Feminismul in adevaratul inteles al cuvantului
Miscarea feminista nu este incurajata de Biserica Ortodoxa. Sa luam spre exemplu o marturisire a unui ierarh contemporan care, nu cu multa vreme in urma, dupa scandalul generat de o trupa de rock feminista din Rusia, spunea: Consider foarte periculos fenomenul numit feminism, pentru ca organizatiile feministe proclama pseudolibertatea femeilor, libertate incurajata sa se exprime mai ales in afara casatoriei si a vietii de familie. Pe de alta parte, nici miscarea feminista nu vede cu ochi buni Biserica datorita perceptiei ca toate pozitiile de putere in Biserica, de la patriarh la diacon, sunt ocupate de barbati, rolul femeilor in Biserica fiind perceput ca unul marginal si insignifiant.Este oare posibil insa ca aceste doua pozitii, aparent imiscibile, sa ajunga la o oarecare compatibilitate? Egalitatea dintre barbat si femeie a fost si continua sa fie afirmata de Biserica. Sfantul Vasile cel Mare spunea ca virtutea barbatului si a femeii este una, pentru ca si zamislirea este de aceeasi cinste pentru amandoi si deci si rasplata este aceeasi pentru amandoi. Auziti ce se spune la Facere: «Şi a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu l-a facut; a facut barbat si femeie» (Facere 1, 27). Deci daca firea lor este una, si lucrarile lor sunt una; si daca munca lor este deopotriva si rasplata este aceeasi. Din punctul de vedere al mantuirii, barbatul si femeia au aceeasi lucrare si tind catre acelasi tel, unirea cu Hristos, in care diferentele de sex dispar, pentru ca isi pierd rostul. Fiii veacului acestuia se insoara si se marita; Iar cei ce se vor invrednici sa dobandeasca veacul acela si invierea cea din morti, nici nu se insoara, nici nu se marita. Caci nici sa moara nu mai pot, caci sunt la fel cu ingerii si sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai invierii (Luca 20, 34-36). Aceasta pare a fi cea mai mare neintelegere, deoarece veacul de acum este unul imperfect in care diferentele exista, cu un scop bine determinat de Dumnezeu, pe cand in veacul de apoi aceste necesitati ale firii cazute isi pierd utilitatea implinindu-se in unirea cu Hristos. Daca in veacul de apoi vom trai ca ingerii, purtati de aripile trupurilor transformate in Hristos, acum lucrarea noastra este stanjenita de materia greoaie a firii cazute. Nu putem confunda aceste doua stari, cea cazuta si cea inviata. In cea cazuta ne supunem legilor firii cazute, tanjind prin credinta si lucrarea mantuitoare sa urcam spre cea inviata. Aceasta lucrare nu inseamna insa negarea rolurilor firesti ale celor doua parti, barbateasca si femeiasca, nu inseamna o egalizare fortata, varata pe gatul tuturor printr-o politica de nondiscriminare prost inteleasa, ci printr-o impreuna-lucrare in perfecta armonie si intelegere. Ortodoxia nu impinge femeile pe linia de tusa. Preotia tine intr-adevar de partea barbateasca, dar asta nu inseamna ca femeia nu are nici un rol in Biserica. Preotia imparateasca, de care vorbeste Sfantul Apostol Petru (1 Petru 2, 9), este deschisa tuturor, nu neaparat intr-un inteles sacerdotal, ci ca unul general, de martori ai Invierii in lume. In Duminica Mironositelor vedem insesi femeile ca intai martori ai Invierii, primind misiunea de-a o vesti Apostolilor. Mironositele, de dimineata venind si privind mormantul gol, ziceau Apostolilor: Zdrobit-a Cel puternic putrejunea si pe cei din iad i-a smuls din legaturi; propovaduiti cu indrazneala, ca a inviat Hristos, Dumnezeu, daruind lumii mare mila. Femeile mironosite nu sunt altceva decat Apostoli ai Apostolilor, vestitoare ale Evangheliei Invierii lui Hristos. In aceeasi traditie apostoleasca a mironositelor putem vorbi si de alte femei care sunt inscrise in calendare cu cinstea de asemenea cu apostolii: Sfanta Mare Mucenita Fotini, Sfanta Mare Mucenita Tecla, Sfanta Imparateasa Elena, Sfanta Nina Luminatoarea Georgiei, Sfanta Olga Imparateasa Rusiei, femei care prin viata lor sfanta au propovaduit si intarit credinta popoarelor. Dar orice femeie, sotie, mama sau monahie poate ajunge asemenea cu Apostolii daca se straduie sa fie un exemplu de credinta, chemare, daruire si sacrificiu. De-a lungul intregii istorii, femeile dreptcredincioase si-au aratat pe deplin rolul lor apostolic crescand in credinta generatii si generatii de crestini. Desi lucrarea acestora poate parea orientata spre interior, spre familie, rodul este unul sobornicesc, universal. Ştim bine ca in spatele oricarui sfant se afla o mama buna: Sfanta Macrina pentru Sfantul Vasile cel Mare, Sfanta Antusa pentru Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfanta Nona, mama Sfantului Grigorie Teologul, si asa mai departe. Acestea nu s-au rusinat sa-si implineasca rolul lor formator de mame, ba din contra, si l-au asumat ca o misiune sfanta spre implinirea firii lasate de Dumnezeu. Biserica insasi este de genul feminin, deasupra fiecarui altar ortodox este zugravita Maica Tuturor, Nascatoarea de Dumnezeu. Egalitatea femeii nu se implineste prin uitarea rolului de mama, prin abandonarea valorilor familiei traditionale, prin ocolirea casatoriei si aplecarea exclusivista catre cele din afara ei, egalitatea este oportunitatea pe care atat femeia, cat si barbatul o au de a se ridica din firea cazuta, printr-o impreuna-lucrare de completare reciproca, pentru a intra, tot impreuna, in Imparatia lui Dumnezeu. Aici diferentele lumii cazute vor disparea si vom fi toti una in Hristos. Ceata Ucenicilor Tai Doamne, impreuna cu femeile mironosite, se bucura intr-un glas ca sarbatoare deobste impreuna cu dansele praznuiesc, intru slava si cinstea Invierii Tale.(Articol publicat in Ziarul Lumina de Duminica din 19 mai 2013 sub semnatura Pr. Vasile Tudora)
Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: May 19, 2013
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro:
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei