Sala Capitol a Filarmonicii din Timisoara a gazduit vineri, 11 octombrie, cu incepere de la ora 19,00, un spectacol de gala, cu ocazia implinirii a 20 de ani de la infratirea oraselor Timisoara si Rueil-Malmaison din Franta. In premiera spectacolului intitulat generic Libertatea are chipul lui Dumnezeu , realizat dupa Jurnalul Fericirii, de Nicolae Steinhardt, a performat si corul Kinonia al Episcopiei Severinului si Strehaiei, care a interpretat o suita de cantari bizantine in cinstea martirilor inchisorilor, unele pe versuri de Radu Gyr si Andrei Ciurunga, dupa cum ne-a precizat Catalin Cernatescu.Reprezentatia artistica, in regia lui Gavriil Pinte, s-a mai bucurat de participarea extraordinara a pianistului francez Pascal Amoyel, a percutionistului Doru Roman si a interpretului la duduk, Cosmin Balean.Şi-au dat concursul pe scena banateana actori de renume, precum: Maria Ploae, Vasile Toma, Damian Oancea, Franz Kattesch, Cristina Prelipcian si Gelu Dobrea. Nascut din necesitatea de a rememora momente cruciale ale istoriei romane relativ recente, adesea trecuta sub semnul uitarii, al nepasarii, dar si din dorinta de a suscita o reflectie a crestinilor de astazi asupra sensului real al vietii si a realei fericiri, spectacolul Libertatea are chipul lui Dumnezeu a adus o noua lumina asupra unei realitati aparent paradoxale: cea a transformarii temnitelor comuniste in taram eliberator, aducator de bucurie si de liniste. Nicolae Steinhardt, interpretat de Vasile Toma, intra in temnita asemenea oricarui detinut politic, plin de sentimente negative si de frica, asemenea oricarui om, rasfatat, suparacios, mofturos, insa experienta pe care o va avea in carcera il va schimba radical. Metamorfoza launtrica va incepe o data cu primirea botezului crestin-ortodox de la parintele Mina (Arhid. Cristian Mazilita). Abia de acum inainte, in mica celula va mai avea un companion, pe Insusi Dumnezeu, Caruia in noptile friguroase Ii va adresa rugaciuni de o tulburatoare sinceritate si durere fiintiala.Suferintele la care este supus viitorul monah de la Rohia de catre tortionari, realitatea cruda si lipsurile de tot felul vor da ulterior sens vietii de dupa eliberare. Redactat in doua randuri si confiscat tot de atatea ori, Jurnalul Fericirii ilustreaza, in fond, mantuirea unui suflet frumos, transformarea unui jidan intelectual intr-un reper al moralei crestine, un marturisitor al Dumnezeului viu.Daca prima parte a spectacolului a avut ca punct de plecare Jurnalul Fericirii , al lui Nicolae Steinhardt, de la a carui nastere s-au implinit 100 de ani in 2012, partea a II-a adus in prim plan un alt mod de exprimare prins in menghina anti-intelectuala a comunismului : muzica lui Erich Bergel, pe care detentia de la Balta Alba l-a transformat in autor al unei capodopere unanim recunoscute: varianta Bergel pentru orchestra a Artei Fugii . Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Mitropoliei Banatului, Primaria Timisoara, Filarmonica Banatul, Asociatia pentru un Pamant Fericit si Asociatia Culturala Kratima.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 542

Id: 34533

Data: Oct 12, 2013

Imagine: