Crucea lui Brancoveanu de la Hurezi

Biserica Ortodoxa Româna cinstește la 16 august 2014 pe Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Voda cu cei patru fii ai sai - Constantin, Ştefan, Radu, Matei - si Sfetnicul Ianache. Cu acest prilej, în cele ce urmeaza va prezentam un articol publicat în Ziarul Lumina din data de 29 mai 2011, intitulat Crucea lui Brâncoveanu de la Hurezi:Ascunsa între dealuri, dar protejata de istorie, Manastirea Hurezi se prezinta ca o cetate impresionanta, sobra, dar primitoare. Încadrata de altare în cele patru puncte cardinale, istoria manastirii a stat sub semnul crucii, dar nori si vijelii nu au putut deturna credinta ziditoare a românului. Credinta creste si se dezvolta fara ca istoria sa o poata risipi. Strajuita de codri seculari si vegheata de Muntii Capatânii, vechea asezare monastica primeste zilnic sute de turisti si pelerini evlaviosi.Venind dinspre Râmnicu Vâlcea pe drumuri molcome ce strabat muscele domoale, ajungem în orasul Horezu. Desi este început de saptamâna, lumea este calma si harnica, parca în contrast cu "civilizatia" mereu agitata si interesata de câstig. Admirând viata linistita a locuitorilor de pe aici, ne abatem din drum pentru a admira arta olaritului de la Olari. Culori maiestre, aranjate în modele complicate ce reproduc dinamic motive stramosesti, încânta privirea si trezesc admiratia pentru aceasta îndeletnicire care pare usoara, desi este migaloasa. Însa murdarindu-te putin de lut si simtind între degete materia ce sta la baza alcatuirii ulcelei, dar si a olarului, deopotriva, îti dai seama de îndemânarea pe care ar trebui sa o ai, care se formeaza doar dupa ani buni de ucenicie. Omul din lut da viata lutului sub privirea "Marelui Olar".Drumuri noi spre lacasuri vechiNe desprindem încet de oras pentru a ne apropia de satul Romanii de Sus, la marginea caruia dainuie Manastirea Hurezi. Înainte de a ne opri la poarta manastirii, Biserica Îngerilor ne binecuvânteaza din stânga. Zidita fara turla, silueta sfântului lacas aminteste de îngerul ce-i acopera cu aripile sale pe credinciosii adunati în rugaciune. Fiind bun crestin, Brâncoveanu a construit ceea ce este acum biserica satului. S-a ridicat prin purtarea de grija a lui Ioan Arhimandritul, fiind pictata mai târziu de calugarii de aici si ramasa ca biserica a satului. Acum, vechea biserica parohiala strajuieste lânga noul lacas care se construieste si în care oameni mici si mari îsi vor afla mântuirea alaturi de strabunii lor. Împreuna cu alte trei biserici ridicate în celelalte puncte cardinale si la distante aproximativ egale, întregul complex este amplasat sub semnul crucii. Aceasta s-a întâmplat mai ales din dorinta de a închide cele patru puncte cardinale sub semnul crucii.Trecând de poarta manastirii, drumul modern este strajuit de ziduri mari de piatra. Nucii uriasi din flancul drept umbresc urcusul domol spre prima incinta a manastirii, delimitata de ziduri de caramida. Trecând si de aceasta a doua poarta, privirea este încântata de curatenia si grija pentru natura. În dreapta se afla casa de oaspeti pregatita pentru a primi pâna la 20 de pelerini aflati în trecere prin aceste locuri sfintite.A doua incinta ni se descopera ca o cetate fortificata, cu un zid înalt spre rasarit si cladiri pe celelalte trei laturi. Portile din lemn masiv ferecate în fier sunt acum larg deschise pentru a primi turisti si pelerini deopotriva, conducându-i spre inima unuia din cele mai mari ansambluri monahale din România.Zgomotele mesterilor, acoperite de cântecele huhurezilorOchii se îndreapta instinctiv spre mareata biserica domneasca si împarateasca. Domneasca, pentru ca Sfântul Constantin Brâncoveanu, Domnul Valahiei, i-a fost ctitor, si împarateasca, pentru ca Sfintii Împarati Constantin si Elena o protejeaza.Sfântul Constantin Brâncoveanu, urmând modelul înaintasului si ocrotitorului sau, a dorit sa-si înceapa domnia prin ctitoria acestui prim lacas duhovnicesc. Constantin Brâncoveanu era bun crestin, un bun gospodar, un bun diplomat, un bun artist am putea spune, de asemenea si foarte bogat. Pe vremea aceea era considerat unul dintre cei mai bogati domnitori, principi din Europa. Dorind sa fie necropola domneasca, "s-au apucat Maria sa de Manastirea de la Hurezi din temelie a o face, cu multa osârdie si cheltuiala", dupa cuvintele cronicarului. Astfel, mareata biserica a devenit o sinteza a artei românesti din acel timp, fiind reper pentru celelalte biserici ce poarta stilul domnitorului carturar. Se spune ca, dupa Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu ar fi fost cel mai cultivat domnitor al nostru din toate timpurile. Oricum, perioada domniei lui reprezinta un ultim moment de sinteza si înflorire a artei postbizantine. Stilul pe care Brâncoveanu îl inaugureaza la Hurezi reprezinta o reactualizare ampla si sistematica a traditiei bizantine în substanta sa. O adevarata renastere a culturii românesti, stilul brâncovenesc armonizeaza într-un mod placut somptuozitatea Bizantului cu precizia pentru detaliu a Orientului si bogatia decorurilor baroce. Astfel, arta româneasca împrumuta trasaturi si simboluri diferite pentru a le armoniza în creuzetul spiritului românesc.Constantin si-a dedicat viata lui Dumnezeu înainte de a pierde totul. El a cunoscut ca bogatia si cultura nu sunt cele care împlinesc omul. Înca de tânar, înainte de a domni peste întreaga tara, Constantin Brâncoveanu reface biserici, le împodobeste cu fresce sau le ofera daruri bogate, dar construieste nu numai biserici si manastiri, ci si scoli, spitale, palate. Ajungând domn în Ţara Româneasca, Sfântul Constantin vrea sa dureze o biserica "desfatata, frumoasa si iscusita", asa cum se va scrie si în pisanie, care sa reflecte dragostea lui pentru Dumnezeu si în care sa-si doarma somnul pâna la învierea mortilor. El avea nelinistea Sfântului Prooroc David, al doilea rege peste Israel. Victorios în razboaie, cu palat bogat si frumos construit, David se mustra pe sine ca Domnul Dumnezeul sau nu are un templu al Sau, ca jertfele Lui se aduc într-un cort. Framântat de aflarea unui loc pentru zidirea salasului lui Dumnezeu, Constantin se plimba la ceas de seara pe mosiile sale de la Horezu, pe care le detinea înca de pe vremea când era spatar al tarii. În acelasi timp, huhurezii, aceste pasari nocturne cu penaj bogat colorat, îsi începeau bocetele ce animau padurea. Natura îsi slavea Creatorul, dar domnitorul a simtit ca aici vrea sa-si zideasca nepretuitul lacas, aici vrea sa-si afle odihna.Nu întâmplator, în pisania ce se afla deasupra usii de intrare în biserica mare a manastirii sta scris: "Nu voi intra în salasul casei mele, nu voi sui pe asternutul patului de odihna, nu voi da somn ochilor mei si pleoapelor mele dormitare si repaus tâmplelor mele, pâna nu voi afla loc Domnului si salas Dumnezeului lui Iacob". Legenda spune ca lucrarile se desfasurau noaptea, de teama turcilor, pentru ca zgomotele mesterilor sa fie acoperite de cântecele huhurezilor.Taina mormântului golPridvorul deschis, sustinut de coloane din piatra sculptata, cu buchete de flori înmarmurite, este specific stilului brâncovenesc. Ne întâmpina pictura Judecatii de Apoi pentru a ne aminti de sfârsitul nostru si de faptul ca numai prin Biserica trecem de judecata, prin moarte la viata. Ancadramente în marmura minutios sculptate marginesc usa cu broderie în lemn de par. Pasind în tarâmul sacru al bisericii, suntem întâmpinati de amplul tablou votiv din pronaos. Pe peretele de rasarit se afla pictata numeroasa familie a lui Brâncoveanu: domnitorul Constantin cu Doamna sa Maria, alaturi de cei patru baieti si sapte fiice. Conceputa ca necropola a familiei Brâncoveanu, Biserica Sfintilor Împarati are pronaosul largit atât pentru a acomoda mormintele, cât si pentru a prezenta tabloul votiv extins, ce cuprinde si rude deja apuse. Astfel, pe ceilalti pereti sunt reprezentati înaintasii directi si rude din neamul Basarabilor si Cantacuzinilor. Se observa adânca evlavie pe care Brâncoveanu o are fata de familie si înaintasi, el fiind constient de radacinile sale si de responsabilitatea pe care o poarta în fata mosilor si stramosilor care sunt morti pe pamânt, dar vii în Împaratia lui Dumnezeu. O alta particularitate a tabloului votiv o reprezinta introducerea portretelor mesterilor constructori si zugravi alaturi de ctitori.În pofida asteptarilor, în pronaos gasim doar doua morminte, despre care maica Ecaterina, unul dintre ghizii manastirii, ne lamureste: "Brâncoveanu dorea ca manastirea sa fie necropola familiei. Pronaosul supralargit nu adaposteste pe nimeni din familie, desi Nicolae Iorga are o însemnare în care, citând o scrisoare între doua prietene, spune ca una dintre fetele lui Brâncoveanu, si anume Ancuta, este înmormântata, dar specifica, "la mosia de la Hurezi", deci nu spune ca la manastire. Pronaosul supralargit, neadapostind pe nimeni din familie, gazduieste doar mormântul primului staret al manastirii, Ioan Arhimandritul."Mormântul lui Brâncoveanu de la poalele Muntelui Capatânii este gol, asa cum gol este si mormântul celui pe care l-a urmat în viata si dupa moarte. Daca mormântul lui Iisus Hristos din Ierusalim a primit trupul mort al unui om si a vazut slava unui Dumnezeu-Om ridicat la Tatal Ceresc, mormântul de la Hurezi a fost de la început gol. "Istoria ne spune ca domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost decapitat în 1914 la Constantinopol, însa mormântul a ramas gol pentru ca la 6 ani dupa decapitare, când sotia i-a adus osemintele în tara, zona aceasta de nord a Olteniei era ocupata de austrieci si de aceea nu l-a putut înmormânta aici. În mod firesc, Doamna Maria l-a înmormântat la o alta mare ctitorie a lui, la Biserica "Sfântul Gheorghe - Nou" din Bucuresti, dar si acolo în secret. Aceasta nu s-a stiut pâna în 1914", ne spune maica Ecaterina.Maici, între 20 si 97 de aniÎn biserica se face privegherea. Maicile se afla în rugaciune, fiecare la locul ei. Unele cânta la strana, altele stau în stranile vechi de sute de ani, altele îngenuncheaza pe covoarele de Hurezi lucrate în manastire. Isihia domneste aici. Rânduiala liturgica este aceeasi de când a fost construita manastirea, introdusa de primul staret, Ioan Arhimandritul. În rest, maica Ecaterina ne spune ca "astazi vietuiesc în manastire aproape 50 de maici. Sunt maici între 20 si 97 de ani. Cea mai în vârsta are 97 si vine mereu la biserica. Ascultarile pe care le fac maicile sunt de la un capat la altul, în sensul ca avem si ferma, avem si gradina, mai lucram si covoare oltenesti, atelier de pictura pe lemn, mai putin pe sticla, dar, având si maici în vârsta, cele tinere trebuie sa acopere toate celelalte ascultari, bucatarie, biserica, cum spuneam gospodaria anexa, vite, porci, pasari".Dupa ce admiram catapeteasma, acest monument sculptat în lemn de tei si aurit, ne îndreptam pasii spre iesire, sub umbra pretioaselor candelabre lucrate la Viena si Venetia. La iesire ne întâlnim cu maica stareta, monahia Marina Comaniciu. Cu mersul simplu si vorba smerita, maica aminteste de simplitatea sfintilor de odinioara. Nu îsi recunoaste nici un merit al muncii sale, ci repeta mereu: "Tot ce avem bun, de la Brâncoveanu este!". Nu conteaza ca totul este îngrijit, ca leandrii, hortensiile si trandafirii au slujitoare vrednice si pricepute, ca totul pare raiul pe pamânt. "Noi nu facem nimic bun!"Gustând o salata de papadie din mers si grabindu-se pentru slujba Privegherii Sfântului Irodion de la Lainici, maica stareta ne lasa în grija maicii Ecaterina, care, doar de dragul ascultarii, lipseste momente de la slujba si ne împartaseste câteva cuvinte despre istoria si viata manastirii. Plecam de la manastire cu pace în suflet, având constiinta ca maici vrednice se roaga pentru cei scrisi în pomelnicele primite, ca exista oameni care se daruiesc întru totul spre a placea lui Dumnezeu si a sluji aproapelui, ca iubirea propovaduita de Hristos nu este o utopie, ci o constanta în viata crestinului.Cum se ajunge la Manastirea Hurezi?Manastirea Hurezi se afla la 50 km vest de Râmnicu Vâlcea, pe DN 67.Accesul se face pe DN 67, care face legatura între municipiul Rm. Vâlcea (45 km) Şi municipiul Tg. Jiu (70 km). Catre sud se face legatura cu municipiul Craiova (113 km), pe DN 65C. Daca se alege traseul dinspre Râmnicu Vâlcea înainte de a coborî spre orasul Horezu, trebuie sa se faca dreapta spre satul Romanii de Sus.Ioan Arhimandritul, un calugar iubit la vremea lui Datorita faptului ca unele maici din manastire au avut lucrari de atestat în domeniul muzeografiei, cu teme despre istoricul acestei manastiri, s-au adunat mai multe date despre primul staret de la Hurezi, Ioan Arhimandritul. În urma acestor informatii descoperite, maicile si-au dat seama de viata sfânta pe care a avut-o.Ioan Arhimandritul a fost adus intentionat de Brâncoveanu sa întemeieze aici viata de obste si a condus manastirea timp de 26 de ani. Lui i se datoreaza programul iconografic de la Hurezi. Dar el s-a implicat în programele iconografice si la Govora, si la multe alte manastiri, chiar daca erau mai vechi. El a coordonat pictura. Era un bun teolog si un calugar îmbunatatit. Pentru pretuirea de care s-a bucurat înca din timpul vietii, mormântul lui se afla în "Biserica Mare".Cu privire la acest prim staret de la Hurezi, maica Ecaterina ne mai spune: "Opera lui scrisa sunt picturile, programele iconografice si evlavia lui la Maica Domnului, si nu numai atât. El a fost un foarte bun aparator al Sfintei Treimi. Astfel, pictura din trapeza brâncoveneasca este una militanta, în care judecata lui Iisus este greu de identificat pentru ca membrii sinedriului sunt în costume de cardinali catolici. Prin aceasta se exprima revolta lui si a lui Brâncoveanu împotriva tendintei de supunere a tarii prin catolicizare. Canonizarea lui Ioan Arhimandritul este deocamdata o nadejde a noastra, maica stareta înaintând diferite documente în acest sens. Nu am putea numi expres anumite minuni înfaptuite de el, dar, în orice caz, pe vremea lui se bucura de o popularitate, si atunci când s-au facut lucrarile de restaurare la pictura s-au realizat si lucrari de încalzire pe sub pardoseala si se pare ca o maica ar fi simtit o mireasma bine mirositoare de la acest mormânt. În rest, daca nimeni nu l-a bagat în seama, chiar daca se vor fi întâmplat si alte minuni, ele nu se cunosc".

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 550

Id: 43227

Data: Aug 16, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).