie a tabloului votiv original al bisericii manastirii Cosula, ctitorita la anul 1535 de vistiernicul (apoi logofatul) Mateias al lui Petru Rares – unul dintre cei mai apropiati sfetnici ai domnitorului. Valoarea descoperirii este cu atat mai mare cu cat tabloul original a fost pierdut prin daramarea (in sec. XIX) peretelui ce despartea naosul de pronaos. Domnii Florin Marinescu și Nikolaos Mertzimekis au semnalat o inscripție de la Manastirea Zografu din Sfantul Munte care atesta dania, din partea lui Petru Rares, a unei mori de apa pentru un metoc al acestei manastiri. Iar doamna Olimpa Mitric, profesoara la Universitatea din Suceava, a prezentat un manuscris inedit – un Octoih, scris de cantaretul si protopsaltul Isaachie in Manastirea Rasca la anul 1548, in timpul domniei lui Iliaș Rareș, fiul lui Petru Rareș.Poate cea mai bogata comunicare a zilei i-a aparținut domnului Petronel Zahariuc, decanul Facultații de Istorie a Universitații Al. I. Cuza din Iași, care s-a preocupat de mai multe aspecte din istoria Manastirii Probota, ctitorie și necropola a lui Petru Rareș. Printre altele, domnia sa a cautat sa determine momentul cand Petru Rareș, la sfatul egumenului Probotei, mitropolitul de mai tarziu al Moldovei, Grigorie Roșca, a inlocuit Putna ca necropola a familiei sale cu Probota. Distinsul profesor a prezentat apoi multe contribuții legate de daniile primite de la ctitor, de averea manastirii, de lista egumenilor, de relațiile cu Manastirea Putna, pana in secolul XIX.***Dintre comunicarile susținute in prima parte a celei de a treia zi Colocviilor, desfașurate la Manastirea Putna, cea a domnului Ovidiu Cristea, directorul Institutului Nicolae Iorga al Academiei Romane, a vorbit despre schimbul de informatii si de stiri – o adevarata marfa de lux atunci, ca si acum – dintre Ştefan cel Mare si cetatea Brasovului. Autorul comunicarii a scos in evidenta puternicul sistem de spioni – exploratores, cum erau ei denumiți in documentele epocii – si retelele de informare dezvoltate de domnitorul Moldovei, sistem care i-a permis sa cunoasca din timp miscarile adversarilor sai si sa ia deciziile corecte. Comunicarea domnului Liviu Pilat, Lector Dr. al Facultatii de Istorie a Universitatii Al. I. Cuza din Iasi, a adus clarificari in legatura cu incheierea armistitiului dintre moldoveni si poloni in toamna lui 1497, dupa ce regele polon Ioan Albert a invadat Moldova si a inceput asediul Sucevei. Cu ajutorul unor surse polone si ungare autorul a putut stabili cu exactitate faptul ca regele Ungariei, Vladislav Jagello – frate cu regele polon, a trimis o oaste de aproximativ 12.000 de ostasi sub comanda voievodului Transilvaniei, Bartolomeu Dragfy, in sprijinul lui Ştefan cel Mare, vasalul sau, si apoi la scurt timp l-a trimis pe maresalul curtii regale a Boemiei cu o solie la Ioan Albert – aflat in fata Sucevei, pentru a-l determina sa-si retraga trupele din Moldova. In cele din urma, regele polon a acceptat sa se retraga, mai ales ca cetatea Sucevei rezistase cu succes asediului timp de 3 saptamani, pe drumul de intoarcere avand loc celebra, si tragica pentru poloni, batalie din Codrii Cosminului. Ultimele doua comunicari ale acestei prime parți au avut scopul de a indrepta cateva greseli preluate sau lansate de anumiti istorici romani. In prima, domnul Marius Diaconescu, Lector Dr. la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti, a discutat pe marginea unui document legat de situatia cetatii Ciceului – una dintre posesiunile transilvane ale lui Ştefan cel Mare – la anul 1499, domnia sa corectand afirmatia lansata cu titlu de descoperire bomba de un tanar istoric roman, Alexandru Simon, ca la aceasta cetate s-ar fi aflat un adevarat cuib de nelegiuiti , demascandu-o ca pe o traducere eronata a documentului original si explicand contextul in care respectivul document a fost emis de voievodul Transilvaniei, oferind si o corecta traducere a sa. In comunicarea sa, domnul Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Romane, a analizat afirmatia lansata de un reputat istoric italian, Maria P. Pedani, ce-i drept ca pe o informatie marginala careia nu i-a dat prea mare atentie, dar preluata de acelasi tanar istoric clujean, anume ca Ahmed Pasa, beilerbegul Anatoliei la anul 1491 ar fi fost un fiu turcit al lui Ştefan cel Mare. Domnul Pippidi a trebuit sa faca un adevarat exercitiu de eruditie, consultand direct sursa citata de autorul italian si demonstrand ca personajul in cauza a fost fiul ducelui Ştefan din Hertegovina, nicidecum al lui Ştefan cel Mare. Aceste ultime doua comunicari au prilejuit din partea participantilor tragerea unor semnale de alarma in ceea ce priveste rigoarea cu care ar trebui studiate documentele originale si spiritul critic cu care trebuie receptate si analizate anumite informatii bomba , oricat de atragatoare ar fi acestea pentru anumiti istorici.Consideram ca acesta și este unul din rolurile Colocviilor Putnei: acela de a se constitui intr-o oaza de seriozitate și rigoare științifica și de cercetare temeinica și responsabila a trecutului nostru, rezistand tentației de a ieși cu orice preț in evidența, specifica, poate, epocii noastre.Pentru cea de-a doua parte a zilei, consemnam comunicarea domnului Radu Paun, cercetator la Centre d’Etude des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen, Paris, care a documentat o danie a lui Ştefan cel Mare catre Manastirea Hilandar de la Muntele Athos in anul 1466, an cu bogate acte simbolice, printre care danii la Manastirea Zografu din Sfantul Munte si la Manastirea Probota, dar si anul punerii pietrei de temelie a Manastirii Putna. De asemenea, domnul Ovidiu Olar, cercetator la Institutul Nicolae Iorga, a adus noi date despre Sinodul de la Iasi din 1642 si, mai ales, despre efectele sale in epoca. Protosinghelul Dosoftei Dijmarescu a facut o trecere in revista a principalelor figuri de sfinti din Moldova de pana la sfarsitul secolului al XVII-lea, cunoscuti noua din fragmente de cronica, din frescele manastirilor moldovenesti sau din diferite scrieri. Pe langa figurile mai bine conturate ale lui Daniil Sihastru, Ştefan cel Mare, Mitropolitilor Varlaam si Dosoftei, au aparut unele mai putin cunoscute, precum cea a domnitorului martir Miron Barnovschi, a cuviosilor Vasile de la Moldovita si Calistru de la Sucevita – parinti cu rol decisiv in intemeierea acelor manastiri, dar si cea a lui Luca Stroici, smeritul ctitor al Dragomirnei.Colocviile Putnei continua, mai ramanand de sustinut inca 6 comunicari in prima parte a zilei de sambata, comunicari legate de istoria Manastirii Putna. (Articol semnat de monahul Ieremia, secretarul Centrului de Cercetare și Documentare Ștefan cel Mare al Manastirii Putna)
Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: Sep 7, 2013
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro: no-links
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei