Icoane ale geniului anonim transilvan la Cluj-Napoca
La Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca a fost vernisata expozitia „Ars incognita. Fascinanta lume a unui iconar de secol XVIII“ unde sunt prezentate lucrari ale unui pictor anonim care a activat în judetele Cluj si Salaj, informeaza “Ziarul Lumina”.Expozitia este rodul muncii unor echipe de profesionisti inimosi din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în parteneriat cu Mitropolia Clujului, Maramuresului si Salajului, si în colaborare cu Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca, cu Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, Muzeul ASTRA din Sibiu, Biblioteca Judeteana Mures din Târgu-Mures si Muzeul Manastirii Nicula, judetul Cluj. Curatorii expozitiei sunt acad. Marius Porumb, de la Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca, dr. Ana Dumitran de la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia si pr. Siluan TimbusLa eveniment au participat, alaturi de gazda, directorul Muzeului, Tudor Salagean, Înaltpreasfintitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, si Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului, acad. Emil Burzo, presedintele filialei clujene a Academiei Române, acad. Marius Porumb, ieromonahul Sofronie Perta, staretul Manastirii Dragomiresti, judetul Maramures, reprezentantul Consiliului Judetean Cluj, Mircea Giurgiu, Ana Dumitran, cercetatoare în cadrul Muzeului National al Unirii, Alba Iulia, pr. Siluan Timbus, de la Manastirea Nicula, precum si o delegatie de la Dragomiresti, care a însotit Icoana Maicii Domnului cu pruncul, facatoare de minuni.

Expozitie de exceptie

Tudor Salagean, directorul institutiei, a remarcat faptul ca „Muzeul Etnografic are din nou o sansa extraordinara de a gazdui o expozitie de exceptie. Este o expozitie bazata pe ani întregi de cercetare, realizata de specialisti în istoria artei transilvanene, care ne-au oferit aceasta nesperata sansa de a ne prezenta rezultatele cu totul extraordinare ale cercetarilor pe care le-au realizat si care au dus la descoperirea unui maestru al picturii românesti transilvanene din secolul al XVIII-lea“.IPS Arhiepiscop si Mitropolit Andrei a subliniat ca „de obicei, la icoanele facatoare de minuni ale Maicii Domnului, mergem noi în pelerinaj. De data aceasta, icoanele facatoare de minuni ale Maicii Domnului au venit ele în pelerinaj la noi si ne bucuram“. Ierarhul a observat ca în trecut era acest obicei ca oamenii foarte credinciosi sa nu îsi puna numele pe operele lor, astfel ca icoanele unui pictor necunoscut, între care o icoana facatoare de minuni a unui pictor daruit de Dumnezeu cu har, pot fi vazute la Muzeul Etnografic. „Aceasta preocupare duhovniceasca de a merge în pelerinaj la icoanele facatoare de minuni ale Maicii Domnului de la o manastire sau alta, sau de a le venera, nu poate lipsi din crestinismul autentic. Multumim Muzeului Etnografic din Cluj care a organizat aceasta întâlnire pe care noi o socotim duhovniceasca. Întâi de toate este o întâlnire spirituala, care are loc acum, în Postul Adormirii Maicii Domnului“, a spus IPS Mitropolit Andrei care a adresat multumiri tuturor celor implicati în organizarea expozitiei. Apoi, Mircea Giurgiu, a transmis un mesaj de felicitare din partea Consiliului Judetean, iar acad. Emil Burzo a transmis mesajul de felicitare pentru organizarea acestui eveniment cultural deosebit, din partea filialei clujene a Academiei Române, precum si a prezidiului Academiei Române.

Arta anonima cu har dumnezeiesc

Academicianul Marius Porumb, conducatorul echipei de cercetare, care a realizat acest proiect, a remarcat faptul ca „istoria si patrimoniul cultural al românilor sunt adesea sub semnul anonimatului, asa cum se cheama si expozitia, «Ars incognita», fiind cu precadere o realizare colectiva si de durata, dorinta de perfectiune fiind împlinita datorita unui continuu exercitiu practic si mental ce armonizeaza esteticul cu utilul“.Astfel, „istoria româneasca are între cele mai vechi izvoare documentare o cronica a faptelor primilor voievozi ziditori de tara datorata unui gramatic anonim“, iar „viata artistica si culturala este dominata de contributia exceptionala a unor anonimi care au ridicat la înalte cote de frumusete lacasuri de cult ce fac parte din marea familie a bisericilor de lemn ale Maramuresului, ale Salajului sau ale Bihorului“.Marius Porumb a mentionat faptul ca mesterii constructori si arhitectii anonimi din spatiul românesc al Transilvaniei au ridicat manastiri împodobite cu picturi murale sau icoane ale caror autori, de cele mai multe ori, au ramas anonimi, acestia fiind considerati ctitorii donatori, numele lor aparând de multe ori în inscriptiile pomelnic de pe icoane sau de pe fresce care mentionau ofranda lor ca pe o rugaciune închinata lui Hristos.„Un astfel de exemplu este textul votiv al icoanei ferecate în argint de Episcopul Anastasie din manastirea zidita de Ştefan cel Mare la Vad“, a spus acad. Marius Porumb care a mai remarcat ca printre importantele icoane din Transilvania, ale unor autori ramasi anonimi, o parte se poate încadra în scoala de pictura raresiana, prezenta si în manastirile moldave.Marius Porumb a amintit despre pictorul Luca de la Iclod, autorul icoanei Maicii Domnului de la Nicula, dar si a altor icoane care au ramas voit nesemnate, dar al caror autor a ramas cunoscut datorita marturiilor documentare din epoca.„Icoana de la Ilisua aflata în Muzeul Mitropoliei Clujului, datorita stilului sau inconfundabil face parte cu certitudine din opera pictorului Luca din Iclod“, iar inscriptia din 1673 îi mentioneaza doar pe donatori.Aceasta „omisiune“ a numelui pictorului poate fi încadrata în taditia bizantina si postbizantina, „prin care autorul icoanelor si a picturii murale nu-si semneaza opera“, în majoritatea cazurilor. „Mesterii zugravi erau amintiti de pomelnice asa cum îi gasim la proscomidia bisericii manastirii de la Râmeti, dar si la multe alte biserici din secolul al XVIII-lea“, a spus Marius Porumb, care a amintit de pictorul ieromonah Dionisie de la Furna, traitor la Muntele Athos, în secolul al XVII-lea, care în manualul sau de pictura bisericeasca spunea ca mestesugul acesta este „dumnezeiesc lucru“, iar pictorul de icoane si de biserici „ia de la Dumnezeu har si binecuvântare“, iar „aceasta era rasplata primita de pictor care era mai presus de lucrurile lumesti“.„Evolutia artistica din Transilvania a fost în permanenta legatura cu fenomenul artisitic din Ţarile Române extracarpatice, demonstrând stilistic si documentar, un proces de progresiva unificare culturala si artistica. Secolul al XVIII-lea în Transilvania reprezinta o incontestabila explozie artistica româneasca, cea mai sugestiva evolutie fiind în domeniul picturii, unde au activat peste 300 de pictori, care cu siguranta, sârguinta si talent au împodobit bisericile de lemn si piatra ale românilor transilvaneni. Mesterii transilvaneni au avut o contributie artistica însemnata în provinciile extracarpatice unde sunt atestati la decorarea unor biserici din Muntenia si Oltenia, Moldova sau în mediul ortodox din Serbia, Ungaria si Slovacia“, a subliniat academicianul Marius Porumb, care a adaugat ca „expozitia ce se verniseaza acum este un crâmpei din uriasul patrimoniu cultural si artistic creat de români în interiorul arcului carpatic. Este activitatea unui pictor ramas anonim în spiritul unei traditii respectate de arta veche româneasca“.Evenimentul este „unul cu adânca semnificatie crestina si româneasca. Îl datoram initiativei si neobositei munci de documentare si cercetare a doamnei doctor Ana Dumitran de la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, precum si colaboratorilor sai“. Marius Porumb a remarcat ca „Ana Dumitran a facut o cercetare exemplara vis-a-vis de icoanele miraculoase din Transilvania, a scos un volum despre icoanele înlacrimate ale Transilvaniei, pentru care Academia Româna i-a oferit un premiu anul trecut, iar „expozitia încearca sa înfatiseze fascinanta activitate artistica a unui valoros artist ramas anonim care, potrivit spatiului în care si-a desfasurat activitatea, între 1748 si 1779, poate fi numit «maestrul anonim transilvan» din tinutul Clujului si din Salaj“, iar „icoana Maicii Domnului cu pruncul de la Dragomiresti este o fericita prezenta si un prilej de bucurie pentru clujeni“.

Bucuria Icoanei facatoare de minuni

Staretul de la Manastirea Dragomiresti, ieromonahul Sofronie Perta, a observat ca icoana Maicii Domnului cu pruncul a ajuns la Cluj, „din Muntii Ţiblesului, dupa ce a strabatut un foc puternic, vitregiile vremii si asperitatile regimului“ la o expozitie, pe care a numit-o „soborul icoanelor facatoare de minuni“, ceea ce duhovniceste, poate fi o mare minune.„Icoana de la Dragomiresti a stat sub anonimat o lunga perioada de timp, dupa ce scapat din incendiu, în 1949, fiind singurul odor ramas, apoi s-a asezat o noua vatra de manastire, într-o vreme când era aproape imposibil acest lucru“, a spus staretul. „Manastirea a devenit o celula, aproape 40 de ani, iar din când în când, mergeau crestinii la Dragomiresti, mai mult pe ascuns, pentru ca nu aveau voie sa cinsteasca icoana. Particularitatea icoanei de la Dragomiresti consta în faptul ca piciorul stâng al Mântuitorului este în forma de palma, lucru înca neîntâlnit. Se vad urmele de foc la mâna Maicii Domnului“, a mai mentionat pr. Sofronie Perta.Pr. Siluan Timbus, custodele muzeului de la Manastirea Nicula si al icoanei de la Manastirea Nicula, parte din echipa organizatoare, a adaugat ca un „crâmpei important din cultura transilvaneana este valorificat aici, în expozitie. Icoanele par uneori naive, marcate de o puternica amprenta populara, în fapt ele au înca multe surprize pentru noi, au înca multe lucruri sa ne spuna, iar daca le vom privi si le vom cerceta cu atentie, cu siguranta vom afla mai multe despre trecutul nostru si cred ca ne va ajuta sa constientizam cine suntem“.La final, cercetatoarea Ana Dumitran a mentionat faptul ca expozitia este rezultatul muncii de decenii a academicianului Marius Porumb, majoritatea icoanelor prezente fiind descoperite de acesta, „iar mie mi-a revenit curajul de a le pune împreuna“. „Acest maestru anonim este, în primul rând, un iconar al Clujului si Salajului, astfel ca aceste icoane, într-un fel se întorc acasa“, a spus cercetatoarea care a adaugat ca prezenta acestor icoane înnobileaza muzeul: „Muzeul nu este ca un loc în care sa venim ca sa ne amintim de trecut. Este un loc în care putem sa traim trecutul, iar aceasta expozitie este o curajoasa încercare de a patrunde în mintea celor care s-au închinat cu secole înaintea noastra în fata acestor icoane si au trait minunile pe care aceste icoane le-au facut (…) Sa ne bucuram împreuna de ceva ce numai Maica Domnului poate sa ne ofere, bucuria de a fi si noi sfinti, atunci când ne închinam unor icoane sfintite“.

Icoana de la Dragomiresti, la Biserica lui Horea

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Manastirea Dragomiresti, Maramures, pretuita de credinciosi ca fiind o icoana facatoare de minuni, va putea fi admirata zilele acestea la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, iar duminica, 10 august, de la ora 10:00, icoana se va afla la Biserica lui Horea din Parcul Etnografic „Romulus Vuia“ (Biserica din Deal), în timpul Sfintei Liturghii oficiate de parintele Dinu Criste, slujitor la biserica din muzeu, alaturi de parinte Sofronie Perta, staretul Manastirii Dragomiresti, în prezenta delegatiei de credinciosi de la Dragomiresti, îmbracati în costume traditionale, care vor interpreta pricesne.Icoana va ramâne în biserica din Parcul Etnografic pâna la ora 16:00. Pictata în jurul anului 1750 pentru o biserica din apropierea Dejului, icoana a fost dusa la Dragomiresti de monahul Pimen Moldovan, reîntemeietorul manastirii maramuresene, în anii 1925-1927. În 1949, noul lacas de rugaciune a fost incendiat, singura supravietuitoare fiind aceasta icoana a Maicii Domnului. Prin aceasta minune, icoana s-a alaturat celorlalte Fecioare transilvanene la care se fac pelerinaje. „Icoana miraculoasa de la Dragomiresti îmbogateste expozitia nu numai din dorinta de a-l cunoaste mai bine pe pictor, dar este importanta mai ales ca experienta a trairii personale a credintei si evlaviei, una din componentele esentiale de a fi a icoanei bizantine, pe parcursul istoriei sale, fiind calitatea sa de a mijloci prezenta reala a divinitatii“, conform celor precizate de cercetatoarea Ana Dumitran.
Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: Aug 9, 2014
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro:
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei