De la pacatul ucigator la sfintenia datatoare de viata

Biserica Ortodoxa se afla astazi, 6 aprilie 2014, în Duminica Cuvioasei Maria Egipteanca, a cincea din Postul Mare. La Sfânta Liturghie, Biserica a rânduit sa se citeasca pericopa din Evanghelia dupa Marcu capitolul 10, versetele de la 32 la 45: „În vremea aceea, Iisus a luat la Sine iarasi pe cei doisprezece si a început sa le spuna cele ce aveau sa I se întâmple: Iata, ne suim la Ierusalim si Fiul Omului va fi predat arhiereilor si carturarilor; Îl vor osândi la moarte si-L vor da în mâna pagânilor; Îl vor batjocori, si-L vor scuipa, si-L vor biciui, si-L vor omorî, dar dupa trei zile va învia. Şi au venit la El Iacov si Ioan, fiii lui Zevedeu, zicându-I: Învatatorule, voim sa ne faci ceea ce vom cere de la Tine. Iar El le-a zis: Ce voiti sa va fac? Iar ei I-au zis: Da-ne noua sa sedem unul de-a dreapta Ta si altul de-a stânga Ta, întru slava Ta. Dar Iisus le-a raspuns: Nu stiti ce cereti! Puteti sa beti paharul pe care îl beau Eu sau sa va botezati cu botezul cu care Ma botez Eu? Iar ei I-au zis: Putem. Şi Iisus le-a zis: Paharul pe care Eu îl beau îl veti bea si cu botezul cu care Ma botez va veti boteza, dar a sedea de-a dreapta Mea sau de-a stânga Mea nu este al Meu a da, ci celor pentru care s-a pregatit. Şi, auzind, cei zece au început a se mânia pe Iacov si pe Ioan. Atunci Iisus, chemându-i la Sine, le-a zis: Ştiti ca cei ce se socotesc cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele si cei mai mari ai lor le stapânesc. Dar între voi nu trebuie sa fie asa, ci care va vrea sa fie mare între voi, sa fie slujitor al vostru; si care va vrea sa fie întâi între voi, sa fie sluga tuturor. Ca si Fiul Omului n-a venit ca sa I se slujeasca, ci ca El sa slujeasca si sa-Şi dea sufletul rascumparare pentru multi”.În cuvântul de învațatura rostit în paraclisul Reședinței Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminatorul, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a explicat simbolismul Evangheliei de astazi: „Evanghelia Duminicii a 5-a din Postul Mare ne arata ca Domnul Iisus prevesteste moartea si Învierea Sa. El initiaza pe ucenicii Sai în taina sfintelor Sale Patimi sau Patimiri, pricinuite de pacatele oamenilor. Pe de alta parte, vedem însa ca ucenicii Sai, care erau oameni simpli, pescari, nu puteau întelege de la început taina Patimirilor, Mortii si Învierii Mântuitorului, ci în mod treptat. Vedem în comportamentul ucenicilor Lui firea noastra omeneasca, cu slabiciunile ei si cu ispitele care vin asupra ei. Dar, în acelasi timp, vedem cum harul Domnului nostru Iisus Hristos lucreaza pentru ridicarea si vindecarea firii omenesti pacatoase, cum o lumi­neaza, încetul cu încetul, pentru a cunoaste tainele lui Dumnezeu si a intra în comuniunea de viata datatoare cu El”.Pofta de întâietate si de slava desarta se vindeca prin slujirea smerita a semenilor„Pe când însa vorbea El despre mergerea Sa la Ierusalim, ca sa îndure suferinte multe, doi dintre ucenicii Sai, Iacov si Ioan, fiii lui Zevedeu, aveau impresia ca Iisus vorbeste despre o împaratie lumeasca, în locul celei romane. Mântuitorul îi lasa pe cei doi ucenici sa spuna ceea ce doresc ei, iar apoi îi mustra si îi îndreapta, pe ei si pe ceilalti ucenici. De fapt, Iacov si Ioan, fiii lui Zevedeu, au cerut Domnului Hristos ceva pamântesc, o slava trecatoare sau o onoare lumeasca, si anume sa stea de-a dreapta si de-a stânga Sa în slava. Iar Mântuitorul le spune: Nu stiti ce cereti!. Prin aceasta vedem ca El îi corecteaza, deoarece ei se gândeau la o împaratie politica, o stapânire lumeasca. Apoi, Iisus îi întreaba: Puteti sa beti paharul pe care îl beau Eu sau sa va botezati cu botezul cu care Ma botez Eu?. Iar ei au raspuns: Putem”, a aratat Preafericirea Sa.În continuare, Patriarhul României a evidențiat semnificația paharului și a botezului despre care Mântuitorul Iisus Hristos le vorbește celor doi ucenici ai Sai: „Dar ce sunt paharul si botezul despre care vorbeste Mântuitorul în Evan­ghelia de astazi? Sfintii Parinti ai Bisericii au tâlcuit cuvintele acestea astfel: paharul si botezul despre care vorbeste Iisus sunt suferintele Sale din timpul Patimilor sau Patimirilor Sale si moartea Sa pe Cruce, adica botezul sângelui, dupa cum se vede în rugaciunea Sa din gradina Ghetsimani, când zice: „Parinte, daca se poate sa treaca paharul acesta de la Mine, dar nu precum voiesc Eu, ci precum voiesti Tu”. Iisus Se referea la taina suferintei si a mortii Sale. În continuare, Iisus le spune celor doi ucenici ai Sai ca onoarea de a sta cineva de-a dreapta si de-a stânga Sa nu se obtine printr-o ambitie egoista, competitiva, nici nu este un drept al cuiva care se considera el însusi vrednic de aceasta onoare, ci este un dar al lui Dumnezeu pentru cei pe care El îi considera vrednici. Deci, nu cunoasterea personala a lui Iisus aduce cuiva slava sau onoare, ci smerenia si vrednicia faptelor bune pe care le savârseste cineva. Altfel spus, Dumnezeu nu face favoruri celor ambitiosi si mândri, ci daruieste har celor smeriti si ostenitori, întrucât sunt împlinitori ai voii Lui”.Evanghelia ne mai arata ca ceilalti ucenici s-au mâniat vazând ca fratii Iacov si Ioan, fiii lui Zevedeu, cauta onoruri, pentru a fi deasupra celorlalti, a mai spus Preafericitul Parinte Patriarh Daniel aratând ca bineplacuta lui Dumnezeu este iubirea smerita fața de El și de semeni: „Mânia celorlalti ucenici este mânie amestecata cu invidie. Ei s-au mâniat pentru ca au devenit invidiosi. Vedem aici cum unii, în cautare de slava desarta, produc altora invidie si mânie. Însa Mântuitorul Iisus Hristos, fiind duhovnic desavârsit, cunoscator de suflete si vindecator de patimi, i-a chemat la El pe toti ucenicii si le-a spus ca în mentalitatea lumeasca întâietatea este înteleasa ca stapânire sau dominatie peste altii, dar ucenicii lui Hristos trebuie sa înteleaga întâietatea sau conducerea altora ca fiind slujire smerita în folosul tuturor. Prin aceasta, Mântuitorul Hristos vindeca de mândrie sau de slava desarta pe fratii Iacov si Ioan, iar pe ceilalti ucenici îi vindeca de invidie si mânie. El îi învata pe toti ca adevarata onoare placuta lui Dumnezeu nu se dobândeste prin pofta de întâietate si prin slava lumeasca, ci prin smerita iubire fata de Dumnezeu si fata de semeni”.„Din Evanghelia de astazi învatam ca si noi, ca odinioara ucenicii Domnului, putem fi ispititi de patima slavei desarte, de dorinta de întâietate, de a fi mai apreciati decât ceilalti oameni. Iar aceasta dorinta patimasa trezeste în cei din jur alte patimi, si anume invidie si mânie. Astfel, slabeste comuniunea de iubire dintre oameni si se deterio­reaza relatiile adevarate de fratietate dintre ei, pierzându-se bucuria comuniunii. Însa Mântuitorul Hristos ne învata ca iubirea smerita fata de semeni si ajutorarea sau slujirea lor constituie calea care duce la mântuire, la unirea omului cu Dumnezeu si la bucuria armoniei din comunitatea umana. Prin urmare, adevarata onoare provine din calitatea cuiva de slujitor smerit sau ajutator milostiv al semenilor sai, indiferent de marimea rangului pe care-l are în comunitate sau în societate”, a conchis Preafericitul Parinte Daniel.Rugaciunea unita cu pocainta si cu postul ajuta pe cei pacatosi sa devina sfintiPatriarhul României a aratat ca în aceasta zi numita si Duminica Sfintei Cuvioase Maicii noastre Maria Egipteanca facem pomenirea ei, pentru ca ea este un model de pocainta pentru toti oamenii: „Sfânta Cuvioasa Maria Egipteanca (pomenita la 1 aprilie) arata cât de minunat poate lucra harul lui Dumnezeu în omul care se pocaieste. Pomenirea ei se face în Duminica a 5-a din Marele Post începând cu secolul XI, iar cultul ei este atestat deja înainte de publicarea Vietii ei, scrisa de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului. Atât de mult schimba harul lui Dumnezeu pe omul pacatos care se pocaieste cu adevarat, încât îl poate face partas al slavei Împaratiei cerurilor pe care o pregusta sfintii înca din lumea aceasta. Cu alte cuvinte, pilda vietii de pocainta si sfintenie a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca este o întarire spirituala si o speranta pentru toti oamenii care doresc sa se mântuiasca, sa-si sfinteasca viata, oricât de pacatosi ar fi ei la un moment dat. În cântarile Triodului din Duminica a 5-a a Postului Mare, Sfânta Cuvioasa Maria Egipteanca, datorita convertirii sau schimbarii ei duhovnicesti prin pocainta, este numita „înger în trup”, întrucât si-a rastignit patimile trupesti si a ajuns la învierea sufletului din moartea pacatului, sfintindu-si sufletul si trupul cu ajutorul dumnezeiescului har. Astfel, într-o cântare se spune: Nestiind dumnezeiestile porunci, ai întinat chipul cel dumnezeiesc; dar prin dumnezeiasca purtare de grija, iarasi l-ai curatit îndumnezeindu-te, cuvioasa, prin faptele tale cele de sfintire”.În încheierea cuvântului sau, Preafericitul Parinte Daniel a spus: „Ca si Duminica Sfântului Ioan Scararul, Duminica Cuvioasei Maria Egipteanca ne pregateste sa înaintam duhovniceste spre Sâmbata lui Lazar, Duminica Floriilor si Saptamâna Sfintelor Patimiri ale Domnului, pentru a intra apoi în lumina Sfintelor Pasti, spre slava lui Dumnezeu si bucuria tuturor”.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 428

Id: 39537

Data: Apr 6, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).