Exista numerosi crestini care nu stiu ce se petrece dincolo de usile bisericii, reducand dreapta credinta la sarbatori, la riturile de trecere (botez, nunta, inmormantare) si la anumite superstitii izvorate dintr-o asa-numita "teologie populara". Pentru acestia, botezul nu este altceva decat o celebrare familiala privata, un eveniment monden impregnat de folclor religios, un prilej de "socializare crestina" sau perpetuarea mecanica a unei traditii seculare. Cunoasterea si patrunderea intelesurilor pe care le are botezul pruncilor in Ortodoxie ne ajuta sa nu lasam loc ignorantei, indiferentismului si nisipurilor miscatoare ale confuziei religioase din zilele noastre.1. Pregatirea aperceptivaSfanta Taina a Botezului, ca taina a initierii crestine, are un rol deosebit in cadrul vietii Bisericii. Botezul constituie mijlocul prin care omul care crede in Hristos se renaste din apa si din Duh la viata cea adevarata in Hristos si devine membru al Bisericii prin intreita afundare, in apa, in numele Sfintei Treimi, dobandind iertarea pacatului stramosesc si a tuturor celorlalte pacate savarsite pana in acel moment. Practica botezarii pruncilor a ridicat de-a lungul timpului anumite reticente si semne de intrebare in randul eterodocsilor, unele confesiuni crestine amanand savarsirea Botezului pana la adolescenta sau maturitate, cand fiecare poate sa-si marturiseasca liber dorinta de a fi botezat.2. Anuntarea temeiIn cele ce urmeaza vom prezenta cateva din invataturile de credinta cu privire la importanta botezului pruncilor.3. TratareaIn demersul nostru avem intentia de a arata, in ordine cronologica, pe baza marturiilor scripturistice, apostolice si patristice, ca exista numeroase argumente ca nou-nascutii erau inca de atunci botezati.a. Temeiuri scripturisticeCa Taina, Botezul a fost instituit de catre Mantuitorul Hristos dupa Invierea Sa din morti, cand S-a aratat Apostolilor si i-a trimis la propovaduire prin cuvintele "Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh…" (Matei 28, 19-20). De necesitatea botezului in procesul mantuirii ne incredinteaza Insusi Mantuitorul cand spune: "De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in Imparatia lui Dumnezeu" (Ioan 3, 5) si in alt loc: "Cel ce va crede si se va boteza se va mantui, iar cel ce nu va crede se va osandi" (Marcu 16, 16). Prin aceste cuvinte ni se arata atat importanta acestui act, cat si urmarile in cazul savarsirii sau nu a acestuia, caci cel ce se supune devine membru al Bisericii Sale si, prin respectarea poruncilor, mostenitor al Imparatiei lui Dumnezeu. Cel ce nu primeste botezul se autoexclude de la mantuire.Sfanta Scriptura nu ofera date exacte despre botezul copiilor, in sensul de a recomanda sau a descrie in mod clar botezarea lor. Ţinand cont de faptul ca Botezul era legat de propovaduirea Evangheliei catre adulti si de convertirea acestora, aceasta lipsa ni se pare fireasca. Indirect insa, din Noul Testament reiese limpede ca pruncii sunt chemati spre Imparatia lui Dumnezeu (Matei 19, 14; Luca 18, 16), ceea ce nu este cu putinta in afara lui Hristos si a Bisericii Sale, El fiind usa spre Imparatie (Ioan 10, 9). Prin urmare, inca din veacul apostolic, copiii erau botezati si considerati membri ai Bisericii. In privinta aceasta, Mantuitorul nu a stabilit nicio varsta sau limita de varsta pentru primirea Botezului, ci a aratat doar faptul ca primirea Botezului este de o importanta vitala pentru intrarea in Imparatia lui Dumnezeu.Cu siguranta, intre miile de iudei si pagani botezati dupa predica Sfantului Apostol Petru, in Ierusalim (Fapte 2, 1-41), erau si copii mici care isi insoteau parintii la praznicul Cincizecimii. Mai mult, nicaieri in Noul Testament nu exista vreun caz cand pruncii nascuti din parinti crestini si crescuti de acestia sa fi fost botezati la varsta adolescentei sau ca adulti.Ca argument pentru practica botezului copiilor, ne putem referi deci la botezarea unor familii intregi de convertiti. In textele Noului Testament sunt mai multe marturii in acest sens. Astfel, cand Sfantul Apostol Pavel face corintenilor referiri legate de misiunea sa, precizeaza ca a "botezat si casa lui Ştefana" (I Cor. 1, 16); in cazul vanzatoarei de porfira – Lidia – a fost botezata "ea si casa ei" (Fapte 16, 14-15), iar in alte locuri se mentioneaza despre temnicerul din Filipi care "s-a botezat el si toti ai casei lui" (Fapte 16, 30-33); despre Corneliu sutasul aflam ca "s-a botezat cu toata casa lui" (Fapte 10, 44-48). Din aceste exemple se observa clar ca s-au botezat si copiii, nu doar parintii lor. Comentatorii biblici sunt unanimi in a intelege prin "casa" atat "familia naturala", sot si sotie, cat si copiii, personalul de serviciu, sclavii, ba chiar cei legati de ea prin interese ori afaceri.b. Temeiuri patristiceParintii Bisericii dau felurite denumiri botezului: "baie" sau "scaldatoare" (Clement Alexandrinul, Sfantul Ioan Gura de Aur), "apa vietii" (Iustin Martirul si Filozoful), "taina luminarii" (Sfantul Grigorie de Nazians), "apa mantuitoare" (Sfantul Ciprian). Tertulian este unul dintre primii autori ai Antichitatii crestine care mentioneaza prezenta nasilor ca garanti ai candidatilor, in special pentru copii. Incepand cu secolul al VI-lea, catehumenatul intra in declin si se generalizeaza botezul copiilor (pedobaptismul).c. Obiectii ale eterodocsilorAcestia au deformat Taina, au falsificat sensul si au inlaturat ceremonia, afirmand ca Botezul este un simbol sau o repetare a botezului Domnului Hristos la apa Iordanului, deoarece doar prin credinta omul va fi mantuit (Fapte 16, 31), nu prin botezul savarsit de preoti. Sectantii nu vor sa inteleaga ca botezul pocaintei (Fapte 19, 1-7) este diferit de botezul crestin (Matei 3, 11; Gal. 3, 27; 1 Corint. 12, 13; Romani 6, 3-11). Pe de alta parte, unii afirma ca doar cei adulti se pot boteza, ca si Hristos, la 30 de ani, cand isi pot marturisi credinta. Totusi, in primele veacuri, se botezau "case intregi", inclusiv copiii (a se vedea exemplele de mai sus). In convorbirea cu Iisus, fariseul Nicodim nu a fost trimis la Iordan, ci la nasterea din nou, "din apa si din Duh" (Ioan 3,5). In ceea ce priveste faptul ca pruncii nu pot sa-si marturiseasca credinta, Biserica are ca garanti pe nasii care-i primesc la botez, care marturisesc in locul acestora credinta crestina rostind Crezul si care au indatorirea ca finii lor sa fie educati si initiati de ei in invatatura si viata Bisericii. Nasii nu ar trebui sa fie doar "sponsori" sau "suporturi" de lumanari, asa cum, din nefericire, se mai intampla uneori.4. Recapitulam ideile principale prin cateva intrebari precise:- Ce exemple ne ofera Scriptura in privinta botezului pruncilor?- Ce diferente exista intre botezul pocaintei practicat de Ioan Botezatorul si botezul crestin?- Care este rolul nasilor de botez?5. Asociem importanta botezului pruncilor cu importanta celorlalte doua Taine de initiere crestina: Mirungerea si Impartasania. Darurile Duhului Sfant si armele de a lupta impotriva raului le primim neconditionat, dar nu sunt garantia mantuirii noastre. Pentru a creste frumos si armonios, pruncii vor fi adusi cat mai des la biserica pentru a fi impartasiti.6. Generalizarea"Frigul si intunericul ne pot asedia, raul se poate osti impotriva noastra, dar nu pot infrange cu desavarsire rersorturile noastre launtrice, nu ne pot devasta sufletul, deoarece purtam in noi focul botezului. Suntem botezati cu apa, desigur, dar apa aceasta e foc si e Duh, in chip invizibil, tot astfel cum si painea si vinul din Sfanta Impartasanie nu sunt paine si vin, ci Trupul si Sangele lui Hristos" (Nicolae Steinhardt).7. AplicareaIn contextul lumii de astazi, problema pastrarii copiilor in Biserica este capitala, ea putand fi rezolvata prin asumarea de catre nasi si parinti a rolului lor activ in cresterea si formarea crestineasca a celor care reprezinta nu doar viitorul, ci mai ales prezentul unui popor majoritar ortodox.Bibliografie orientativa:Invatatura de credinta ortodoxa, Ed. Inst. Biblic, Bucuresti, 2008; Sf. Ioan Gura de Aur, Cateheze baptismale, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 2003; Alexander Schmemann, Din apa si din duh, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009; Pr. lect. dr. Eugen Jurca, Ritualul Sfantului Botez, destainuiri catehetice, Ed. Marineasa,Timisoara, 2005; Diac. Petre I. David, Calauza crestina. Sectologie, Ed. Episcopiei Argesului, Curtea de Arges, 1994.(Articol realizat de Pr. lect. univ. dr. Vasile Cretu si publicat in editia Ziarului Lumina din data de 24 noiembrie 2012)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1400

Id: 26159

Data: Nov 24, 2012

Imagine: