Pericopa evanghelica a celei de-a sasea duminici de la sarbatoarea Pogorarii Duhului Sfant ne infatiseaza stransa legatura dintre suflet si trup, dovedita de puterea curatitoare de pacate a Mantuitorului Hristos, ca mijloc de eliberare de suferintele trupesti.Dupa cum reiese din Evanghelie, Iisus realizeaza una dintre multele Sale vindecari, insa de data aceasta intr-un mod aparte: inainte de a-i oferi vindecarea propriu-zisa, Mantuitorul ii spune bolnavului suferind de paralizie: Indrazneste, fiule! Iertate sunt pacatele tale!. In acel moment, oamenii de fata, dar mai ales cei care nu-L iubeau pe Mantuitorul, ci ii urmareau pizmas fiecare miscare si fiecare vorba, au reactionat imediat, spunand ca aceste cuvinte sunt o blasfemie, intrucat un om nu poate ierta pacatele altuia, ci numai Dumnezeu poate face acest lucru. Mantuitorul Iisus Hristos insa in mod voit a zis mai intai: Iertate sunt pacatele tale, pentru a arata ca El nu este un om oarecare, ci este Fiul lui Dumnezeu facut Om, pentru noi, oamenii, si pentru a noastra mantuire, si are puterea de a ierta pacatele.Aceasta putere de a ierta pacatele, pe care o are numai Dumnezeu, Mantuitorul Hristos o da dupa Invierea Sa si ucenicilor Sai, zicand: Luati Duh Sfant; carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute (Ioan 20, 22-23).Legatura dintre pacat si boalaMantuitorul Iisus Hristos il insanatoseste pe cel bolnav de paralizie vindecandu-i mai intai sufletul, care era bolnav din cauza pacatelor nemarturisite si neiertate, iar dupa aceea ii spune: Scoala-te, ia-ti patul si mergi la casa ta. Prin aceasta, Evanghelia ne arata legatura dintre pacat si boala.Desigur, nu toate bolile sunt urmare a pacatelor. Unele boli sunt ingaduite de Dumnezeu asupra noastra tocmai pentru a fi feriti de pacate si a nu ne pune nadejdea, in mod exagerat, in sanatatea noastra trupeasca.Sfantul Pavel patimea, si el, de o boala grea si, ne spune Apostolul, de trei ori s-a rugat lui Dumnezeu sa-l vindece, insa raspunsul a fost: Iti este de ajuns harul Meu, caci puterea Mea se desavarseste in slabiciune (II Corinteni 12, 9). Boala Sfantului Apostol Pavel a fost o pedagogie dumnezeiasca, ca acesta sa nu se mandreasca pentru multele daruri duhovnicesti pe care le-a primit.Tot la fel, orbul din nastere (Ioan 9, 1-41) s-a nascut cu un handicap care n-avea legatura cu starea de pacatosenie, pentru ca el nu putea sa pacatuiasca inainte de a se naste, iar Mantuitorul spune: Nici el n-a pacatuit, nici parintii lui, ci ca sa se arate in el lucrarile lui Dumnezeu (Ioan 9, 3). Asadar, nu trebuie sa ne grabim sa-i judecam pe cei aflati in suferinta, considerand ca orice boala este urmare a pacatului.Uneori, boala este o pedagogie divina, o lucrare de induhovnicire, o lucrare de smerenie, o lucrare de prevenire a pacatului. Totusi, in cazul de fata, este evident ca suferinta slabanogului era cauzata de pacate personale, intrucat Mantuitorul ii spune mai intai: Iertate sunt pacatele tale si apoi: Scoala-te, ia-ti patul si mergi la casa ta.Nu stim ce pacate a savarsit acest om paralizat. Insa vedem ca Mantuitorul este un duhovnic desavarsit, care protejeaza taina persoanei. Ii spune doar: Iertate sunt pacatele tale, dar nu si care sunt aceste pacate, cand le-a facut, cum, in ce imprejurari. Mantuitorul Iisus Hristos este discret si delicat. El nu umileste cand vindeca, nu divulga pacatul cand il iarta, ci tamaduieste intr-un mod discret pe pacatos. Luand pilda Mantuitorului, Biserica a hotarat ca Taina Spovedaniei sa fie secreta, tainica. Desi preotul este cel care savarseste Sfanta Taina, in realitate numai Dumnezeu si penitentul stiu cu adevarat cat de mari si cat de multe sunt ranile sufletului celui ce-si apleaca genunchii sub epitrahil pentru a se spovedi si a primi iertarea pacatelor.De remarcat este si faptul ca Mantuitorul Hristos se adreseaza slabanogului din Evanghelia acestei duminici numindu-l fiu. Acest fapt este important, pentru ca nu toti oamenii care au venit in contact cu Mantuitorul au fost intampinati cu acest apelativ. De obicei, El numeste fiu sau fiica doar pe oamenii foarte credinciosi. In cazul de fata, Hristos-Domnul, ca un cunoscator al inimilor, a vazut credinta acestui slabanog si pocainta lui tacuta, care stralucea in pofida grelei sale suferinte.Vazandu-l Mantuitorul pe slabanog ca-si suporta suferinta in tacere, in rabdare, in smerenie si in nadejdea vindecarii, i-a zis: Indrazneste, fiule! Iertate sunt pacatele tale!. De aici rezulta ca noi devenim fii duhovnicesti atunci cand ne pocaim, cand rabdam cu smerenie toate incercarile, cu speranta si cu credinta puternica in mila si in harul lui Dumnezeu, care ne vindeca. Sa ne ingrijim de vindecarea noastra interioaraEvanghelia ne arata ca nu trebuie sa ne ingrijim doar de vindecarea trupului, ci mai ales trebuie sa fim preocupati de vindecarea sufletului. Din cauza pacatului, sufletul se imbolnaveste, se slabanogeste, iar puterea sa de a iubi pe Dumnezeu si pe oameni slabeste, incetul cu incetul, pana la insensibilitate completa. Pacatul, ca boala a sufletului, trebuie curatit prin iertare, prin spovedanie, prin pocainta, iar deodata cu sanatatea sufletului trebuie sa o cerem si pe cea a trupului. In acest sens, avem exemplul Sfintilor Parinti din pustie, care nu se interesau cu prioritate de sanatatea trupului, ci, in mod special, de sanatatea sufletului, ca acesta sa fie eliberat de patimile egoiste care, adesea, conduc si la imbolnavirea trupului.Invatam, asadar, ca mai intai trebuie sa ne ingrijim de iertarea pacatelor si de vindecarea noastra interioara, de pacatele stiute si nestiute, de pacatele cunoscute de altii ori numai de Dumnezeu si de noi insine.Credinta celor milostivi a adus vindecare slabanoguluiAceasta Evanghelie mai contine un detaliu din care putem extrage intelesuri deosebit de importante pentru viata noastra: vindecarea slabanogului nu se face la cererea acestuia - intrucat nu mai era in stare sa vina singur la Hristos -, ci ca urmare a credintei celor care l-au adus la Mantuitorul. Sfantul Evanghelist Matei ne spune: Şi Iisus, vazand credinta lor (a celor care l-au adus pe slabanog la Iisus - n.n.), a zis slabanogului: Indrazneste, fiule! Iertate sunt pacatele tale!. Nu a zis vazand credinta lui, ci vazand credinta lor i-a zis lui: Iertate sunt pacatele tale. Prin aceasta vedem cat de importanta si folositoare este si credinta altora, nu numai a noastra, personala, atunci cand ii cerem ceva lui Dumnezeu.Cand credinta si rugaciunea personala au slabit, cand sufletul nostru este paralizat de pacat, de foarte mare folos ne sunt semenii care ne iubesc si care au credinta, rugaciune si ravna mai puternice decat noi.Aici vedem si taina rugaciunii Bisericii, in care nu ne rugam doar pentru noi insine, ci si pentru toti cei bolnavi, cei intristati, cei suferinzi, pentru calatori, pentru cei care sunt singuri, pentru cei care patimesc, pentru cei care sunt in inchisori si pentru tot sufletul cel intristat si necajit care asteapta mila de la Dumnezeu. Evanghelia ne indeamna sa ne ingrijim si de vindecarea altora, sa facem fapta buna de a-i ajuta pe altii sa se vindece, atat de boala pacatului, cat si de suferintele trupesti.Evanghelia Mantuitorului Iisus Hristos, fiind Evanghelia Iubirii, ne cheama ca, pe langa marturisirea pacatelor in Sfanta Taina a Spovedaniei, sa facem si fapte bune, sa ajutam pe cei bolnavi sa se vindece, pe cei nestiutori sa invete tainele credintei, ca astfel sa poata primi lumina iertarii si a vindecarii.Nu din judecata, ci din bunatate vine vindecareaOamenii care il ajuta pe slabanogul din Evanghelie ii reprezinta si pe medicii, pe asistentii si pe toti cei care ii ajuta pe cei bolnavi sa se vindece. Prietenii slabanogului sunt oameni cu credinta puternica si cu dragoste multa fata de Dumnezeu si fata de omul suferind pe care l-au adus la Iisus ca sa-l vindece. Iar Mantuitorul a laudat tocmai credinta lor plina de mila, de multa compasiune. Desi, probabil, ii cunosteau pacatele pe care Mantuitorul i le-a iertat slabanogului, ei nu l-au judecat pe acest pacatos, ci l-au ajutat, dupa cum nici Mantuitorul nu l-a judecat, ci l-a iertat, vazand credinta lor. Invatam, asadar, din acest episod, ca sa cautam harul vindecator al lui Hristos, care se afla in Sfanta Spovedanie, in Sfanta Impartasanie si in Taina Sfantului Maslu.Sa ne ajute Bunul Dumnezeu sa ne bucuram de puterea vindecatoare a iubirii izvorate din credinta si care se arata in intrajutorarea semenilor, spre slava lui Dumnezeu si spre a noastra mantuire! Amin! † DANIEL,Patriarhul Bisericii Ortodoxe RomaneSursa: ziarullumina.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 704

Id: 1960

Data: Jul 20, 2009

Imagine: