Dezbatere la Facultatea de Teologie Ortodoxa _Justinian Patriarhul_din Bucuresti

La Facultatea de Teologie Ortodoxa "Justinian Patriarhul" dinBucuresti a avut loc marti, 6 noiembrie 2012, o dezbatere desprepelerinajul religios in societatea contemporana, sustinuta de dr.Mirel Banica, cercetator stiintific in cadrul Institutului deIstorie a Religiilor al Academiei Romane, pr. prof. dr. EmanoilBabus si pr. conf. dr. Ioan Moldoveanu, ambii de la Facultatea deTeologie, dupa cum informeaza Ziarul Lumina.Evenimentul a fost organizat de Centrul de Studii si Documentare"Societate, Drept, Religie" din cadrul facultatii, coordonat delect. dr. Laurentiu D. Tanase, cel care a fost si moderatoruldezbaterii. Lect. dr. Laurentiu Tanase a subliniat ca necesitateaabordarii interdisciplinare a acestui subiect in cadrul uneidezbateri stiintifice deriva din importanta pe care pelerinajul oare in viata Bisericii noastre si a societatii romanesti inansamblu. Lect. dr. Laurentiu Tanase a aratat ca, din perspectiva analizeisociologice, pot fi identificate trei tipuri de pelerinaj: "Primuleste pelerinajul vocational, pe care-l fac cei care vin dintr-otraire interioara puternica, cei pentru care pelerinajul este defiecare data o duminica duhovniceasca. A doua categorie estepelerinajul spontan, iar in aceasta categorie ii gasim pecredinciosii care nu sunt prezenti foarte des la biserica, darcare, afland din mass-media despre aceste evenimente, iau deciziaspontana sa participe la pelerinaj. A treia categorie estepelerinajul pasiv. Daca primele doua categorii erau dominate deactivitate, de dorinta de a participa, pelerinajul pasiv este ocategorie in care se afla cei care au bucuria sa se consumestirile referitoare la pelerinaj aparute in presa, dar nu auimboldul de a participa la el in mod efectiv. Insa, chiar si prinforma lor pasiva de a urmari subiectele respective, ei sunt totusiparticipanti ai pelerinajului intr-o forma mai larga".Pr. prof. dr. Emanoil Babus a prezentat cateva consideratiiistorice privind modul in care se desfasura pelerinajul religiosin Evul Mediu, si in special in vremea cruciadelor. Parinteleprofesor s-a referit cu precadere la pelerinajul care se facea laIerusalim si care era inteles sub diferite aspecte: "Prinpelerinajul de la Ierusalim, pelerinul facea un exercitiu de ascezasi despartire de lume; dorea practic sa ajunga la loculpatimirii Mantuitorului Iisus Hristos, deoarece in conceptiapelerinului medieval, harul era prezent in permanenta intr-unspatiu atat de important in istoria mantuirii. O alta motivatieera legata de greselile mari; aici avem cazul principilor siregilor, care, pana sa ajunga la putere, cu siguranta au facutsi crime. Asadar, este vorba aici despre un pelerinaj penitential.Din punct de vedere fenomenologic, pelerinajul era considerat, incele din urma, implinirea destinului uman dornic de mantuire". Pr.prof. Emanoil Babus a mentionat si cateva trasaturi alepelerinajelor care se faceau in Evul Mediu la Constantinopol,considerat de catre pelerini un oras sfant prin faptul ca acolo aufost aduse din Palestina foarte multe sfinte moaste, parti dinSfanta Cruce si era plin de sanctuare cu obiecte sfinte. Asia Mica,Siria, Palestina, Egiptul erau, de asemenea, importante locuri depelerinaj in Evul Mediu. Pr. conf. dr. Ioan Moldoveanu a prezentat fundamentele teologice simotivatiile duhovnicesti ale pelerinajului, asa cum se desprind dinSfanta Scriptura si din exemple istorice concrete, cu scopul de areliefa cat mai bine diferenta dintre pelerinajul ortodox siturismul religios din contemporaneitate. "Turismul religios inseamnalipsa acestor coordonate spirituale. O calatorie turistica nudevine pelerinaj decat daca e insotita de o calatorie mistica,de un pelerinaj interior de apropiere de Dumnezeu prin rugaciune,prin convertire sau innoire duhovniceasca. In situatia in carepelerinul nu implineste aceasta cautare spirituala, risca saramana doar un turist religios. Turismul religios, prin comertulpe care il practica, risca sa deturneze atentia pelerinului sisa-l transforme in turist". Pr. Ioan Moldoveanu a aratat ca, spredeosebire de turismul religios, pelerinajul ortodox este intotdeaunainsotit de rugaciune, credinta, citirea de texte sfinte,participarea la Sfanta Liturghie, Sfanta Spovedanie si SfantaImpartasanie. Un "termometru pentru intelegerea starii de sanatate aOrtodoxiei"Invitatul special al dezbaterii, dr. Mirel Banica, a prezentatpelerinajul religios din perspectiva sociologica si antropologica,pe baza unor ample studii de caz pe care le-a efectuat in teren latoate marile pelerinaje din tara noastra, in decursul a trei ani.Sociologul a explicat ca studierea pelerinajului ortodox ca fenomensocial si religios este relevanta deoarece deschide noioportunitati in intelegerea modului actual de functionare asocietatii romanesti, fiind in acelasi timp si "un foarte buntermometru pentru intelegerea starii de sanatate a Ortodoxieiromanesti". In opinia dr. Mirel Banica, pelerinajele nu sunt doarforme de expresie ale religiei populare, ci sunt si niste cazuriextraordinare de intelegere a raportului religiei cu modernitateasi a raportului dintre religie si putere in contemporaneitate. Referitor la numarul-record de pelerini care au participat anulacesta la pelerinajele din Iasi si Bucuresti, sociologul a spus ca"singura explicatie rationala este aceea ca societatearomaneasca este intr-o criza atat de profunda, incat Bisericaa ramas singura ei plasa de protectie". Pe de alta parte,pelerinajele sunt benefice societatii contemporane deoareceasteptarea la rand specifica pelerinajului la sfintele moaste esteo forma de terapie colectiva. "Pelerinajul leaga, uneste, taiepasiunile, egalizeaza oamenii. Randul de asteptare egalizeazapozitia sociala. Pelerinul nu mai e doctor, nu mai e inginer, nu maie taran, nu mai e rrom. Din acest punct de vedere, pelerinajul esteun formidabil exercitiu de smerenie. Randul de asteptare creeazaceea ce un mare antropolog american a numit "comunitas". Oamenii sesimt bine atunci cand se duc la pelerinaj deoarece, pentru catevamomente, randul si atmosfera pelerinajului ii fac sa intre intr-ocomuniune care in viata reala nu prea exista. Dupa 7-8 ore destat impreuna la pelerinaj, intre oameni se creeaza nistelegaturi superbe", a spus dr. Mirel Banica.Intrebarile primite din public in partea a doua a dezbaterii auconfirmat complexitatea subiectului, au ridicat noi probleme si, caatare, noi ipoteze de lucru in abordarea teologica sistiintifica a pelerinajului religios.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 554

Id: 25748

Data: Nov 8, 2012

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).