Titlul acestui articol ar putea soca pe unii dintre cititorii 'Ziarului Lumina'; ei se pot linisti, intentia mea nu este aceea de a provoca. Ei trebuie sa stie ca autorul acestor randuri este un preot catolic francez, stabilit in Romania din septembrie trecut, dupa ce a lucrat timp de 20 de ani ca jurnalist in redactia cotidianului 'La Croix'. In aceasta calitate, cu aceasta experienta - mai ales ca redactor-sef, din 1997 pana in 2010 -, imi permit sa pun aceasta intrebare: Cui foloseste presa crestina?Aceasta intrebare primeste adesea doua raspunsuri opuse: pentru unii, rolul sau principal este acela de a evangheliza, direct sau indirect, pentru altii functia este mai ales de a informa si de a comunica. Voi incerca sa raspund la intrebare plecand de la cunoasterea acestei prese - scrise si audiovizuale - in Europa Occidentala: experienta mea in estul continentului este intr-adevar inca foarte limitata pentru a putea vorbi despre ea intr-o maniera pertinenta.Dupa un sondaj recent, 44% din francezi stiu ca exista o presa catolica, 22% au avut ocazia de a citi aceasta presa si 11% se declara cititori cel putin ocazionali. Care trebuie sa fie prioritatea acestei prese? Pentru 61% din cititorii ei, presa inseamna a impartasi, dincolo doar de publicul catolic, o viziune diferita asupra lumii, vine apoi o preocupare mai apropiata de comunitate, de a se informa si dezbate toate subiectele Bisericii si societatii. In al treilea rand, inseamna a da o vizibilitate din punct de vedere catolic. In fine, o minoritate cere ca aceasta presa sa faca cunoscuta catolicilor pozitia papei si a episcopilor.Aici inca, cititorii unui cotidian ortodox roman se vor mira de asemenea procente. Dar diferenta de mentalitate care inspira aceste raspunsuri nu este probabil, esential vorbind, ceea ce distinge un spirit ortodox si un spirit catolic, nici macar o cultura orientala sau occidentala. E mai degraba diferenta care exista intre o societate cum este cea din Romania, intotdeauna marcata de identitatea crestina, si cea din Franta, care este prinsa de mai bine de un secol intr-o miscare profunda de secularizare.Intr-o lume care se considera crestina, functia unei prese confesionale este mai intai de folos intern: in spiritul unui mai mare numar nu exista o diferenta fundamentala intre identitatea poporului si credinta Bisericii - prima nu face decat sa rezulte din a doua. La polul opus, intr-un univers emancipat de orice referinta la credinta, mass-media crestina a asteptat sa furnizeze repere care nu mai sunt vizibile in spatiul public, chiar daca, in situatii de laicitate 'pura si dura', ele sunt cu brutalitate interzise acolo. Lumea comunicarii, 'prim areopag al timpurilor moderne'Am putea gandi, in fata acestui mod de a privi lucrurile, ca situatia se rezuma la doua sfere cu totul diferite: una ramasa crestina, alta laicizata, si in sanul fiecareia, media crestina are sa dezvolte misiunea specifica corespunzand mediului ei. Aceasta este corect, fara indoiala. Dar se va permite unui novice cum sunt eu in Romania de a pune o noua intrebare: Ce tara, de o asa inalta traditie crestina, nu a intrat, la randul ei, intr-un lung proces de secularizare? Putin importa aici a determina cauzele si momentul secularizarii, si mai ales de a ne intreba daca este cauzat de caderea comunismului sau pur si simplu concomitent.Ceea ce conteaza este sa analizam atent, intrebandu-ne, de exemplu, daca este vorba de o respingere deliberata a oricarei referinte la transcendenta in maniera in care se defineste omul contemporan sau, mai degraba, de o indepartare progresiva prin raport la un sistem de referinta religios care pentru un numar crescut de contemporani (noile generatii, mijloacele cultivate…) inceteaza de a parea pertinent pentru a furniza un sens vietii. Ne-am indepartat cu aceste intrebari de rolul presei crestine? Dimpotriva. Nu doar acest nou context nu o priveaza de prima sa ratiune de a fi, informatia, dar ea primeste una noua, care constituie o formidabila provocare. Aceasta provocare fusese formulata intr-o enciclica a papei Ioan Paul al II-lea, consacrata acum 20 de ani misiunii Bisericii si in care el evoca acest 'prim areopag al timpurilor moderne care este lumea comunicarii: angajamentul in media nu are ca singur scop multiplicarea anuntului Evangheliei. Este vorba de o realitate mai profunda, caci chiar evanghelizarea culturii moderne depinde in mare parte de influenta ei. Nu este suficient asadar de a utiliza mass-media pentru a asigura difuzarea mesajului crestin si invatatura Bisericii, ci trebuie sa integram mesajul acestei 'noi culturi' create de mijloacele moderne de comunicare' (Redemptoris Missio, 1990, n. 37).Rolul ziarului crestin: sa faca Biserica si lumea sa comunice mai bineIn vestul, ca si in estul continentului nostru, in societatile deja secularizate sau in curs de secularizare pe termen mai lung sau mai scurt, presa crestina este indispensabila mai mult ca oricand. Pe de o parte, pentru a evangheliza o cultura din ce in ce mai marcata de mass-media - eu sunt surprins de numarul mare de televiziuni existent in Romania, de altfel campioana in Europa la conectarile la internet - si, pe de alta parte, pentru a lua in calcul realitatea acestei culturi in marturisirea credintei si in maniera de a trai in Biserica. Teologii occidentali vorbesc astfel despre necesitatea de a incultura mesajul crestin intr-o societate si mentalitati marcate de mass-media. Intr-o asemenea perspectiva, un cotidian crestin este o data un ziar ca toate celelalte si, in acelasi timp, diferit de toate celelalte. El trebuie sa trateze actualitatea cu aceleasi exigente profesionale ca si confratii lui, seculari, si sa formeze un spatiu de dezbatere intre opiniile publicului sau. Dar el trebuie, de asemenea, sa faca loc actualitatii religioase, sa raspandeasca modul de a gandi al Bisericii si mai ales sa faca ca Biserica si lumea sa comunice mai bine, aceste doua realitati care, in Occident cel putin, se ignora adesea sau intretin clisee reciproce, care impiedica dialogul. Cu cat mai mult lumea se indeparteaza de Biserica, cu atat trebuie sa existe crestini - clerici si mireni - 'cufundati' in universul media. Astfel, Biserica va putea sa stapaneasca regulile si tehnicile pentru a discerne 'semnele timpului' (dupa Conciliul al II-lea Vatican), aducand o viziune crestina asupra evenimentelor si pentru a denunta ceea ce in mass-media merge impotriva valorilor evanghelice.Dar marea miza, pe termen lung, este de a elabora un nou limbaj pentru credinta crestina, un limbaj care sa poata fi auzit de generatiile al caror catehism va fi, ca se vrea sau nu, mai mult mediatic decat eclesiastic (Articol publicat in 'Ziarul Lumina' din data de 13 februarie).

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 603

Id: 11797

Data: Feb 14, 2011

Imagine: