Cuvantul IPS Mitropolit Dionisie de Corint la Sarbatoarea Sf. M. Mc. Dimitre, Izvoratorul de Mir

Întru toate era întelept si drept, întru toate savârsea lucrare de apostol,traia în fericire si era cu totul curat (Sf. Grigorie Palama)Iubiti frati ierarhi si împreuna liturghisitori,Cinstiti parinti preoti si diaconi ai lui Hristos,Binecredincios popor iubitor de sfinti, al Preasfintei Biserici din România,Prin aceste cuvinte, Sfântul Grigorie Palama, pastorul tesalonicenilor, înalta lauda Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, protectorul Tesalonicului, care, în Imperiul Roman de Rasarit, era cetatea cea dintâi ca însemnatate, alaturi de Constantinopol, Împarateasca Cetate a cetatilor, iar astazi, în Grecia, este orasul cel dintâi ca însemnatate, alaturi de Constantinopol, Împarateasca Cetate a cetatilor, iar astazi, în Grecia, este orasul cel dintâi ca importanta, alaturi de capitala Atena. La cinstita invitatie a Preafericirii Sale, Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul României, si cu îngaduinta si binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Greciei si a Preafericitului Parinte Ieronim, Arhiepiscopul Atenei si al Întregii Grecii, vin din Tesalonic sa praznuiesc, cu smerenie, împreuna cu întregul popor care praznuieste cu prilejul manifestarilor sarbatoresti organizate în cinstea Sfintilor Slavitilor Mari Împarati de Dumnezeu încununati Constantin si Elena, cei întocmai cu Apostolii, care sunt si hramul acestei sfinte si marete Catedrale Patriarhale. Doresc sa multumesc, în mod special, Preafericitului Parinte Patriarh Daniel pentru cinstea pe care o face Smereniei mele!Sfântul Dimitrie este unul dintre sfintii cei mai iubiti de popor în Biserica noastra Ortodoxa. Deja din veacul al VI-lea dupa Hristos este laudat si i se aduc cântari în Biserica.Era frumos la chip – dar mai frumos la suflet, placut la vorba – dar mai placut în fapta si purtare, dulce la cuvânt – dar mai dulce la obiceiuri (Konstantinis Grigoriadis, Cuvânt si existenta, vol. 4, p. 85). Asa ni s-a transmis caracterizarea Sfântului Dimitrie! Acestea sunt culorile în care este zugravit de pictorii bisericesti de-a lungul veacurilor: dulce si distins la înfatisare, maiestos si maret. Prin acestea, este redat faptul ca se tragea din neamul uneia dintre cele mai stralucite familii din regiunea Macedoniei grecesti si al unora dintre cei mai înalti demnitari militari si oameni de Stat din Imperiul Roman.S-a nascut Sfântul Mare mucenic Dimitrie în vestita si slavita cetate a Tesalonicului, în jurul anului 280 dupa Hristos. S-a nascut Cezarul Flavius Constantinus Augustus, cel care avea sa fie împaratul „cel Mare” si „întocmai cu Apostolii”, la 22 februarie, probabil în anul 288, dar nu înainte de 280 dupa Hristos, în cetatea Naissus din Dacia. Cei doi slaviti sfinti ai credintei noastre curate aveau aproape aceeasi vârsta. Sfântul Dimitrie, mai de tânar a primit cununa muceniciei pe la anul 306 dupa Hristos. Sfântul Constantin a plecat din aceasta lume desarta, la anul 337 d.Hr., lasând întreaga lume mostenire Domnului. De aceea a fost numit „cel întocmai cu Apostolii”. Unul si-a adus serviciile sale lui Hristos, atât prin edicte legislative, cât si în alte feluri, iar celalalt L-a slujit pe Domnul prin lucrarea învatatoreasca, întrucât – spun izvoarele – el a fost arestat când adresa catehumenilor învatatura despre Hristos.Tocmai aceasta demnitate învatatoreasca este subliniata prin cele spuse de Sfântul Grigorie Palama, cele redate mai sus, ca moto la cuvintele mele.„Întelept” a fost Sfântul Dimitrie pentru ca a stiut sa-si aleaga partea cea buna. El a preferat credinta în Hristos si nu a acordat nicio importanta slavei lumesti de care, dupa vrednicie, se putea bucura atât datorita originii sale, cât si datorita capacitatilor sale.„Drept” a fost Sf. Dimitrie. Marturiseste despre aceasta comportarea lui caracterizata prin deplina dreptate, iubirea frateasca si pacea, care constituiau „pazirea” prin forta a poruncilor lui Hristos.„Apostol” a fost Sf. Dimitrie. Nu s-a multumit numai cu a crede în Hristos, ci a si raspândit cuvântul lui Dumnezeu, propovaduindu-l si interpretându-l cu atâta râvna, încât foarte multi închinatori la idoli au venit la sânul Bisericii, în ciuda persecutiei dezlantuite de Galeriu împotriva crestinilor.„Traia în feciorie si era cu totul curat” Sf. Dimitrie. L-a iubit pe Hristos si nu a pus nimic mai presus de aceasta dragoste. Rod al curatiei lui a fost faptul ca sfintele sale moaste au devenit izvorâtoare mir. Din vechime si chiar pâna în vremea de astazi, când sfintele sale moaste au fost aduse din nou în cetatea Tesalonicului, unde el s-a nascut, mirul sfânt pe care acestea îl izvorasc înveseleste duhovniceste inimile multimilor de credinciosi.Sf. Dimitrie a învatat prin fapta si a faptuit învatând! De aceea, a fost iubit de Dumnezeu. El a fost ca „lucratorul cel bun” si ca „iconomul cel credincios”. Nu s-a rusinat de minunile Domnului si a dus Crucea lui Hristos pâna la sfârsit, fara sa cârteasca si cu bucurie. În cele din urma, cu sulite a fost împuns în coasta, pâna si prin moarte a urmat lui Hristos, Care „pe lemn a fost omorât”.Într-adevar, Sf. Dimitrie a fost învatator si apostol! Nu ne ramâne decât sa intram, cu totii, în armonia ritmurilor bunei sale credinte si evlavie, sa urmam, dupa cât putem, pilda luminoasa pe care ne-a lasat-o, atât ca om credincios, cât si ca demnitar.Dar si Sf. Constantin cel Mare, care, ca Pavel, „nu de la oameni chemare” a luat, ci de la Dumnezeu a primit credinta în Hristos, ca pe o taina mai adânca a lumii si a omului. Prin harul lui Hristos, el a înteles ca numai prin cuvântul Sfintelor Evanghelii si cu ajutorul lui Dumnezeu fiinta umana, în existenta ei la nivel personal, în familia, în neamul, statul sau societatea din care face parte, poate sa-si transfigureze viata. El a înteles ca numai asa omul poate sa ajunga chiar cetatean al cerului si sa se faca partas Împaratiei lui Dumnezeu, în ciuda vestilor mincinoase venite de la cel potrivnic, raspândite si prezentate cu arta ca fiind adevar salvator. De aceea, Sf. Împarat Constantin cel Mare s-a dedicat slujirii Adevarului, asa încât acesta sa predomine înaintea minciunii si înselaciunii. El zdrobeste ratacirile închinarii la idoli si traseaza pentru întreaga lume o cale noua, „Calea” care este Hristos! Dar face acest lucru cu întelepciune, cu respect fata de libertatea cetatenilor imperiului. Nu aplica metode opresive si de constrângere. Cu noblete el acorda tuturor posibilitatea de a actiona dupa propria vointa. În calitatea de împarat al Imperiului Roman de Apus (312-324 d.Hr.) a instituit principiul tolerantei religioase prin Edictul de la Milan. Anul acesta se împlinesc 1700 de ani de la emiterea acelui edict. În continuare, ca singur împarat (324-337 d.Hr.) s-a retinut din aceleasi motive sa proclame crestinismul ca religie oficiala în Imperiu. Prin acest act vizionar, Sf. Constantin cel Mare a legiferat crestinismul ca religie permisa sau licita. Astfel, a pus capat persecutiilor si a adus o contributie imensa la instaurarea pacii interne în Statul Roman. Concomitent, însa, a dat posibilitatea mântuirii în Hristos tuturor cetatenilor care doreau, liber si nesiliti de nimeni, sa vina la sânul Preasfintei noastre Biserici.Tuturor va aduc binecuvântarea Sfintilor Împarati, facatori de minuni, a Sfântului Constantin cel Mare, printr-o parte din Cinstitul lemn al Sfintei Cruci, pe care Hristos S-a rastignit si prin particica din sfintele moaste ale Sfintei Elena! Va aduc, spre închinare, aceste sfinte odoare din vestita sfânta mitropolie apostolica a Corintenilor, unde sunt pastrate cu evlavie si cinste, ca o comoara nepretuita. Chem sfintele la rugaciuni, precum si rugaciunile Sfântului Mare Mucenic Dimitrie si al Sfântului Cuvios Dimitrie din Basarabi ca dumneavoastra, tuturora, fratii nostri întru credinta, sa vi se daruiasca sanatate, zile îndelungate, calatorie cu bun spor duhovnicesc în viata si ajutor de sus. Totodata, va rog sa înaltati rugaciuni la Domnul pentru poporul grec, popor pasnic si linistit, care, înca o data, în cursul istoriei sale, trece prin încercari. Cu binecuvântarile Preafericirii Sale, Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul României, pe care-l respectam foarte mult si ale Înaltpreasfintitilor si Preasfintitilor frati arhierei, cu care slujim împreuna, cu dragoste si cinste, si ale tuturor clericilor, va rog sa înaltati rugaciuni pentru poporul grec.Dumnezeiasca putere nebiruita si nepieritoare a Cinstitei si de Viata facatoarei Cruci sa ne dea putere tuturor, atât dumneavoastra, cât si noua. Amin.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 555

Id: 34983

Data: Oct 26, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).