Reprezentanti ai Patriarhiei Romane, ai Academiei Romane, ai Guvernului si ai Parlamentului Romaniei, personalitati ale culturii si vietii publice romanesti, precum si iubitori de cultura au participat marti seara la cinematograful Scala din Bucuresti la un eveniment dedicat marelui artist roman Constantin Brancusi, cu prilejul implinirii a 137 de ani de la nastere. Evenimentul s-a dorit sa fie si un indemn pentru implinirea solicitarilor de repatriere a osemintelor parintelui sculpturii moderne, informeaza "Ziarul Lumina". Mor cu sufletul neimpacat ca nu pot sa-mi dau sufletul in tara mea si voi putrezi in pamant strain, departe de fiinta cea mai draga, mama mea. Acestea au fost cuvintele marturisite de Constantin Brancusi catre ierarhul roman de la Paris, Teofil Ionescu, cu cateva clipe inainte de trecerea sa la Domnul, intamplata la 16 martie 1957. Aceste cuvinte, pline de durere si dor, au ramas posteritatii drept testamentul marelui artist roman. Pentru noi, romanii, dorul este cel mai frumos si drag cuvant, si acesta  l-a indemnat pe scriitorul Laurian Stanchescu sa organizeze numeroase actiuni prin care doreste sa constientizeze reprezentantii tarii noastre de importanta pentru cultura romaneasca a repatrierii osemintelor lui Constantin Brancusi. Alaturi de demersul scriitorului se afla si Patriarhia Romana, si numeroase institutii de stat si culturale. Din partea Patriarhiei Romane au participat pr. consilier patriarhal Nicolae Dascalu, coordonatorul Centrului de Presa Basilica, si pr. consilier patriarhal Constantin Stoica, de la Biroul de presa si relatii publice. Cu acest prilej, pr. Nicolae Dascalu a precizat ca Biserica Ortodoxa Romana, in calitate de mama spirituala, este mereu aproape de acest patriarh al artei universale, intrucat si el a fost legat, atat prin simtire, cat si prin gandire, opera si viata de fiecare zi, de traditia Bisericii Ortodoxe. De mic copil a fost atasat de Biserica si in cursul vietii sale a fost un om al Bisericii nu numai prin modul de a fi, ci si prin atasamentul fata de bisericile de la Craiova, Bucuresti sau chiar de la Paris. Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a publicat o carte, intitulata «Brancusi, sculptor ortodox», in care identifica elemente ale universului liturgic ortodox in ansamblul monumental de la Targu-Jiu. Nu in ultimul rand, in aforismele lui Constantin Brancusi transpare duhul bunatatii, al bucuriei Duhului Sfant pentru ca de fapt, asa cum spune Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, «materia sculptata este o epifanie a luminii Creatorului». Brancusi este dintr-odata un ortodox, un om care practica religia strabuna si, in acelasi timp, un om care imbina in arta sa, in chip genial, frumusetile spiritualitatii noastre, ale radacinilor arhaice geto-dacice ale poporului roman si face totodata o legatura intre Orient si Occident. Prin aceasta, Brancusi ramane nemuritor nu numai in arta universala, ci si in istoria si traditia Bisericii Ortodoxe Romane, a subliniat pr. Nicolae Dascalu, coordonatorul Centrului de Presa Basilica.  Totodata, despre intelepciunea taranului roman si genialitatea poporului roman, care s-a reflectat in mod sublim si in persoana lui Constantin Brancusi, a vorbit Mariana Campeanu, ministrul muncii. In acest sens, a mentionat cuvintele pe care Brancusi le-a spus despre viata si opera sa: Pasi pe nisipul eternitatii. De asemenea, regizorul Geo Saizescu a marturisit puternicul sentiment al apartenentei la zona unde a trait si a locuit Brancusi, iar Al. G. Croitoru a recitat cateva poeme dedicate parintelui sculpturii moderne. Acestor persoane, cat si altor reprezentanti ai institutiilor amintite le-au fost conferite ordine culturale internationale de catre Societatea internationala Constantin Brancusi din Canada. Ordinul conferit Preafericitului Parinte Patriarh Daniel a fost inmanat parintelui consilier patriarhal Nicolae Dascalu. Evenimentul a cuprins si momente speciale, precum proiectii de fotografii si fragmente din filme documentare, muzica si teatru. Hobita l-a chemat mereu, il cheamaConstantin Brancusi, desi avea o situatie financiara buna, nu si-a cumparat vreo casa in Paris, pentru ca a dorit sa se intoarca pe meleagurile natale, la Hobita, sa isi ridice o casa, precum acele case trainice de acolo. In doua cereri de repatriere, in 1951 si 1955, Brancusi a vrut sa se intoarca in tara si sa doneze tot tezaurul sau Romaniei, fapt respins de fiecare data. Abia in ziua inmormantarii sale, regimul a aprobat cererea nepoatei sale, Ioana Brancusi, de a-l aduce in tara, fiindca era grav bolnav. Astfel, opera parintelui sculpturii moderne a ramas in patrimoniul Frantei, iar osemintele sale se afla inhumate in cimitirul Montparnasse, alaturi de alte ramasite pamantesti.  Nu stim de cate asemenea evenimente omagiale vom mai avea parte pana cand osemintele lui Brancusi vor fi repatri-ate, dar pana atunci ne alinam dorul cu speranta, ramanandu-ne in suflet cuvintele stra-stranepoatei lui Constantin Brancusi, invatatoarea Bia Brancusi: Hobita l-a chemat mereu, il cheama. Cu glas stins de mama, sa vina de unde a plecat. Cu durere si inima arsa il cheama sa vina acasa. Casa natala e acum o ruina. Nimeni nu stie cine e de vina si il cheama. Il cheama intruna sa vina.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 796

Id: 28577

Data: Feb 21, 2013

Imagine: