Denia din Sfanta si Marea Miercuri – pomenirea femeii pacatoase

Denia din Sfanta si Marea Miercuri, care se oficiaza insa marti seara, are drept tema centrala pocainta si iertarea pacatelor femeii pacatoase ce a spalat picioarele lui Hristos cu lacrimi, le-a sters cu parul capului si le-a uns cu mir, in antiteza cu fapta rusinoasa a vinderii lui Hristos de catre Iuda Iscarioteanul. Femeia pacatoasa este un exemplu de pocainta, ea a spalat picioarele Mantuitorului, iar Acesta, in Marea si Sfanta Joi, le spala pe ale apostolilor. Iuda, unul dintre apostoli, se revolta pentru suma imensa data de femeie pe mir, 300 de dinari, plata pe un an a unui lucrator, insa el il vinde pe Hristos pentru 30 de arginti. Din punct de vedere liturgic, cu Sfanta si Marea Miercuri se termina perioada de pocainta, fiind si ultima zi cand se mai rosteste rugaciunea Sfantului Efrem Sirul. Exista pericolul ca in Saptamana Mare sa Il plangem pe Hristos, sa fim impreuna cu El in patimi, dar mai mult intr-o patimire omeneasca. Biserica, prin ceea ce face, ne arata ca nu este vorba de o patimire a noastra, ci intoarcerea noastra catre Dumnezeu printr-o intelege a teologiei Crucii. Biserica a randuit in Sfanta si Marea Miercuri din Saptamana Mare sa se faca pomenirea femeii pacatoase care a spalat picioarele lui Hristos cu lacrimi, le-a sters cu parul capului si le-a uns cu mir. Acest episod este relatat de toti cei patru evanghelisti. Exista insa o diferenta - in timp ce sinopticii Matei, Marcu si Luca vorbesc la modul general, spunand ca este vorba de o femeie pacatoasa, Sfantul Evanghelistul Ioan, in capitolul al doisprezecelea al Evangheliei sale, spune ca aceasta femeie pacatoasa ar fi fost Maria, sora lui Lazar. Pr. drd. Marian Vild ne-a spus ca, potrivit Sfantului Chiril al Alexandriei, in comentariul sau la Evanghelia dupa Ioan, ar fi posibile mai multe talcuiri. El leaga pe Maria de sora ei, Marta, si spune ca Marta ar putea reprezenta «virtutea faptuitoare», in timp ce Maria ar fi «contemplatia duhovniceasca». In acest sens, spune Sfantul Parinte, Marta ar reprezenta Vechiul Testament, Maria - reprezentantul Sfintei Evanghelii, iar mirul cu care unge picioarele Domnului ar fi invatatura Evangheliei care a umplut de buna mireasma intreaga lume. Tot potrivit Sfantului Chiril, Marta reprezinta sinagoga iudeilor, care slujeste lui Dumnezeu prin cele trupesti mai mult, iar Maria ar reprezenta Biserica dintre neamuri, care aduce lui Hristos jertfe duhovnicesti si credinta bine mirositoare. In acest sens, vasul cu mir ar fi masura desavarsita a credintei, mai spune pr. Vild, de la Catedra de Teologie Biblica a Facultatii de Teologie din Bucuresti.Potrivit Sfantului Evanghelist Marcu, pretul mirului ar fi fost foarte mare. El relateaza cum unul din cei 12 apostoli, Iuda Iscarioteanul, s-a scandalizat fata de gestul femeii pacatoase si a spus ca mai bine s-ar fi vandut mirul cu 300 de dinari, iar aceasta suma sa fi fost impartita saracilor. Suma este foarte mare, pentru ca un dinar era plata unui lucrator, palmas, pe o zi, deci toata suma era plata lui pe un an; asa de scump era acest mir, explica pr. Marian Vild.Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca gestul acesta al femeii de a sterge picioarele, dupa ce le-a uns cu mir, cu parul capului ei, nu este intamplator, si ca in gestul acesta noi putem vedea faptul ca femeia pacatoasa Il recunoaste pe Hristos ca Dumnezeu. Spune Sfantul Ioan Gura de Aur: Unui om simplu nu i-ar fi sters picioarele cu parul capului. Şi atunci inseamna ca ea vede in Hristos pe cineva mai mult decat un om. Şi, de asemenea, faptul ca cel mai pretios madular al ei, capul, parul capului, cu acela Ii sterge picioarele, conduce spre aceasta idee ca ea vedea in Hristos pe Dumnezeu.Foarte interesant este motivul pentru care Biserica randuieste chiar in Miercurea Mare pomenirea acestei femei pacatoase. Sunt mai multe ratiuni, crede parintele Marian Vild. In primul rand, pentru ca tot in Miercurea Mare, stim din Sfintele Evanghelii, Iuda L-a vandut pe Hristos. Acest lucru apare si in imnografie, si atunci, acestui exemplu negativ al lui Iuda, Biserica ii opune exemplul pozitiv al femeii celei pacatoase. In prima sedelna (imn bisericesc din cadrul Utreniei - Denia de miercuri - care se canta imediat dupa citirea catismei de rand din Psaltire, moment in credinciosii se pot aseza; sezanda; sedeala) se spune acest lucru: Pacatoasa a venit la Tine, varsand mir cu lacrimi pe picioarele Tale, Iubitorule de oameni, si s-a vindecat cu porunca Ta de mirosul greu al rautatilor; iar ucenicul cel nemultumitor, sufland impotriva harului Tau, l-a lepadat pe el si s-a amestecat cu noroiul, vanzandu-te pentru dragostea banilor. Slava, Hristoase, milostivirii Tale. Deci aceasta este prima ratiune, aducerea unui model pozitiv. In timp ce Iuda Il vinde pe Hristos, femeia cea pacatoasa Il pregateste cumva de inmormantare, mai spune pr. Vild.Şi incadrarea liturgica a intregii saptamani poate fi un motiv. Noi stim ca postul cel mare al Paresimilor de 40 de zile s-a incheiat cu sarbatoarea Intrarii in Ierusalim a Domnului, timp in care Biserica recomanda crestinului sa dobandeasca pocainta, schimbarea. Saptamana Patimilor, care a inceput duminica seara, nu se concentreaza asa de mult pe cresterea duhovniceasca a omului, ci toate slujbele sunt orientate spre Hristos, de a urca impreuna cu Hristos spre Golgota si dupa aceea spre Inviere. Cu toate acestea, pana in Miercurea Mare, cele doua lucruri se suprapun. Adica, de luni pana miercuri exista totusi elemente in imnografia Triodului care vorbesc despre pocainta noastra cea din ceasul al doisprezecelea. In acest sens, iata, in ultima zi, cand ne mai gandim la noi, Biserica randuieste acest model extraordinar de pocainta al femeii celei pacatoase. Cand pacatoasa aducea mirul, atunci s-a inteles ucenicul cu cei fara de lege. Aceea se bucura, turnand mirul cel de mult pret, iar el se grabea sa vanda pe Cel fara de pret; aceea a cunoscut pe Stapanul; iar acesta se despartea de Stapanul; aceea se mantuia, iar Iuda se facea rob vrajmasului. Rea este lenevirea, mare este pocainta, pe care daruieste-o mie, Mantuitorule, Cel ce ai patimit pentru noi, si ne mantuieste pe noi, spune una dintre Laudele de la Denia Miercurii celei Mari.O alta ratiune pentru care Biserica a hotarat pomenirea femeii celei pacatoase acum consta in aceea ca exista pericolul ca in Saptamana Mare sa Il plangem pe Hristos, sa fim impreuna cu El in patimi, dar mai mult intr-o patimire omeneasca. Biserica, prin ceea ce face, ne arata ca nu este vorba de o patimire a noastra, ci intoarcerea noastra catre Dumnezeu printr-o intelege a teologiei Crucii. Femeia cea pacatoasa primeste iertare de la Hristos la picioarele Lui. Hristos asuma toate greselile ei si apoi le duce mai departe spre Golgota. Exact acest lucru se cere sa-l facem noi in Saptamana Mare, sa venim si sa spalam picioarele lui Hristos, stiind ca - asa cum spune Sfantul Chiril - «ceea ce Hristos n-a asumat, n-a mantuit», referindu-se la faptul ca Hristos a fost om deplin, avand toate ale omului - la fel si noi, sa venim la Hristos cu toate ale noastre, stiind ca doar prin El putem dobandi vindecare si iertare, a mai spus pr. Marian Vild.O dovada a faptului ca aceste prime trei zile ale Saptamanii Mari sunt inca zile de pocainta este si prezenta rugaciunii Sfantului Efrem Sirul, Doamne si Stapanul vietii mele. Ultima oara aceasta rugaciune se rosteste in Sfanta si Marea Miercuri la Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, intrucat, in Sfanta si Marea zi Joi, Hristos cheama la Cina cea de Taina pe cei ce s-au curatit de pacate prin post si pocainta. Aceasta arata ca numai prin pocainta ne putem apropia de Cina cea de Taina, ea fiind antipare a jertfei Mielului-Hristos, intrucat Pastele nostru Hristos S-a jertfit pentru noi (I Corinteni 5, 7), spune Preafericitul Parinte Patriarh Daniel ( Foame si sete dupa Dumnezeu - intelesul si folosul postului, Editura Basilica, 2008). Sursa: ziarullumina.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 773

Id: 783

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei