La Facultatea de Filosofie din cadrul Universitatii Bucuresti s-a desfasurat, in perioada 2-6 septembrie, a III-a editie a cursului de vara Ştiinta, religie si filosofie. Oameni de stiinta, teologi si filosofi au vorbit publicului despre importanta eticii pentru stiinta si tehnologie, relatia dintre religie si morala si despre relevanta eticii in politica.Prelegerile din cadrul cursului de vara au reprezentat o oportunitate de informare privind unele aspecte care au declansat o intensa dezbatere in societatile europene, fondate pe valori etice si drepturi fundamentale precum: demnitatea umana, libertatea, democratia, pluralismul, solidaritatea, integritatea, nediscriminarea, dupa cum a precizat pentru Ziarul Lumina organizatorul cursului, lector univ. dr. Marin Balan, de la Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti.Joi, 5 septembrie, in cadrul cursului au fost invitati si reprezentanti ai facultatilor de teologie ortodoxa din Bucuresti si Iasi. Conf. dr. Adrian Lemeni, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa Justinian Patriarhul din Bucuresti, a vorbit despre asumarea tainei si demnitatii persoanei in contextul sistemului tehnologizat actual. De la Facultatea de Teologie Ortodoxa Dumitru Staniloae din Iasi a fost invitat diac. asist. dr. Adrian-Sorin Mihalache, care a dezbatut tema intitulata Ştiinta interioritatii si cuantificarea eului. Teologia ortodoxa si neurostiintele despre viata launtrica si dominatia recenta a tehnologiilor. In ultimii 200 de ani exista o turnura a preocuparilor filosofice si stiintifice in mod neasteptat catre interioritate. Filosofia s-a intors catre interioritatea omului odata cu fenomenologia. In fenomenologie exista o rasturnare de situatie pentru ca o mare perioada de timp filosofia a incercat sa inteleaga lumea vizand o cunoastere obiectiva si bizuindu-se foarte mult pe ratiune. La sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, cateva mari proiecte de formalizare a matematicii au constatat ca nu se poate realiza o descriere exhaustiva a matematicii, a logicii, si nu se poate fundamenta matematica in mod deplin. Cativa filosofi, intre care si Husserl, au incercat sa vada cum se poate intemeia matematica si, la sfarsitul constatarilor lor, sta de fapt intuitia. Cu aceasta ocazie, s-a reintrodus in discutia cunoasterii subiectul personal, adica omul. Exista o radacina in om a tuturor conceptelor; omul este cel care cunoaste si intuitia este la baza tuturor cunoasterilor rationale. Fenomenologia a adus incet, incet in discutie subiectul personal. Aceasta convine foarte mult teologiei, pentru ca, fara persoana, noi nu avem cunoastere. Ulterior, foarte multe domenii din psihologie si din stiinte au inceput sa repuna in discutie interioritatea omeneasca. De exemplu, o perioada de timp, psihologia a vorbit de inteligenta, ca inteligenta de calcul sau inteligenta academica; dupa aceea au inceput sa-si dea seama ca fatetele persoanei umane sunt mult mai complexe si omul nu poate fi caracterizat numai de inteligenta de calcul. Astfel, au introdus foarte multe alte inteligente: inteligenta chinestezica, inteligenta muzicala, sociala, emotionala, intrapersonala etc. Apoi s-a ajuns sa se vorbeasca de inteligenta spirituala. Şi medicina a inceput sa vorbeasca despre interioritatea omului pentru ca a constatat ca multe dintre emotiile negative declanseaza boli si exista o legatura intre psihic si somatic si asa a aparut psihosomatica. De asemenea, exista o legatura intre tristete si slabirea sistemului imunitar si asa a aparut psihoneuroimunologia. In mod neasteptat, deci, stiinta a inceput sa vorbeasca despre sentimente, despre emotii, despre legatura dintre psihism si trup, lucruri care nu erau posibile in urma cu un secol si jumatate. Al treilea val este reprezentat de tehnologie. Au aparut tehnologii orientate spre universul personal al omului. Ideea aceasta este reluata de curentul care se numeste «cuantificarea eului» si aici este vorba despre o industrie intreaga de gadgeturi care produce dispozitive electronice de automonitorizare a corpului, o supraveghere somatica. In felul acesta omul ajunge sa-si autocalibreze viata catre un tip de fericire pe care si-l proiecteaza personal pentru ca el simte fizic. E foarte interesant pentru ca si filosofia si stiintele si tehnologia au inceput sa se intereseze de interioritatea omului, pentru ca simpla viata a omului, care consuma si care se distreaza, nu ofera fericirea, a spus diac. asist. dr. Adrian-Sorin Mihalache.In cadrul cursului de vara au mai vorbit: Cristian Iftode, Facultatea de Filosofie din Bucuresti; Valentin Muresan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti; Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, Bucuresti; Cristian Ciocan, Institutul de Filosofie Alexandru Dragomir, Bucuresti; Ion Vezeanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea Grenoble 2; Adrian Miroiu, Facultatea de Ştiinte Politice, SNSPA Bucuresti; Marin Balan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti; Mircea Flonta, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti; Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti; Costea Munteanu, Facultatea de Relatii Economice Internationale, ASE, Bucuresti; Ion Ceapraz, Şcoala doctorala - Filosofie, Universitatea de Vest, Timisoara; Ion Tanasescu, Institutul de Filosofie si Psihologie C. Radulescu-Motru, Academia Romana; Ştefan Trausan-Marcu, Facultatea de Automatica si Calculatoare, Universitatea Politehnica, Bucuresti; Sebastian Mateescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 923

Id: 33605

Data: Sep 7, 2013

Imagine: