In toate bisericile s-a citit, astazi, 27 ianuarie 2013, in Duminica a XXXI-a dupa Rusalii, Pericopa Evanghelica de la Sfantul Evanghelist Luca, capitolul 18, versetele de la 35 la 43, care ne prezinta Vindecarea orbului din Ierihon.In cuvantul de invațatura rostit in Paraclisul Sfantul Grigorie Luminatorul din Reședința Patriarhala, Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a evidențiat invațaturile ce reies din Pericopa Evanghelica randuita de Biserica a se citi in aceasta Duminica: "Deși foarte scurta ca text Evanghelia de astazi are multe ințelesuri duhovnicești folositoare atat pentru viața Bisericii, cat și pentru viața fiecarui creștin. Mai intai vedem in aceasta Evanghelie iubirea milostiva a lui Dumnezeu care s-a facut Om din iubire pentru oameni. Apoi, vedem credința fierbinte și multa staruința in rugaciune pe care le arata orbul de la Ierihon .Uneori Mantuitorul cere credința exprimata in mod liber de catre cei care ii cer Lui vindecare sau ajutorPreafericitul Parinte Patriarh Daniel a aratat ca orbul vindecat la Ierihon devine pentru noi o pilda de credința puternica și rugaciune staruitoare: In momentul in care a aflat ca trece Iisus Nazarineanul el nu a mai intrebat cine este Iisus Nazarineanul. Poate pentru ca inainte auzise despre Iisus Nazarineanul ca a vindecat o mulțime de bolnavi, a ridicat din pacate o mulțime de oameni cazuți și a luminat viața multor oameni rataciți și dezorientați. Deci, el știa ca Iisus Nazarineanul este omul prin care Dumnezeu face minuni. Cu alte cuvinte credința lui puternica era ca numai Iisus Nazarineanul in care lucreaza puterea lui Dumnezeu poate sa-l vindece, sa-i daruiasca ceea ce nimeni nu-i putea da și anume vederea ochilor trupești. De aceea, ințelegand ca Iisus este singura lui șansa de a primi vederea el cere cu multa staruința mila lui Iisus, adica iubirea milostiva, vindecatoare din nevedere trupeasca și izbavitoare din robia orbirii trupești. Acest orb de la Ierihon, deși nu avea vederea a ochilor trupești, avea o vedere duhovniceasca și anume vederea prin credința. Cu cat se apropria Iisus Nazarineanul mai mult de el cu atat il striga mai tare in rugaciunea sa staruitoare pentru ca simțea puterea dumnezeiasca din Iisus Nazarineanul, puterea datatoare de sanatate și viața. Astfel, vedem ca deși orb din naștere din punct de vedere fizic acest om nefericit care cerșea ca sa supraviețuiasca la marginea drumului devine pentru noi o pilda de credința puternica și rugaciune staruitoare. De aceea, cand l-a intrebat Mantuitorul: Ce vrei sa iți fac?, nu Ce vrei sa iți dau?, el a zis: Sa vad, Doamne!, iar dupa ce Mantuitorul i-a zis Vezi! ochii lui s-au deschis și intr-o clipita el s-a vindecat și urma pe Mantuitorul. Hristos Domnul i-a zis: Credința ta te-a mantuit. Vedem ca uneori Mantuitorul cere credința exprimata in mod liber de catre cei care ii cer Lui vindecare sau ajutor. De ce adesea Mantuitorul cere de la cei care-I solicita ajutorul credința? Pentru ca omul sa participe cu voința și dorința lui la vindecare, sa fie impreuna lucrator la ridicarea și schimbarea vieții lui, sa simta ca iubirea lui Dumnezeu vine intr-un vas pregatit, intr-un suflet receptiv, intr-un suflet care deodata cu vindecarea de boala trupeasca reface legatura duhovniceasca cu Dumnezeu Izvorul vieții, al sanatații și al tuturor darurilor binefacatoare pentru om .Credința trebuie alimentata prin relația cu Dumnezeu ca relație vie și cea mai vie relație a credinței este rugaciuneaEvanghelia ne mai arata și multa staruința in rugaciune, a spus Preafericirea Sa, aratand ca: Aceasta este foarte importanta pentru creșterea credinței. Credința trebuie alimentata prin relația cu Dumnezeu ca relație vie și cea mai vie relație a credinței este rugaciunea. Prin rugaciune Dumnezeu nu ramane undeva departe, ci El devine prezent in viața omului. Unii Sfinți Parinți spun ca rugaciunea este insași lucrarea lui Dumnezeu in sufletul omului care antreneaza pe om in relația de apropiere și conlucrare cu Dumnezeu. Deci, rugaciunea este și expresia credinței și izvor de intarire in credința. Daca in general omul are doar o credința teoretica, el crede ca Dumnezeu exista, aceasta credința nu este deplina deoarece credința este și o relație cu Dumnezeu Cel Unul Sfant, Izvorul vieții și al mantuirii. Deci, prin rugaciune se vede nu doar o convingere intelectuala, ci o legatura de comunicare și comuniune cu Dumnezeu. Cand Mantuitorul a zis: Credința ta te-a mantuit El a vazut credința prin intensitatea rugaciunii orbului. Deci, credința fierbinte, nu o simpla convingere, ci o comuniune, o legatura a rugaciunii intre cel care cere și Dumnezeu Cel care daruiește. Așadar, orbul de la Ierihon devine și un dascal al rugaciunii, pe langa dascal al credinței puternice. El ne arata ca nu este suficient sa ne rugam formal, ci trebuie sa ne rugam staruitor, insistent .Mantuitorul nu considera boala ca ceva firesc, ci El este sensibil la suferința omului bolnav și dorește ca omul sa traiasca sanatos și bucuros Evanghelia ne mai arata atitudinea unor oameni fața de cel care este bolnav, orb din naștere, cerșetor la marginea drumului. Cand a auzit orbul ca trece Iisus Nazarineanul el a inceput sa strige cu glas mare, iar cei din jur il opreau sa strige crezand ca acest orb cere hrana sau bani Mantuitorului pentru ca nu se gandeau ca el i-ar cere altceva lui Iisus decat hrana și bani. Nu se gandeau ca este posibila vindecarea sau primirea vederii deoarece s-au obișnuit prea mult cu boala aceasta a orbului din naștere. Ea devenise fireasca. Intr-un fel a devenit o fatalitate de care nu se putea scapa. Mantuitorul insa nu considera boala ca ceva firesc, ca o fatalitate, ci El este sensibil la suferința omului bolnav și dorește ca omul sa traiasca sanatos și bucuros. Sa poata vedea fețele semenilor sai, sa poata admira creația lui Dumnezeu, sa poata ințelege prin vedere taina vieții intr-un mod plenar. Deci, Mantuitorul rastoarna intr-un fel aceasta atitudine a unor oameni care considerau ca viața omului de la Ierihon nu mai poate fi schimbata, ca el este sortit sa traiasca cerșind și sa faca eforturi pentru a supraviețui. Deci, vedem cum uneori in loc sa fie incurajat cel bolnav este descurajat in cererea lui de vindecare din cauza prea multei obișnuințe. Oamenii, daca o stare rea devine obișnuința o considera fireasca, pe cand Mantuitorul nu considera firesc tot ceea ce a devenit o obișnuința. O starea rea a sufletului sau a trupului nu este considerata fireasca chiar daca ea a devenit o obișnuința , a mai spus Patriarhul Romaniei.Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a aratat ca in Pericopa Evanghelica de astazi vedem o diferența intre cei care sufera și cei care nu sufera: Orbul striga cu glas mare pentru ca el suferea. Cei din jurul lui nu l-au ințeles pentru ca nu participau la suferința lui, s-au prea obișnuit cu suferința lui fara ca ea sa fie și suferința lor. De aceea, vedem ca intr-un fel atat Mantuitorul Iisus Hristos, cat și orbul vindecat de la Ierihon devin pentru noi un indemn la a cauta sanatatea, la a cauta integritatea darurilor primite de la Dumnezeu sau cel puțin la a da un sens suferinței fara a cadea in aceasta greșita credința ca boala este ceva firesc sau ca suferința este o fatalitate .Dumnezeu schimba vieți chiar și atunci cand oamenii considera ca nu se mai poate nimic schimbaDe la acest orb vindecat la Ierihon invațam ca trebuie sa staruim in rugaciune, sa ne intarim in credința cand cerem vindecare pentru noi sau pentru cei din jurul nostru, a spus Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, subliniind faptul ca: Acest orb ne arata ca Dumnezeu schimba vieți chiar și atunci cand oamenii considera ca nu se mai poate nimic schimba, ca nu se mai poate nimic savarși pentru o noua etapa in viața unui om. Cu alte cuvinte Evanghelia ne indeamna sa incercam cu toata puterea credinței și cu toata staruința ca sa dobandim darul vieții și al sanatații pentru noi și pentru cei din jur. Deci, aici, Mantuitorul Iisus Hristos ca Doctor al sufletelor și al trupurilor incurajeaza și pe toți cei care trateaza pe cei bolnavi. Foarte adesea diagnosticul unor medici a fost bazat pe o știința limitata și a fost negativ. Dar unii dintre bolnavi nu s-au impacat cu gandul diagnosticului negativ pus de medici sau cu un pronostic ca mai traiește cateva luni și prin credința puternica, prin rugaciunea lor, rugaciunea familiei, rugaciunea Bisericii, foarte adesea au schimbat situația și au mai trait ani mulți, nu doar cateva luni, și au simțit in viața lor lucrarea lui Dumnezeu care este mai presus de simplul tratament medical .In incheierea cuvantului sau, Patriarhul Romaniei a spus: Dumnezeu a facut, face minuni și va face minuni pentru cei care au credința puternica, rugaciune staruitoare și multa smerenie, incredere și daruire de sine, in ințelesul ca se lasa totalmente in mainile lui Dumnezeu care poate face minuni, care biruiește randuiala firii umane cazute .Saptamana viitoare, crestinii ortodocsi se vor afla in Duminica a XXXII-a dupa Rusalii, a lui Zaheu.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 644

Id: 27890

Data: Jan 27, 2013

Imagine: