Colindele Il aduc pe Hristos in casele si sufletele noastre

S-a spus despre colinde ca sunt vechi precum sufletul si graiul romanesc, fiind tot atat de pretioase ca si celelalte marturii spirituale ale poporului, ca si primele scrieri patristice de pe pamantul nostru stramosesc, ca si primele biserici si manastiri descoperite in multe tinuturi de la noi, ca si primele cruci asezate la paraclisele inchinate martirilor.In cele ce urmeaza va prezentam un articol publicat in Ziarul Lumina din data de 23 decembrie 2009, intitulat: Colindele Il aduc pe Hristos in casele si sufletele noastreTraditiile colindelor s-au pastrat de pe vremea romanilor. Vechile petreceri pagane de la inceputul lui ianuarie, asa-numitele calendae s-au preschimbat cu timpul in sarbatori crestine. Filologii sunt cu totii de acord in privinta etimologiei cuvantului: latinescul calendae, nume dat sarbatorilor pagane de Anul Nou, cand romanii, stramosii nostri, urau noroc si fericire prietenilor lor, cu ocazia anului care incepea. In timpul Calendelor lui Januarie, copiii romanilor umblau din casa in casa si cantau imnuri. Datina latina a trecut mai apoi nu numai la romani, ci si la celelalte natii romanice, precum si la slavi. Referitor la aceasta, Mircea Eliade afirma ca un numar de colinde au fost increstinate, in sensul ca au imprumutat personaje si teme din crestinismul popular. In primele secole crestine, Craciunul se sarbatorea nu la 25 decembrie, ci odata cu Boboteaza, in perioada Calendelor lui Januarie, cand in toata lumea traco-romana aveau loc obiceiuri pagane, alaiuri cu masti si spectacole augurale, la care poporul participa. Profitand de faptul ca poporul isi sarbatorea zeii, crestinii si-au facut si ei un mod de sarbatoare - a Nasterii Mantuitorului, cu caracter crestin. Colindele nu s-au amestecat niciodata cu aceste sarbatori pagane, crestinii tinand cu sfintenie dintotdeauna la cantecele lor rituale si la rugaciuni. Deci este exclusa o origine a colindelor in Calendele lui Januarie. Ceea ce poate fi presupus ca au luat crestinii de la obiceiul calendelor ar fi doar umblatul in ceata de la o casa la alta, desi si aici avem ca model venirea magilor ghidati de steaua luminoasa, apoi a face cu aceasta ocazie urari de sanatate gazdelor si a se da daruri colindatorilor. Chiar si Mircea Eliade admite: Urarile (oratio) si ospatul ceremonial constituie elementele cele mai arhaice (ale colindelor); ele sunt solidare cu vechile festivitati legate de Anul Nou. Dar acestea sunt totusi aspecte de datina auxiliara co-lindatului. Motivatia principala ramane Nasterea Domnului, pe care o canta textele de colinda, fiindca nu gasim nicaieri in colindele noastre religioase pomenit vreun zeu pagan sau vreun personaj mitologic dintre cei sarbatoriti in ianuarie, ca sa putem crede ca la origine co-lindele au fost cantece pagane.In secolul al IV-lea (d.Hr.) are loc fixarea datei Craciunului la 25 decembrie. Deci continuarea propriu-zisa a calendelor o gasim in obiceiurile de Anul Nou, in timp ce colindele crestine si-au avut inceputul si evolutia lor de-a lungul secolelor si mileniilor, legate de Nasterea Domnului. Doar numele lor mai aminteste de vremea calendelor.Colindele au izvorat din Sfanta Scriptura si din sufletele romanilorColindele sunt cantece de bun-venit adresate lui Hristos, cantece de leagan adresate Pruncului Iisus, fiind de o rara bunatate izvorata din implinirea poruncii iubirii fata de Dumnezeu si fata de semeni. Indatinate atat de frumos in viata poporului nostru, aceste imnuri isi au izvorul in Sfanta Scriptura si in izvoarele nesecate ale sufletului romanesc, ale credintei si vietii poporului nostru care a talmacit cu atata maiestrie si limpezime adevarurile ortodoxe. Cele religioase au fost create de preotii si cantaretii bisericesti, de dascali si dieci. Se prea poate ca, la inceput, colindele sa se fi cantat in biserica, pentru a primi aprobare si binecuvantare, ca nu cumva se strecoare idei eretice in continutul lor. Exista o stransa legatura intre colindele cantate de Craciun, Anul Nou, Florii sau Pasti si cantarea religioasa. Cantarea religioasa a influentat colindele si le-a desavarsit. Specialistii in domeniu afirma ca nici un popor din lume nu poseda o colectie atat de frumoasa si variata precum poporul roman.Colindele religioase fac parte integranta din spiritualitatea noastra ortodoxa rasariteana si nu sunt altceva decat prelungirile firesti ale cantarilor de la strana. Poporul nostru, impodobit cu o vietuire virtuoasa si sfanta, a preluat din cult ideile si le-a imbogatit cu trairea lui religioasa, cu caldura si grija lui, bogatia de diminutive din colinde aratand dragostea neostoita a poporului pentru Hristos Domnul.Atunci cand Transilvania si alte provincii romanesti se aflau sub stapaniri straine, stramosii nostri pastrau adevarul de credinta si prin colindele de la sarbatori, cantate in dulcea limba romaneasca, in bisericutele lor de lemn sau de zid si la vetrele lor calde. Respectul nostru trebuie sa fie e-vident pentru ca in ele stramosii nostri au aflat mangaiere si alinare in suferintele lor. Le respectam si le dam viata pentru ca ele prezinta unitatea de cultura a poporului nostru, unitatea de credinta atat de pretioasa vietii, societatii si familiei poporului roman.Cine vesteste Nasterea Domnului?In general, copiii si preotii colinda. Copiii simbolizeaza pe ingerii care nu doar au fost prezenti la Nasterea Domnului, ci au si vestit-o, iar preotii, pe pastorii care se aflau in preajma ieslei de la Betleem si s-au inchinat Domnului la nasterea Lui. Preotii merg cu icoana Nasterii Domnului prin casele enoriasilor in ajunul sarbatorii, vestind Nasterea Pruncului Mantuitor si aducandu-L in casele si in inimile lor. Colindatorii devin hristofori si teofori, intrucat ei Il vestesc pe Hristos Care este Dumnezeu, altfel spus, ei sunt purtatori de Dumnezeu. Ei sunt aceia care-L poarta pe Domnul ca sa-L duca pe la casele crestinilor, care la randul lor trebuie sa se pregateasca pentru primirea Marelui Oaspete. In ajunul Craciunului, tot satul si fiecare casa in parte intra parca intr-un fel de forfota, de miscare: se aprind facliile, luminile, se fac ultimele pregatiri, se intinde masa, se deschid portile, pentru ca Domnul sa fie bine venit si bine primit.Colindele duc, asemenea ingerilor si pastorilor, vestea Evangheliei din casa-n casa. E interesant cum poporul nostru si-a permis sa fie atat de intim cu Dumnezeu si si-a insusit o filiatie in raport cu Maica Domnului.Colindatul are si aspect de pelerinaj, caci intruchipeaza pelerinajul Sfintei Fecioare Maria, apoi pelerinajul magilor si al Mantuitorului, a Carui viata pamanteasca este un pelerinaj continuu. Colindatorii sunt si mari misionari ai Bisericii, caci prin colinde ei nu fac decat sa istoriseasca cele intamplate la Betleem, iar cei ce ii asculta invata despre Nasterea Domnului. Astfel, colindul era o Biblie deschisa, atunci cand preotii si oamenii nu stiau carte.Colindatorii transforma intreg satul in bisericaCuprinsul lor este unul adanc teologic, redand cu claritate adevarul de credinta al Evangheliei, in cuvinte simple, insa nu in intelesuri simpliste, colindele fiind de o frumusete literara inegalabila si de un deosebit har poetic. Din continutul lor transpar bunatatea si simtirea curata a credinciosilor Bisericii noastre. Ascultandu-le, ne minunam de bogatia sufleteasca, forta creatoare si taria de cuget cu care poporul nostru, autorul colindelor, a inteles Evanghelia si L-a primit cu dragoste, recunostinta si duiosie pe Pruncul Mantuitor.Prin colinde ni se transmite mesajul Intruparii Fiului lui Dumnezeu. Adevarul dogmatic cu privire la Nasterea Domnului si la Maica Sa este bine precizat si cu multa claritate si limpezime in colinde. In Sfanta Scriptura, pasajele evanghelice prezinta pe scurt istorisirea Nasterii Domnului, apoi drumul la Betleem si calatoria in Egipt, dar poporul roman a inteles ca drumul este foarte lung si destul de anevoios pentru o femeie care e gata sa nasca si de aceea in colinde a brodat o multime de intamplari si fapte minunate. Colindele sunt colorate literar cu descrierea imprejurarilor si a Ţinutului Sfant, Betleemul, apoi spun despre venirea si inchinarea pastorilor, a ma-gilor, apoi auzim despre imnurile ingeresti, mania si faptele inspaimantatoare lui Irod cu omorarea pruncilor, fuga in Egipt etc. In ele se arata grija neobosita a credinciosilor pentru Pruncul Sfant, Caruia Ii vorbesc bland, Ii cauta un salas calduros pentru nastere, precum si imbracaminte imparateasca.In biserici nu se face priveghere in noaptea de Ajun spre Craciun, pentru ca vin colindatorii care transforma intreg satul in biserica, repertoriul colindelor cuprinzand comuniunea directa cu Cerul. Astazi S-a nascut Cel fara de-nceput...Intr-un fel, e adevarat ca Mantuitorul S-a nascut acum 2000 si ceva de ani; istoriceste este adevarat, atunci a intrat El in istorie, dar El Se naste continuu, Se naste pururea, asa cum glasuieste un minunat colind: Mare-i seara de-asta seara,Dar nu-i seara de-asta searaCi e seara lui Craciun, lui Craciun celui batran,Cand S-a nascut Fiul Sfant,Fiul Sfant pe-acest pamant.Astfel, noi traim o condensare a timpului si devenim contemporani cu evenimentul Nasterii Domnului Hristos din Betleem, iar Hristos devine contemporan cu noi. Şi-acum te las, fii sanatos si vesel de Craciun...Una dintre colinde ne indeamna astazi indeosebi sa pastram dreapta credinta si sa cultivam dragostea fata de semenii nostri, ca pe o dumnezeiasca liturghie a iubirii lui Dumnezeu, din neam in neam, din generatie in ge-neratie:Azi cu stramosii cant in corColindul sfant si bun,Tot mos era si-n vremea lorBatranul Mos Craciun.E sarbatoare si e jocIn casa ta acum,Dar sunt bordeie fara focŞi maine-i Mos-Ajun.Şi-acum te las, fii sanatosŞi vesel de Craciun,Dar nu uita, cand esti voios,Romane, sa fii bun.Surse:Pr. prof. Cojocaru, Nicolae, Craciunul in Traditia crestina, Teologie si Viata, Anul IV (1994), Nr. 11-12; Teoctist, Mitropolitul, Invatatura colindelor, Mitropolia Moldovei si Sucevei, Anul 1986, Nr. 1-2.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 711

Id: 18890

Data: Dec 24, 2011

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).