In Duminica Floriilor, Sala de Sport a comunei Moldovita a fost intesata de expozantii si vizitatorii prezenti la cea de-a cincea editie a Festivalului Oualor Incondeiate, un eveniment devenit deja traditie in aceasta parte a Bucovinei. Pe langa harul cu care hutulii de aici stiu sa inchistreze ouale, acesti oameni trebuie apreciati si pentru faptul ca in iuresul zilelor pe care le traim gasesc ragaz pentru frumos, pentru a pune in valoare comorile din lada bunicilor, pentru a duce mai departe tot ceea ce a fost mai frumos si mai trainic in sufletul neamului lor.Vin Pastile si starea de sarbatoare cuprinde deopotriva oamenii si natura, invesmantandu-i in sfiala si curatenie, accelerand starea de asteptare a Noptii Invierii. E o senzatie pe care o resimti in orice colt de tara, in aceasta perioada, dar mai cu seama in Bucovina, acolo unde spiritualitatea, traditiile, apartenenta la comunitate, dragostea pentru autentic, pentru frumos, sunt, parca, mai vii decat oriunde. S-au convins ca asa stau lucrurile acolo si cei care au participat duminica, de sarbatoarea Floriilor, la cea de-a cincea editie a Festivalului Oualor Incondeiate de la Moldovita. O manifestare care face cinste nu doar organizatorilor, ci intregii comunitati. E mare lucru sa poti vedea adunati la un loc oameni din atatea sate din jur, curiosi sa vada, sa admire, sa cumpere ceea ce le este atat de la indemana in tot timpul anului: ouale incondeiate. E semn ca nu si-au uitat radacinile, ca obiceiurile si mestesugurile vechi nu sunt in pericol sa se piarda si ca intr-o perioada atat de zbuciumata cum e cea in care traim gasesc timp sa se opreasca, sa arate lumii de unde vin, cine sunt si ce duc mai departe, catre generatiile ce vin. Iar in cazul hutulilor din salba de sate ce inconjoara comuna Moldovita, istoria misteriosului neam din care se trag e scrisa toata, fila, cu fila, pe coaja delicata a micilor simboluri pascale: braiele de pe ii si macaturi spun povestea portului popular, animalele si uneltele din gospodaria omului de la munte istorisesc despre viata hutanilor de odinioara, iar crucile, bisericile, cararea vietii si-a mortii marturisesc credinta ortodoxa, nestramutata, a acestor oameni.Un festival in care kitsch-ul n-a avut locDe buna seama, cei care au participat duminica la festivalul de la Moldovita au avut ce admira. Rasfatate de zeci de priviri, ouale inchistrite si-au spus povestile, ca niste carti deschise. Cei 25 de expozanti au impresionat publicul prin acuratetea cu care au realizat motivele in ceara, prin bunul gust al imbinarii culorilor, prin respectul pentru pastrarea liniei traditionale a inchistritului, ce are aspecte particulare atunci cand vine vorba de zonele locuite de hutuli.A fost un festival al oualor inchistrite in care kitsch-ul nu si-a gasit loc, toate exponatele purtand marca unor autentici creatori, veniti din toate satele comunei Moldovita, dar si din Brodina, Ulma, Paltinu, Argel, Moldova Sulita, Izvoarele Sucevei, Suceava. Şi poate ce e mai important de subliniat e faptul ca printre expozanti nu s-au numarat doar batranele, asa cum am fi tentati sa credem, ci si copii, toti aducand sa prezinte vizitatorilor lucrari foarte valoroase sub aspectul tehnicii si al modalitatii de lucru. 'Vrem sa ducem traditia festivalului mai departe. Ar fi pacat sa pierdem acest obicei, pentru ca ce pierzi e bun pierdut. Noi suntem bucurosi sa constatam ca si copiilor nostri le plac aceste obiceiuri, le plac costumele nationale. Moldovita e un centru important in ce priveste arta aceasta a inchistritului oualor si aproape in orice familie mestesugul s-a pastrat', a explicat Traian Iliesi, primarul comunei Moldovita.In deschiderea festivalului, elevii de la scoala Moldovita au sustinut un program artistic, interpretand o suita de cantece religioase, dedicate sarbatorii Invierii, iar parintele Aurel Goras a binecuvantat intreaga adunare.'Ouale acestea, lucrate pe stil vechi, au alta valoare'Organizat de Primaria comunei Moldovita, festivalul a cuprins, ca si anul trecut, trei sectiuni importante: oua incondeiate, gastronomie (produse de post si preparate din peste) si obiecte din inventarul unei gospodarii traditionale, in fapt o particica din casa omului de la munte de odinioara. Forfota a fost, asadar, mare in jurul standurilor de prezentare, de unde vizitatorii au putut sa-si achizitioneze oua inchistrite dupa tipicul traditional, in tehnica batik (arta incondeierii in ceara a hutulilor) sau oua inchistrite cu ceara in relief. Toate modelele expuse au incantat prin colorit, prin armonia compozitiei si mai ales prin fidelitatea cu care motivele au fost reproduse pe ou. Vasilena Darie, o hutanca de 52 de ani din Paltinu, imbracata in straie vechi, hutule, a venit la expozitie cu o colectie de oua realizate cu ceara in relief. Inchistreste oua de cand era o copilita. A vazut cum se face trebusoara asta mai intai acasa, la mama, iar apoi si-a perfectionat tehnica la scoala, cu ajutorul unei profesoare ce s-a straduit sa-si invete si elevele cate ceva din taina inchistritului. 'Acolo am invatat prima data cu tus si cu vopsele chimice. In sat erau numai cateva batrane care mai scriau oua cu ceara, traditional. Şi de la ele am invatat eu ca ouale astea, lucrate pe stil vechi, au alta valoare si m-am apucat sa fac si eu la fel. Acuma, de traditie nu ma mai las', ma asigura, zambind, tanti Vasilena. De 11 ani o tot cauta lumea s-o invite la targuri, caci ouale pe care le realizeaza sunt la mare cautare. De altfel, acestea i-au adus, in finalul festivalului, nu doar aprecierea vizitatorilor si vanzare buna, ci si un premiu la Sectiunea Creatie.Alt stand de prezentare, alta hutanca mandra, imbracata in costumul popular bucovinean, cu bundita de jder. 'De cand eram mica lucram cu mama. Eu am invatat de la mama, mama de la bunica, iar fata mea a invatat de la mine. Acuma 'scriu' oua si de rata, si de gaina, si de strut, si de porumbel si folosesc motivele noastre hutule: crucea Pastelui, cararea ratacita, coarnele berbecului. Cand 'scriu oua', simt ca vin Pastile cu-adevarat', explica vesela, amestecand cuvinte romanesti si hutule, tanti Elisaveta Morosan (54 de ani) din Demacusa.Lucia Condrea: har si artaFestivalul organizat duminica, la Moldovita, a purtat pecetea unui mare creator in arta incondeierii oualor, fapt ce a ridicat stacheta acestei manifestari. Este vorba despre Lucia Condrea, cea care a dus faima locului in care s-a nascut si a Bucovinei peste tot in lume, dar care pune suflet si intreaga ei pricepere in organizarea acestui eveniment in fiecare an, aici, acasa. Un artist care a scris pe micile capodopere ce-i ies din maini istoria neamului din care se trage. A asezat pe ou, asemeni unui pictor iscusit, doar ca in ceara, cu ajutorul chisitei, trairile sale cele mai profunde, bucatele rupte din propriul suflet, tot ce a simtit ca poate darui lumii. S-a perfectionat mereu si a ajuns sa sparga limita dintre traditie si arta, ajungand un veritabil creator de frumos.Cei 25 de ani de migalit pe coaja fragila, miile de oua incondeiate in sase tehnici distincte de lucru (tehnica traditionala a inchistritului - batik, grafica alb-negru, ceara in relief, tehnica lucrarilor de antichitate, tehnica dantelariei, tehnica abstracta), precum si lucrarile premiate in fiecare an in marile targuri de profil din strainatate spun totul despre 'Arta Condrea'.Admirand exponatele muzeului ce-i poarta numele, la Moldovita, poti spune, fara teama de a gresi, ca Dumnezeu si-a coborat harul asupra sa, revelandu-i taina artei incondeierii. 'Toata aceasta mostenire pe care o vedeti pe ou vine dintr-un patrimoniu vast al etniei noastre, a hutulilor. O etnie parca uitata si neelucidata inca de istorici si cu atat mai misterioasa. Pe aceste oua se gasesc cele mai vechi si reprezentative simboluri, incepand de la cruce, linia dreapta, linia franta, linia vietii, a mortii, uneltele agricole, soarele, ochiul lui Dumnezeu, cararile ratacite. Eu am incercat sa imbunatatesc aceste simboluri, sa le slefuiesc si sa ajung la adevarata arta', spune despre sine Lucia Condrea, membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania.Premii si diplome de participare pentru truda expozantilorLa finele manifestarii, cele mai valoroase oua inchistrite au fost premiate, fiind apreciat astfel efortul si migala depuse de fiecare creator in parte. Astfel, la Sectiunea 'Oua incondeiate', categoria 'Adulti', au fost rasplatite cu premiul I Georgeta Ungureanu (tehnica batik) si Ana Balan (creatie), iar la categoria 'Copii' premiile I au fost adjudecate de elevele Oana Drelciuc (tehnica batik) si Andreea Ratundu (creatie). De asemenea, au fost acordate si cateva premii speciale: Premiul special al juriului - Aurelia Chimiac (84 de ani) din Moldovita, pentru felul in care a inteles sa duca mai departe tehnica traditionala a 'scrisului' pe ou, Premiul presei - Paraschiva Iliesi, Premiul de popularitate - Anca Scutelnicu si Premiul pentru conservarea artei populare autentice celei mai tinere participante la festival - Ioana Mahu, clasa I, din Campulung Moldovenesc.La Sectiunea 'Gastronomie' premiile au mers catre Grupul Şcolar 'V. Cocea' din Moldovita, pentru diversitatea si originalitatea produselor culinare prezentate si catre invatatoarea Angela Balabasciuc, pentru designul preparatelor. In plus, a fost premiat si cel mai frumos cos de Pasti, realizat de clasa a IV-a B din Moldovita, sub indrumarea invatatoarei Paraschiva Iliesei. 'Aici, in expozitie, nu am avut decat doua cosuri, dar va invit de Pasti, la biserica, unde ati putea admira peste 1.000 de cosuri, care de care mai frumoase. Ii felicit pe doamna invatatoare si pe copii, pentru ca pastreaza traditiile noastre', a spus parintele Aurel Goras, protopopul Protopopiatului Campulung Moldovenesc, cel care a inmanat acest premiu.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 875

Id: 13155

Data: Apr 20, 2011

Imagine: