Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
An de an, ziua de 24 ianuarie devine prilej de a rememora un fragment important al istoriei romanilor, cel al Unirii Principatelor. Infaptuita din dorinta unei clase politice ai carei reprezentanti fusesera scoliti in universitatile Occidentului si, deci, influentati de ideile reformatoare ale epocii, Unirea de la 1859 ramane inevitabil asociata, in mentalul colectiv, de numele colonelului Alexandru Ioan Cuza, primul domn ales al Principatelor Unite.Ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 si apoi si domn al Ţarii Romanesti, pe 24 ianuarie, Alexandru Ioan Cuza devine astfel primul domn al statului ce va deveni la 1918 Romania Mare. Constient de mandatul sau si sprijinit de oameni politici valorosi, colonelul Alexandru Ioan Cuza a reusit, in cei 7 ani de domnie, sa reformeze radical noul stat, asezandu-l in cadre moderne. Reforma agrara, invatamantul primar obligatoriu, sistemul metric, reforma in justitie (codul de procedura penala si codul civil), organizarea armatei sunt doar cateva dintre cele mai importante reforme de care se leaga numele lui Cuza. Insa nu doar reformele au fost cele care au dat consistenta anilor sai de domnie, ci si uriasul efort de a unifica nu numai sub aspect politic cele doua Principate. Un demers dificil, dat fiind faptul ca era vorba despre doua sisteme legislative, administrative si fiscale diferite, de doua corpuri de armata complet diferite, pe care Alexandru Ioan Cuza a reusit sa le armonizeze, pentru ca apoi sa le poata moderniza. Acestor dificultati li se adauga si ostilitatile prezentate fatis de o parte a clasei politice a epocii, de marile familii boieresti, ramase fara privilegii, dar si situatia complicata data de pozitia unui stat nou, ce isi facea cu timiditate loc in familia celorlalte state ale Europei.Cuza, un domn 'nemuritor'Sprijinit de colaboratori valorosi - iar numele lui Mihail Kogalniceanu este strans legat de reformele pe care Cuza le-a initiat -, primul domn al Principatelor a reusit in doar sapte ani de domnie sa puna bazele unui stat modern, care sa se poata alinia pretentiilor Europei. Reformele sale, ca si dreapta masura de care se bucura poporul ori de cate ori domnul cobora in multime, au facut ca simbolul Cuza sa inceapa sa fie construit chiar din epoca. 'Ii placeau baile de multime, ii placea sa coboare in mijlocul poporului si poate de asta a si fost atat de iubit. El nu era genul de lider care sa fie vazut doar la ocazii speciale, inconjurat de o suita care sa-l indeparteze de oameni. Apoi, Cuza ramane in mentalul colectiv asociat si cu imaginea de militar. Iar uniforma imprima un anumit respect. Or, aceasta imagine de militar, de om serios, de cazon, de reformator au creat o imagine aproape legendara despre Alexandru Ioan Cuza', considera lect. univ. dr. Ionut Nistor de la Facultatea de Istorie a Universitatii 'Al. I. Cuza' din Iasi.In plus, asa cum apreciaza si Aurica Ichim, directorul Muzeului Unirii din Iasi, 'in timpul domniei lui Cuza incepem sa avem propriile institutii, propriile legi. Cuza fost un un domn deschis, un domn vesel, un domn-om. Toate acestea il fac nemuritor'.Statul roman modern, opera tandemului Cuza-Carol IRegele Carol I, cel care a succedat domniei lui Cuza, s-a pozitionat cu multa dificultate fata de acest personaj ramas in memoria colectiva ca o personalitate-simbol, tocmai pentru ca el reprezenta un reper indiscutabil pentru romani. 'In 1911-1912, la Iasi se construia statuia lui Cuza din Piata Unirii; era finalizat doar soclul. Carol I a venit in vizita, iar autoritatile locale, stiind ca regele nu se simte foarte bine in preajma unor simboluri cum era Cuza-Voda, au acoperit acel soclu cu o tribuna, pentru a nu-i starni resentimente', explica istoricul Ionut Nistor.Cu toate acestea, intreg setul de reforme incepute de Cuza a fost preluat si dus mai departe de Carol I. 'Pana la urma nu putem intelege modernizarea statului decat in acest tandem: Cuza - Carol I. Unul are meritul de a le fi inceput, celalalt de a le fi consolidat', a precizat Ionut Nistor.Momentul Unirii de la 1859 , 'recuperat' de istoriografia comunistaDupa moartea lui Cuza, momentul 24 ianuarie, ca si figura 'domnului Unirii' au fost cu atat mai pretuite de romani. In fiecare an, pentru a marca acest moment, se organizau evenimente publice, serbari scolare, dar nu existau manifestari populare de amploarea nationala a celor de azi.Dupa 1945, momentul Unirii de la 1859, ca si figurile importante ale epocii, printre care si Cuza, au fost omise cu buna stiinta din cartile de istorie. Istoricii care au studiat perioada sustin ca acest lucru este perfect explicabil, in conditiile in care Cuza capatase un aer de legenda in mentalul colectiv. De aceea, timp de mai bine de zece ani despre aceste momente nu s-a scris, fiind un subiect sensibil de interpretat din punct de vedere ideologic si politic. In plus, nu existau istorici care sa poata scrie despre acel moment. 'Vechea generatie de istorici era fie urmarita sau chiar inchisa, cazul Gheorghe Bratianu fiind poate cel mai relevant, iar alti istorici nu trecusera inca testele afilierii ideologice. Regimul nu avea incredere in vechea scoala de istorie, care sa mai scrie cate ceva despre momentele fondatoare ale statului si ale natiunii romane, iar noua scoala de istorie, care se forma, nu avea instrumentele necesare pentru a scrie despre astfel de evenimente; nu puteau scrie despre astfel de momente fara sa stie cum se raporteaza puterea politica la acestea', explica lect. univ. Ionut Nistor.Dupa retragerea armatelor sovietice de pe teritoriul Romaniei, in 1958, a inceput un minutios proces de recuperare a valorilor si a momentelor fondatoare din istorie, cum era si cazul Unirii de la 1859, de care propaganda comunista va incerca apoi sa se serveasca.Pe acest fond, in 1959, pe o perioada de aproape doua saptamani ziarul 'Scanteia' a publicat articole care au culminat in ziua de 24 ianuarie, cand au fost prezentate chiar fragmente din documente ale Unirii, iar figurile mari, printre care Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Nicolae Balcescu, au fost readuse in discutie.'Acestia au fost transformati in niste revolutionari 'avant la lettre'. Regimul a incercat sa-si caute in trecut originile si Unirea de la 1859 a fost un prilej fantastic pentru comunisti de a-si legitima puterea. Cuza a fost chiar valorizat excesiv. De ce? Sunt mai multe explicatii. Trebuia gasit prototipul perfect al revolutionarului roman - iar Cuza s-a mulat perfect pe tiparul acesta - de care aparatul de propaganda avea nevoie pentru a incerca sa-l identifice pe Nicolae Ceausescu ca reformator de stat, de societate si ca pe un revolutionar. I s-a construit lui Cuza un soclu foarte inalt, dorindu-se a fi o ipostaza din trecut a lui Ceausescu. O a doua explicatie a valorizarii sale excesive in perioada comunista consta si in faptul ca el trebuia pus intr-o antiteza clara cu cei care i-au urmat la domnie, Carol I si restul regilor, pentru ca regimul comunist nu accepta ideea de monarhie', explica istoricul Ionut Nistor.Cum a fost celebrat centenarul Unirii PrincipatelorAnul 1959, in care se implineau 100 de ani de la Unirea Principatelor, a constituit un moment prielnic pentru regimul comunist de a-si revendica originile revolutionare si reformatoare si de a se legitima in fata poporului. Peste tot in tara, potrivit presei vremii, au fost organizate serbari scolare, simpozioane stiintifice, iar arhivele statului au pus la dispozitia publicului documente ale Unirii. De asemenea, tot atunci a fost publicat primul volum de 'Documente privind Unirea Principatelor', dintr-o serie coordonata de istoricul Andrei Otetea.'Totul era politizat, in sensul ca documentele prezentate in presa sau in expozitii incercau sa sugereze contributia maselor la infaptuirea actului Unirii si cam toate veneau pe filiera aceasta - initiativa taranilor si a muncitorilor si implicarea lor activa in procesul unirii', explica lect. univ. Ionut Nistor, unul dintre istoricii care au studiat perioada.La Iasi, centenarul a fost sarbatorit timp de doua saptamani, autoritatile pregatind cu atentie momentul. Astfel, Palatul Culturii a organizat expozitia 'Carte militanta pentru Unire', Teatrul National a pus in scena piesa 'Povestea Unirii', scolile din Iasi au desfasurat un concurs literar-istoric intitulat 'Importanta Unirii Ţarilor Romane', Arhivele Statului au deschis o expozitie formata din documente inedite, printre care si procesul verbal al Şedintei Divanului Ad-hoc din octombrie 1857, pe cladirile unde au locuit Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu si intr-una din incaperile sediului Societatii Medicilor si Naturalistilor, unde Cuza a fost facut candidat la domnie, au fost dezvelite cateva placi comemorative, iar Filiala ieseana a Academiei impreuna cu Universitatea au organizat o sesiune festiva.Muzeul Unirii din Iasi, un martor al domniei lui CuzaUnul dintre cele mai importante evenimente ale centenarului a fost, fara doar si poate, inaugurarea Muzeului Unirii, in cladirea de pe strada Lapusneanu, care a constituit resedinta domnului Cuza. In aceasta casa, cu o arhitectura deosebita, domnul ales al celor doua principate a locuit, potrivit documentelor vremii, pana la Sf. Dumitru 1865. De altfel, aceasta casa adapostise la etaj un muzeu inchinat domnitorului Unirii inca din 16 octombrie 1938. 'La acea data a fost deschis la etajul cladirii un muzeu al Comisiunii Monumentelor, care s-a intitulat Muzeul 'Cuza-Voda', la eveniment fiind prezenti Nicolae Iorga, A. C. Cuza. Primul director al muzeului a fost Rudolf Şutu', a explicat Aurica Ichim, directorul Muzeului Unirii din Iasi.Astazi, elegantul muzeu de pe strada Lapusneanu, fosta resedinta a domnitorului, ofera publicului vizitator posibilitatea de a se intoarce in timp si de a retrai, printre obiectele de epoca, atmosfera acelor vremuri. 'Daca la parter gasim obiecte care vorbesc despre marile reforme, la etaj sunt apartamentele familiei. Aici, in fiecare camera gasim obiecte care au apartinut familiei: mantia doamnei Elena Cuza, broderii, carti pe care aceasta le-a primit cu autograf, mobilier, in biroul lui Cuza - un telegraf, mapa cu cifru si coroana, carti personale. In sufragerie sunt pastrate toate tacamurile familiei, cu stema principatelor si deviza 'TOŢI IN UNU', care constituie piese de tezaur. De asemenea, in sala de relaxare a domnilor exista tacul de biliard cu monograma principelui, piesa care provine de la primul muzeu infiintat in 1938. Toate aceste obiecte redau atmosfera resedintei celui mai mare domn al romanilor', considera Aurica Ichim.Domnul Unirii odihneste, alaturi de Vasile Lupu, la 'Trei Ierarhi'Indepartat de la domnie, dupa sapte ani de exil, Cuza a murit in hotelul 'Europa' din Heidelberg, Germania, la 15 mai 1873. A fost adus in tara si inmormantat in biserica domneasca de langa Palatul sau de la Ruginoasa. 'Acum, multi sustin ca acest lucru s-a intamplat potrivit dorintei sale testamentare. Insa, in testamentul pe care Cuza l-a lasat nu exista aceasta dorinta expresa, de a fi inmormantat la Ruginoasa. Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial, osemintele sale au ajuns la Iasi si au fost depuse la 'Trei Ierarhi', la initiativa unui nepot al lui Mihail Kogalniceanu. Acesta a purtat corespondenta cu primarul de atunci al Iasului, exprimandu-si dorinta ca acolo sa fie construit un Panteon, in care sa fie inhumati Cuza si Kogalniceanu. Deci, daca oamenii vremii au considerat ca osemintele lui Cuza trebuie asezate la 'Trei Ierarhi', alaturi de Vasile Lupu, cel care a adus definitiv capitala Moldovei la Iasi, consider ca acolo este locul lui Cuza', spune muzeograful Aurica Ichim.Manifestari de exceptie marcheaza momentul 24 ianuarieCa in fiecare an, pe 24 ianuarie Iasul gazduieste manifestari de amploare pentru a marca momentul Unirii Principatelor si pentru a evoca figurile importante ale epocii. Multe dintre aceste evenimente sunt gazduite chiar de Muzeul Unirii. Aici, astazi are loc un simpozion intitulat 'Iasi - leaganul Unirii', in cadrul caruia conferentiaza cercetatori si profesori universitari specialisti pe aceasta perioada istorica. De asemenea, tot astazi muzeul gazduieste prezentarea unui album de stampe privind uniformele militare, realizate de Alexandru Asachi, fiul lui Gheorghe Asachi. 'Am legat acest eveniment de o alta expozitie extraordinara, intitulata 'Natiune si onoare'. In plus, Asociatia 'Traditia Militara' din Bucuresti va prezenta din nou, asa cum o face de cativa ani, garda la palat, va sustine cateva momente de schimb de garda, raportul, purtand tinuta epocii si respectand ritualul original', a precizat directorul Muzeului Unirii Iasi, Aurica Ichim. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 24 ianuarie 2012)
Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: Jan 24, 2012
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro: no-links
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei