Foaia Diecezana implinit 125 de ani de existenta

Aşa cum s-a afirmat cu prilejul aniversării a 50 de ani de la apariţie, în 1935, "pe timpul dominaţiei austro-ungare a fost şi ea un opaiţ al românismului, răspândind lumină curată… A fost o tribună liberă; a servit numai neamului…", paginile ei constituind "câmpul de întâlnire a tuturor intelectualilor bănăţeni", stându-le la dispoziţie tuturor, fie că erau teologi, istorici, filologi sau folclorişti.

Pe firul existenţei publicaţiei "Foaia Diecezană" se pot distinge trei etape. Cea dintâi se întinde din 1886 şi până la ultimul număr din anul 1918, fiind şi cea mai complexă, cu o tematică variată, într-un context istoric impus de statul dualist austro-ungar.

Cea de-a doua etapă durează de la începutul anului 1919 şi până în 1949, când, prin desfiinţarea Episcopiei Caransebeşului, ea dispare din peisajul nostru bisericesc şi cultural până în 1995, când se reia publicarea "Foii Diecezane", începând cu luna martie.

În această etapă, deşi nu mai are conţinutul tematic complex din perioada anterioară (1886-1918), predominând tematica religioasă, "Foaia Diecezană" constituie un izvor documentar util atât pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române, cât şi pentru reliefarea vieţii culturale şi spirituale a societăţii româneşti din perioada interbelică.

În cadrul "Foii Diecezane", în 1949 n-au apărut decât 3 numere (1-2, 3-5 şi 6-8), căci denumirea i se schimbă, devenind "Foaia Arhidiecezană", apărând sub această denumire până în 1951. "Foaia Arhidiecezană" are doar formatul "Foii Diecezane", căci studiile şi materialele ce i-au dat viaţă, contur şi consistenţă lipsesc cu desăvârşire.

În anul 1994, odată cu reactivarea Episcopiei Caransebeşului, s-a simţit nevoia unei publicaţii oficiale proprii. Astfel se reia publicarea "Foii Diecezane" în serie nouă, începând cu luna martie 1994, redactor fiind încadrat protopopul de Reşiţa, dr. Vasile Petrica. Publicaţia s-a lansat la Reşiţa, în cadrul manifestărilor "7 zile - 7 arte", în sala de spectacole a Casei de Cultură, de faţă fiind episcopul Emilian Birdaş, primarul Reşiţei, ing. Mircea Popa, şi mulţi oameni de cultură, preoţi şi membrii corului seminarului, care au oferit un program de muzică corală bisericească şi laică. În această a treia etapă din viaţa gazetei se preiau forma şi structura din etapa precedentă, dar începând cu nr. 11 (33) din anul 1997 se adaptează formatul, coperta şi conţinutul la specificul unei reviste.

Redactorii "Foii Diecezane", până în 1949, au fost Ioan Bartlomei (1886-1889), Iuon Ionaşiu (1889-1892), Petru Barbu (1892-1908), Iosif Iuliu Olariu (1908-1917), Cornel Corneanu (1917-1919), Vasile Lochiţa (1919-1921), PS Iosif Traian Bădescu (1921-1923), Romulus Ancuşa (1923-1927), Nicolae Cornean (1927-1944), Marcu Bănescu (1944), Ilie Câmpeanu (1944-1948) şi Zeno Munteanu până în 1949.

De la reactivare, responsabili cu redactarea "Foii Diecezane" au fost protopopul dr. Vasile Petrică (1995-1997), pr. Ioan Petraş (1998-2000), pr. Daniel Aron Alic (2001-2002 şi 2006-2011) şi pr. Liviu Anghel (2003-2005). Începând cu anul 2009, în colectivul de redacţie a fost cooptat ca redactor responsabil şi pr. Alin Câmpean.

sursa: ziarullumina.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: Oct 3, 2011
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro:
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei