IUBIREA DE FRUMUSEŢE NETRECĂTOARE LA SFINŢII PĂRINŢI CAPADOCIENICalatorind ca pelerin in Capadocia, gandul ni se indreapta spre originea Filocaliei, spre primii ei autori Sfintii Vasile cel Mare (+379) si Grigorie Teologul (+389), care au reunit sub acest titlu cele mai frumoase texte din opera lui Origen. Acestia au dat, astfel, nastere peste timp unei intregi colectii de scrieri teologice, ascetice si morale orientate spre iubirea de frumusete spirituala netrecatoare care se dobandeste prin eliberarea de patimi egoiste si cultivarea virtutilor, prin vederea duhovniceasca a fapturilor si prin rugaciune neintrerupta. Sfintii Parinti ai Filocaliei ne invata ca orice frumusete creata porneste de la Dumnezeu si sfarseste in El, intrucat El impartaseste tuturor fapturilor frumusetea spirituala si in acelasi timp le cheama pe toate cele create spre Sine. Chemarea fapturilor este chemarea lor la unitatea sau comuniunea tuturor in Dumnezeu – Creatorul.Frumusetea omului - ne invata Sfantul Grigorie de Nyssa - este opera Celui mai mare Artist , care a modelat firea noastra, astfel incat omul sa-si implineasca vocatia sa imparateasca(Despre originea omului, 4, SC 44, 136 b). Tot ceea ce a creat Dumnezeu este foarte bun , iar omul a fost impodobit cu o frumusete care este de departe superioara tuturor celorlalte frumuseti , dupa asemanarea frumusetii divine. Aceasta frumusete este reflectare si icoana a vietii vesnice cu pecetea imparateasca a vietii in chipul sau (Omilii la Cantarea Cantarilor, 12, PG 44, 1020 c). Frumusetea este o lumina de armonii si distinctii care izvoraste din iubirea lui Dumnezeu pentru lume, si de aceea ea nu poate fi obiectivata sau redusa la anumite principii. Ratiunea de a fi a frumusetii create este aceea de a reflecta tainic frumusetea necreata a Persoanelor divine coeterne. Mai mult decat atat, frumusetea vazuta (fizica) trimite mereu iconic la o armonie si o frumusete nevazuta. Nu cerul a fost facut dupa chipul lui Dumnezeu, nici luna , nici soarele, nici splendoarea norilor, nimic din toate cele ce au aparut in creatie. Tu, singur, (omule), ai fost ridicat la nivelul de chip al Firii care depaseste orice inteligenta, asemanare a frumusetii desavarsite, pecete a adevaratei dumnezeiri, loc de intalnire al vietii celei preafericite (Omilii la Cantarea Cantarilor, 2, PG 44, 805 d). Pe de alta parte, Sfantul Grigorie Teologul sau Grigorie de Nazianz ne invata ca gustarea frumusetii celei adevarate este o harisma comuna tuturor crestinilor si accesibila fiecaruia fara deosebire, actualizarea ei depinzand exclusiv de masura credintei si a ravnei fiecaruia. Fiecare crestin are vocatia de a fi teolog in sensul de cunoscator din experienta a lui Dumnezeu, chiar daca nu va ajunge niciodata sa verbalizeze si sa exprime coerent aceasta experienta. Caci nimic - observa Sf. Grigorie de Nazianz - nu ar fi mai nedrept decat daca credinta noastra ar fi accesibila numai inteleptilor si celor iscusiti in cuvinte si in demonstratii logice, caci atunci cei multi ar fi lipsiti de ea! (Orationes 32, 26, PG 36, 204 AB). In mod repetat, in Cuvantarile sale, Sfantul Grigorie Teologul arata ca a avea experienta apofatica (negraita) a apropierii de Dumnezeu prin curatirea de patimi si iluminarea Duhului, este infinit mai importanta decat discutiile nesfarsite ale teologilor improvizati si impostori ai arianismului – si din nefericire nu numai ai lui – care sufera de limbutie si de pacatul de a crede ca pentru a fi intelept e de ajuns sa vrei sa fii intelept , confundand posesiunea si manipularea lingvistica a expresiilor verbale ale misterului cu insasi prezenta Lui neinteleasa si negraita.Dovada practica a cunoasterii frumusetii spirituale a comuniunii omului cu Dumnezeu sunt Vietile Sfintilor mai vechi si mai noi ai Bisericii noastre, in care intalnim, de cele mai multe ori, oameni simpli, care, prin smerenie, gazduiesc in fiinta lor intelepciunea divina si frumusetea sfinteniei.Frumusetea spirituala este har al lui Dumnezeu revarsat peste creatie, dar si puterea de a primi aceasta lumina. Frumusetea duhovniceasca in Biserica noastra Rasariteana este impartasita intotdeauna prin Sfintii Bisericii, a caror mostenire vie constituie bogatia credintei Bisericii. Frumusetea impartasita a Parintilor Sfinti, trebuie pastrata prin aprofundarea cuvintelor lor in trairea crestina. De aceea Sfantul Vasile cel Mare arata ca teologia nu trebuie sa fie coborata la nivelul uman prin inventarea de noi cuvinte, ci trebuie sa se predea altora cuvintele primite de la Sfintii Parinti: Cat despre marturisirea de credinta, noi nu vrem sa primim una mai noua, asa cum au incercat altii sa ne prezinte, dar nici nu indraznim sa ne compunem alta iesita din mintea noastra, ci numai ceea ce ne-au invatat Sfintii Parinti [...] Mantuirea noastra nu se cuprinde in inventarea notiunilor, ci in marturisirea curata despre Dumnezeu in care credem (Epistola 175, in Sfantul Vasile cel Mare, Scrieri, partea a III-a, Despre Sfantul Duh, Corespondenta (Epistole), col. PSB 12, trad., introd., note si indici de. C. Cornitescu, T. Bodogae, EIBMBOR, Bucuresti, 1988, pp. 328, 396). Cuvintele Parintilor Sfinti sunt purtatoare ale frumusetii duhovnicesti impartasite celor care au in ei vocatia filiatiei divine dupa har, a dobandirii sfinteniei si a pregustarii slavei ceresti.Mantuitorul Hristos instituie Taina Impartasirii cu Dumnezeu Cuvantul prin hranire. Starea euharistica de recunostinta este permanenta. Gustati si vedeti ca bun este Domnul! (Ps. 33, 8). Frumusetea duhovniceasca este mereu noua, dupa cum ne invata Sfantul Vasile cel Mare prin Sfanta Liturghie, care este de fiecare data o noua Liturghie. Imnele liturgice, desi vechi si mereu aceleasi, slujesc de fiecare data unei noi intalniri cu Dumnezeu. Taina veacurilor, unirea lui Dumnezeu cu omul si transformarea materiei in lumina se implineste in Sfanta Liturghie. Luminarea si patrunderea firii umane de harul Dumnezeirii este o mutare euharistica sau o inaltare a omului in viata Sfintei Treimi. Sfantul Grigorie Teologul insista indeosebi in cuvantarile si celelalte scrieri ale sale, ca si Sfantul Simeon Noul Teolog mai tarziu, pe dimensiunea duhovniceasca sau filocalica a teologiei, ca fiind o dimensiune constitutiva a acesteia. In acest sens, un teolog contemporan roman face urmatoarea constatare: Prin insistenta ei asupra contemplatiei si experientei constiente a harului, spiritualitatea este o componenta esentiala a teologiei ortodoxe. Teologia si spiritualitatea formeaza un intreg indivizibil. Ele nu trebuie nici separate, nici adaugate una dupa alta. Fie ca vrem sau nu, teologia ortodoxa autentica este o teologie contemplativa a Frumusetii divine. Teologia fara contemplatie este un simplu exercitiu intelectual sau interpretare istorica. Spiritualitatea vine sa arate ca experienta contemplatiei, adica ridicarea mintii pe un plan de cunoastere meta-intelectual, singurul plan posibil de intalnire personala cu Dumnezeu, tine de natura teologiei (I. Bria, Omagiu Parintelui Prof. D. Staniloae la aniversarea a 75 de ani de viata , in Ortodoxia, nr. 4/1978, p. 638). Iar Parintele Dumitru Staniloae afirma, la randul sau, ca fara spiritualitate, Ortodoxia devine un crestinism surogat; fara Filocalie, crestinismul rasaritean nu este decat o simpla colectie de dogme, canoane si rituri bizantine (D. Staniloae, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol. I, Bucuresti, 1978, p. 104).Timpul sfintit al sarbatorii si spatiul sfintit al locasului de cult ne leaga de frumusetea insasi a lui Dumnezeu, ca slava a iubirii Sale sfinte si vesnice. Iar Duhul Sfant este Arhitectul dumnezeiesc al acestei legaturi sfinte, Lumina si Viata acestei comuniuni a omului cu Dumnezeu.In Capadocia, frumusetile naturii, ale credintei si ale culturii ne indeamna sa cautam mai mult frumusetile netrecatoare, ceresti, ale iubirii dumnezeiesti si ale comuniunii sfintilor rugatori si nevoitori (asceti), oameni ai pacii si ai faptelor bune de ajutorare a celor saraci, care au aratat ca bunatatea sufletului, dobandita prin rugaciune si fapte bune, este cea mai mare frumusete a omului creat dupa chipul lui Dumnezeu Cel vesnic bun si mult milostiv.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 751

Id: 1421

Data: May 31, 2009

Imagine: