Icoana Maicii Domnului - Prodromita, la hramul Catedralei Mitropolitane din Iași

In fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxa de pretutindeni praznuiește pe Sfanta Cuvioasa Parascheva. Anul acesta la sarbatoarea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași icoana Maicii Domnului Prodromița de la Paraclisul Catedralei Mantuirii Neamului va fi dusa spre inchinare la hramul Catedralei Mitropolitane din Iași incepand de joi, 12 octombrieDupa cum informeaza Biroul de Presa al Arhiepiscopiei Iașilor, pelerinii care vor veni sa se inchine la moastele Cuvioasei Parascheva la hramul Catedralei Mitropolitane din Iași, se vor putea inchina si la moastele Sfantului Simeon din Muntele Minunat, aduse de la Manastirea Neamț. De asemenea, pentru a marca implinirea a 150 de ani de la pictarea, la Iași, a icoanei Maicii Domnului – Prodromita, aflata la Schitul romanesc Prodromu, din Sfantul Munte Athos, va fi adusa și așezata spre inchinare pelerinilor o copie a acestei icoane. Este vorba despre icoana de la Paraclisul Catedralei Mantuirii Neamului, care este o reproduce fidela, in marime naturala, a celei de la Sfantul Munte Athos, atat in ceea ce priveste reprezentarea, cat si in privința ferecaturii ei. Ea va fi adusa la Iași cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Romaniei.Pentru ca in curtea Catedralei mitropolitane se desfașoara ample lucrari de reabilitare, consolidare si punere in valoare a componentelor ansamblului mitropolitan, zona fiind amenajata ca șantier, in data de 14 octombrie 2013, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiata pe o scena amplasata pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfant, situata in dreptul altarului Catedralei mitropolitane.Viața Sfantului Simeon din Muntele MinunatSfantul Simeon din Muntele Minunat a trait intre anii 521-592 in Antiohia, Turcia de astazi. Parintii lui, Ioan si Marta, erau niste oameni deosebit de evlaviosi. Atunci cand Ioan a cerut-o in casatorie, Marta s-a rugat la Sfantul Ioan Botezatorul pentru a afla daca aceasta este voia lui Dumnezeu pentru ea. Primind incredintarea si binecuvantarea sfantului prin rugaciune, Marta s-a casatorit cu Ioan. Dupa o vreme oarecare, fiindca dorea sa aiba un copil binecuvantat de Dumnezeu, Marta s-a rugat din nou Sfantului Ioan. Acesta i-a aparut in vedenie si i-a spus ca pruncul va fi de parte barbateasca si ca va purta numele de Simeon. Totodata, Inaintemergatorul i-a dezvaluit faptul ca Simeon va posti inca din pruncie, ca va fi bineplacut lui Dumnezeu si ca multe lucrari mai presus de fire se vor face prin el. Intr-adevar, Simeon s-a aratat pazitor al legilor dumnezeiesti inca din pruncie, fiindca nu primea sa manance de frupt in zi de post, iar atunci cand maica sa gusta carne, pruncul intorcea fata de la sanul ei. Pe cand avea cinci ani, a avut loc un cutremur foarte puternic in cetatea Antiohiei, in urma caruia multe cladiri s-au daramat si numerosi oameni au fost ucisi. Datorita panicii si tulburarii create, Simeon s-a ratacit si nu a putut fi gasit de parinti decat abia dupa o saptamana. Acesta fusese salvat de o femeie care a marturisit faptul ca copilul nu a mancat decat de doua ori in cele sapte zile, si atunci doar paine si apa. In urma unor descoperiri de la Dumnezeu, copilul Simeon a parasit casa parintilor sai si a intrat in manastirea Avvei Ioan Stalpnicul la varsta de sase ani. Primele sapte zile le-a petrecut in post negru. Pe urma a adoptat un aspru canon de nevointa, mancand fie o data la trei zile, fie la sapte zile, fie la zece zile, si atunci doar cereale inmuiate in apa. Citea mai multi psalmi si se ruga mult mai mult decat cel mai nevoitor parinte din obstea manastirii, Avva Ioan, cel mai sus pomenit. Desi Simeon nu era decat un copilas, diavolul a incercat de nenumarate ori sa-l ucida, fie prin intermediul unor oameni rauvoitori si pizmasi (din cauza nevointei tanarului), fie prin lucrare demonica, smulgand acoperisul stalpului pe care se afla copilul sau cautand sa-l ucida prin felurite inspaimantatoare aratari. Multe minuni a facut Simeon inca din frageda copilarie, dar si mai multe dupa ce a parasit manastirea pentru a ctitori una noua, in muntele din apropiere, numit Minunat de Insusi Hristos Care i-a vestit tanarului Simeon multele lucrari dumnezeiesti ce se vor face prin el. Mutarea sa a avut loc dupa adormirea staretului Ioan Stalpnicul. Cu porunca lui Dumnezeu, Cuviosul Simeon a zidit o manastire in Muntele Minunat. El a facut aceasta cu mainile oamenilor tamaduiti de dansul, al caror numar era foarte mare. A zidit un alt stalp pe care Insusi Domnul l-a sfintit. Apoi dreptul s-a suit pe stalp cu multa bucurie si a stat acolo pana la fericitul sau sfarsit. Una dintre cele mai infricosate si vestite minuni pe care le-a facut Sfantul Simeon la Manastirea din Muntele Minunat a fost invierea celui mai iubit ucenic al sau, Conon. In al treizeci si treilea an al varstei sale, cu porunca lui Dumnezeu ce i s-a descoperit, Simeon a fost hirotonit preot, cu toate ca nu-și dorea aceasta cinste nicidecum.  Multe sunt lucrarile mai presus de grai pe care le-a facut Sfantul Simeon in Manastirea din Muntele Minunat: a inviat oameni din morti, a vindecat boli foarte grave, a adus pagani la credinta. Neincetat ii invata pe parintii manastirii si pe pelerinii care veneau in acel loc binecuvantat. La rugaciunea ucenicilor sai, Sfantul Simeon a domolit urgia iernii, a umplut fantanile cu apa, a tinut in frau fiarele salbatice. Femeilor sterpe le-a dezlegat neputinta, celor cu madulare vatamate le-a daruit vindecare, a alungat demonii din cei stapaniti de acestia, pe cei slabi in credinta i-a intarit prin minuni mai presus de graire. A profetit cucerirea Antiohiei de persi in iunie 540, epidemia de ciuma din 542 si doua cutremure care au avut loc in 551 si 557. Au scapat insa toti cei care, in urgie fiind, au chemat numele Sfantului Simeon.Sfantul Simeon este pomenit in calendarul Bisericii Ortodoxe pe 24 mai.Istoricul moastelor aflate la Manastirea NeamțCapul Sfantului Simeon se afla la Manastirea Neamt si este impodobit cu o cununa. Aceasta a fost faurita la porunca Sfantului voievod Ştefan cel Mare in 1463 si este faurita din argint aurit. Pe cununa se poate vedea clar scris cu litere slavonesti: Moaste ale Sfantului Simeon cel de la Muntele Minunat. S-au ferecat de Ioan Ştefan voievod la leatul 6971 . Conform traditiei pastrate in Manastirea Neamt, Ştefan cel Mare ar fi avut craniul mostenire de la tatal sau, voievodul Bogdan al II-lea. In timp ce pe alte cununi, precum cea de pe capul Sfantului Ghenadie, daruita de Ştefan cel Mare Manastirii Putna, se mentioneaza destinatia, pe cununa Sfantului Simeon aceasta lipseste. Avand in vedere ca, pana in 1643, Ştefan nu ctitorise nici un locas de inchinare, s-a presupus ca voievodul a ferecat sfintele moaste pentru sine, asa cum au facut si alti domni. Abia mai tarziu, poate in 1497, cu ocazia sfintirii, cununa a ajuns la Manastirea Neamt. Icoana Maicii Domnului Prodromița de la BucureștiLa initiativa si cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, in Paraclisul Catedralei Mantuirii Neamului a fost asezata, spre inchinare, o copie a icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului – Prodromita de la Schitul romanesc Prodromu din  Sfantul Munte Athos.Copia Icoanei Maicii Domnului – Prodromita de la Paraclisul Catedralei Mantuirii Neamului este o reproduce fidela, in marime naturala, a celei de la Sfantul Munte Athos, atat in ceea ce priveste reprezentarea, cat si ferecatura ei, spre deosebire de alte còpii ale acestei icoane. Astfel, dupa modelul original al icoanei Maicii Domnului – Prodromita, ferecatura icoanei de la Paraclisul Catedralei Mantuirii Neamului este din argint, aurita pe alocuri, iar coroanele Maicii Domnului si Mantuitorului Hristos sunt ornamentate cu pietre semipretioase. Icoana a  fost realizata in Grecia, in anul 2011, si a fost sfintita de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel in data de 24 octombrie 2011, la sfintirea Paraclisului, cu prilejul aducerii la Bucuresti a Cinstitului cap al Sfantului Apostol Andrei cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei (24-28 octombrie 2011).Icoana Maicii Domnului Prodromița - 150 de ani de la zugravirea in chip minunatAnul acesta se implinesc 150 de ani de la zugravirea in chip minunat a icoanei Prodromița de la Muntele Athos, a carei cinstire este pomenita, vineri, 12 iulie, in calendarul ortodox.Icoana Maicii Domnului Prodromita (adica Inaintemergatoarea) este o icoana facatoare de minuni, nefacuta de mana omeneasca , comoara Schitului Sfantul Ioan Botezatorul - Prodromu de la Sfantul Muntele Athos din Grecia, pentru ca icoane nefacute de mana omeneasca sunt puține in toata lumea ortodoxa.[1]In anul 1863, in timpul lucrarilor de ridicare ale schitului Prodromu, ieroschimonahul Nifon cauta un iconar care sa zugraveasca pe lemn de tei o icoana a Maicii Domnului care sa fie pictata potrivit randuielilor bisericesti: cu citire zilnica a Acatistului Maicii Domnului, cu post negru inainte și cu o singura masa pe zi la sfarsitul lucrului, cu infranarea de la manie, mandrie si pacate trupesti, precum si cu respectarea celorlalte randuieli.[2]Cuviosii Nifon si Nectarie l-au gasit pe iconarul Iordache Nicolau, om evlavios si cu frica lui Dumnezeu, care lucra fru¬mos si cu buna sporire și care s-a incumetat sa picteze icoana si s-a apucat imediat de lucru la manastirea Bucium din Iasi.Astfel ca, in catva timp, a ter¬mi¬nat vesmin¬tele si ce¬lelalte parti ale icoanei, lasand ca Sfin¬te¬le Fete sa le fa¬ca pe urma, dupa cum este meșteșugul artei zugravirii. Dupa ce a terminat de zugravit, cum s-a pri¬ce¬put mai bi¬ne, ves¬mintele si campul, a inceput a lucra la Sfintele Fete, silindu-se cu toata punerea ca sa le faca pe cat va putea mai bine.Desi era un pictor priceput, se poticneste inexplicabil la zugravirea Sfintelor Fete ale Fecioarei Maria si ale Pruncului Iisus din bratele ei. Speriat și mahnit ca poate si-a uitat mestesugul sau o vointa mai puternica se opune, acopera icoana, incuie atelierul și amana totul pentru a doua zi. In dimineata urmatoare, ramane uimit ca icoana era desavarsita, fara sa inteleaga cum se petrecuse aceasta minune. Pentru a da mai multa credibilitate minunii, iconarul a lasat si o marturie scrisa.La schitul Prodromul se gasește un document datat 29 iunie 1863, care reprezinta marturia iconarului Nicolau Iordache si iscalita cu propria sa ma¬na: "Eu, Iordache Nicolau, zugrav din targul Iași, am zugravit aceasta sfanta icoana a Maicii Domnului cu insași mana mea, la care a venit o minune: dupa ce am ispravit veșmintele, dupa meșteșugul zugravirii mele, m-am apucat sa lucrez fețele Maicii Domnului și a lui Iisus Hristos. Privind eu la chipuri, cu totul a ieșit din potriva, pentru care foarte mult m-am mahnit, socotind ca mi-am uitat meșteșugul. A doua zi, dupa ce m-am sculat, am facut trei metanii inaintea Maicii Domnului, rugandu-ma sa-mi lumineze mintea, sa pot ispravi sfanta ei icoana. Cand m-am dus sa ma apuc de lucru, am aflat chipurile drese desavarșit, precum se vede. Vazand aceasta minune, n-am mai adaos a-mi pune condeiul, fara numai am dat lustrul cuviincios, deși o greșeala a fost aceasta ca am dat lustru la o asemenea minune".[3]Dimensiunile icoanei sunt de 100 / 70 cm. Chipul Maicii Domnului și al Pruncului Iisus au culoarea galbena, nuanța de galben a graului. Exista marturii cum ca Sfintele Fețe se schimba, uneori intunecandu-se, alteori luminandu-se.[4]O alta caracteristica este aceea ca icoana, cercetata la microscop, nu prezinta urme de pensula, acest lucru intarind credința cum ca Sfintele Fețe au fost pictate miraculos de mana nepamanteasca.[5]Se apreciaza ca portretele zugravite pe icoana sunt identice cu portretele reale ale Fecioarei și Pruncului Iisus așa cum au fost consemnate de martorii oculari contemporani. Exista o descriere ramasa de la Sfinții Epifanie și Nichifor: "Inca de cand viețuia pe pamant, era fața ei ca vederea bobului de grau, par galben, ochi ascuțiți la vedere, intru care luminile erau asemenea rodului de maslin, sprancenele ei erau plecate și ales de negru, nasul potrivit, buzele ca floarea trandafirului, fața nu rotunda, nici scurta, ci puțin alungita, mainile și degetele lungi, hainele pe care le purta erau simple și puțin mai lungi decat masura corpului, cu trupul gingaș, avand parul bine și cu multa cuviința legat".[6]De-a lungul vremii au fost facute cateva copii, dintre care unele au ramas in Sfantul Munte, iar altele au fost trimise in Romania, toate fiind facatoare de minuni.NOTE: [1] In istoria Ortodoxiei se cunosc icoane facatoare de minuni, al caror mister ramane invaluit. Fie ca au fost pictate de sfinti, fie din cauza credintei puternice a celui care le cinsteste, fie ca au fost alese ca instrumente in iconomia dumnezeiasca, aceste icoane sunt patrimoniul cel mai de pret al evlaviei ortodoxe - Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Dictionar de teologie ortodoxa AZ, Ed. IBMBOR, București, 1981.[2] Maica Domnului Prodromița, in revista Epifania, iulie-august 1999, p. 15.[3] Arhim. Chiril Lovin, Icoana Maicii Domnului Prodromita. Istoria, minunile si acatistul.[4] Ierod. Cleopa Paraschiv, Icoana nefacuta de mana omeneasca - Prodromița, Editura Panaghia.[5] Prodomu - Schitul romanesc din Sf. Munte Athos si icoanele sale facatoare de minuni, Editura Christiana, Bucuresti, 2004.[6] Ierod. Cleopa Paraschiv, op.cit.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 881

Id: 34444

Data: Oct 9, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).