In Patriarhia Romana se organizeaza alegeri pentru Adunarile Eparhiale

In luna aprilie 2010, in ziua de 15 sau 22, potrivit Hotararii Sfantului Sinod nr. 6282/29.10.2009, in fiecare din eparhiile Patriarhiei Romane se organizeaza alegeri pentru Adunarile Eparhiale, informeaza 'Ziarul Lumina', intrucat mandatele actualilor membri, clerici si mireni, alesi in ziua de 4 mai 2006, expira.Ce este Adunarea Eparhiala si cine face parte din eaIn Patriarhia Romana, la nivelul fiecarei eparhii (episcopii sau arhiepiscopii) exista o Adunare Eparhiala, definita de Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, ca 'organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice si patrimoniale ale eparhiei' (art. 90). Presedintele Adunarii Eparhiale, ca de altfel al tuturor celorlalte organisme de la nivel eparhial, este intotdeauna chiriarhul (episcopul sau arhiepiscopul). Alaturi de chiriarh, in fiecare eparhie, membri ai Adunarii sunt si arhierii-vicari, si episcopii-vicari. Ierarhii sunt, deci, membrii de drept ai Adunarii Eparhiale. Pe langa ei, fiecare Adunare Eparhiala se compune din 30 de reprezentanti alesi ai clerului si ai credinciosilor, in proportie de o treime clerici si doua treimi mireni. Cei 30 de reprezentanti se aleg pe termen de 4 ani; si pot fi alesi pentru cel mult doua mandate. Limitarea la cel mult doua mandate, indiferent ca sunt consecutive sau nu, a fost introdusa de noul Statut al Bisericii Ortodoxe Romane (aprobat de Sfantul Sinod in noiembrie 2007 si intrat in vigoare in ianuarie 2008, dupa publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 50/22 ian. 2008).Conditiile ce se cer a fi indeplinite pentru a putea candidaIn primul rand, candidatii pentru Adunarea Eparhiala trebuie sa constituie exemple de 'viata morala si religioasa demna de un crestin' (art. 91 al. 1 Statut).Pentru clerici se cere sa aiba cel putin gradul profesional definitiv si 'sa se fi distins printr-o activitate deosebita si purtare exemplara' (art. 73 al. 1 si 74 al. 1 din Regulamentul pentru functionarea organelor deliberative, in continuare ROD). Pentru mireni se cere a fi desemnati in prealabil de Consiliul Parohial al parohiei din care provin (art. 87 al. 2 ROD). Iar pentru aceasta desemnare este necesar ca ei sa fie inscrisi in lista Adunarii Parohiale a parohiei respective si sa fi implinit varsta de 30 de ani (art. 88 al. 1 ROD).Pentru depunerea oricarei candidaturii este necesara si binecuvantarea ierarhului locului (art. 91 al. 1 Statut). Candidaturile trebuie depuse la biroul electoral eparhial cu cel putin 30 de zile inainte de data stabilita pentru alegeri (art. 75 ROD).Cum sunt alesi cei 30 de membri ai Adunarii EparhialeFiecare eparhie, la nivelul careia se constituie un birou electoral eparhial, este impartita in cate zece circumscriptii electorale; in fiecare circumscriptie se alege un membru cleric si doi mireni (art. 65 ROD). La nivelul fiecarei circumscriptii electorale, lucrarile se desfasoara intr-una din bisericile parohiale sub presedintia unui delegat eparhial, desemnat de chiriarh (art. 66 ROD).Alegerea se face de fapt in doua sedinte care se desfasoara imediat una dupa cealalta: prima pentru alegerea reprezentantului cleric; cea de-a doua pentru alegerea celor doi reprezentanti mireni (art. 90 ROD).Alegerea reprezentantilor clericiMembrii clerici ai Adunarii Eparhiale se aleg de catre toti preotii si diaconii in functie, constituiti in colegii electorale clericale, pe circumscriptii (art. 91 al. 3 Statut). In ziua stabilita, la orele 10.00 a.m., toti preotii si diaconii care functioneaza efectiv la una din bisericile parohiale din cuprinsul eparhiei se aduna in cele zece biserici desemnate prin ordinul circular al Centrului eparhial, fiecare in circumscriptia de care apartine. Se constituie astfel cele zece colegii electorale clericale (art. 76 ROD). Dupa savarsirea rugaciunii, delegatul eparhial desemneaza, in mod provizoriu, un secretar care face apelul nominal dupa lista oficiala a membrilor clerici ai circumscriptiei (art. 78 ROD). Pentru constituirea valabila a colegiului electoral trebuie intrunita majoritatea absoluta (mai mult de jumatate) a clericilor alegatori din circumscriptia respectiva; in caz contrar, alegerea se amana peste 14 zile, cand se va face indiferent de numarul clericilor alegatori prezenti (art. 79 ROD).Constatand ca numarul alegatorilor prezenti corespunde prevederilor regulamentare, delegatul eparhial procedeaza la constituirea definitiva a biroului electoral de circumscriptie. Ca presedinte, cu consimtamantul adunarii, el desemneaza doi secretari si doi membri preoti, persoane de incredere. Apoi anunta colegiului numele candidatilor (art. 80 ROD). Votarea propriu-zisaVotarea se face prin vot secret. Astfel, unul dintre secretarii adunarii da citire listei clericilor, iar celalalt secretar inmaneaza fiecaruia dintre clericii alegatori (atunci cand este strigat) cate un buletin de vot stampilat cu sigiliul oficial. Apoi se suspenda sedinta pentru 15 minute pentru a da posibilitatea alegatorilor sa inscrie pe buletin numele candidatului pe care doresc sa-l aleaga (art. 82 al. 1 ROD).Se redeschide sedinta; secretarul face din nou apelul nominal si fiecare alegator, atunci cand este strigat, se prezinta pentru a depune buletinul de vot in urna pregatita. Introducerea buletinelor in urna se face in prezenta presedintelui si a celor doi preoti, persoane de incredere, membri ai biroului electoral; secretarul bifeaza pe lista de apel pe fiecare alegator, dupa ce a introdus buletinul in urna. Dupa ce au votat toti cei prezenti, presedintele mai acorda un termen de jumatate de ora, timp in care ar putea vota si eventualii intarziati; apoi declara votarea inchisa (art. 82 al. 2-5 ROD).Numaratoarea voturilor se face de presedinte si de cei doi secretari, luand unul cate unul buletinele din urna in care au fost depuse si introducandu-le intr-o alta urna goala. Constatandu-se ca numarul buletinelor corespunde cu numarul votantilor, presedintele scoate unul cate unul buletinele din urna, in vazul tuturor, si citeste cu voce tare numele inscris pe fiecare buletin, iar secretarii noteaza voturile acordate fiecaruia dintre candidati. La sfarsitul acestei operatii, presedintele proclama rezultatul alegerii, care se inscrie in procesul-verbal. Este declarat ales cel care intruneste majoritatea absoluta a voturilor, adica mai mult de jumatate din voturile exprimate. Daca la prima votare nu intruneste nimeni majoritatea absoluta, se organizeaza indata o a doua votare. In acest caz este declarat ales cel care intruneste cele mai multe voturi, indiferent de numarul lor (majoritatea relativa). In final, buletinele de vot se ard in fata adunarii (art. 83 ROD).In cazul in care presedintele constata ca alegatorii prezenti se pronunta de la inceput in unanimitate pentru un singur candidat, atunci el se proclama ales prin aclamatie; daca exista insa glasuri potrivnice, se procedeaza la votare (art. 81 ROD). Procesul-verbal in care se indica circumscriptia, locul, data si rezultatul alegerii este verificat si semnat in fata adunarii de presedinte, de secretari si de cei doi preoti persoane de incredere, adica de toti membrii biroului colegiului, si se inainteaza in cel mult 48 de ore Biroului electoral eparhial (art. 84 ROD).Clericului ales membru in Adunarea Eparhiala, daca este prezent, i se elibereaza indata mandatul respectiv, sub luare de dovada; daca este absent, mandatul se incredinteaza delegatului eparhial, caruia ii revine sarcina de a-l transmite apoi celui ales (art. 85 ROD).Alegerea reprezentantilor mireniMembrii mireni ai Adunarii Eparhiale se aleg de catre delegatii Consiliilor Parohiale, constituiti in colegii electorale mirenesti, pe circumscriptii (art. 91 al. 2 Statut). In aceeasi zi, dupa incheierea lucrarilor Colegiului electoral clerical, sub presedintia aceluiasi delegat al chiriarhului, se intruneste Colegiul electoral mirenesc care va proceda, in mod similar (art. 89 ROD), la alegerea a cate doi reprezentanti mireni in fiecare din cele zece circumscriptii electorale ale eparhiei (art. 86 ROD).Despre contestatiiOricare dintre alegatorii, clerici sau mireni, care participa efectiv la alegeri pot face contestatii privind eventuale nereguli sesizate in modul de organizare si desfasurare a alegerilor. Contestatiile se depun la Biroul electoral eparhial in termen de opt zile de la data alegerilor; ele trebuie motivate clar si sprijinite pe un text statutar sau regulamentar. Biroul electoral eparhial, prin intermediul Consiliului Eparhial, inainteaza Adunarii Eparhiale toate contestatiile impreuna cu celelalte acte ale alegerilor eparhiale, pentru a se examina si decide asupra lor la cea dintai sedinta (art. 91-93 ROD).Convocarea si constituirea Adunarii EparhialeDupa incheierea lucrarilor celor doua colegii electorale, clerical si mirenesc, delegatul eparhial transmite Consiliului Eparhial procesele-verbale ale celor doua sedinte, impreuna cu toate documentele referitoare la alegeri. Dupa care, chiriarhul, in calitate de presedinte de drept, convoaca noua Adunare Eparhiala (art. 94 ROD).Convocarea se trimite oficial fiecarui membru ales, adica tuturor celor 30. In tot cuprinsul Patriarhiei Romane, sedintele de constituire ale noilor Adunari Eparhiale trebuie organizate in decurs de 30 de zile de la data incheierii alegerilor, la resedinta fiecarei eparhii (art. 95-96 ROD).In ziua stabilita si indicata in convocare, in Catedrala eparhiala se savarseste Sfanta Liturghie la care participa toti membrii noii Adunari. Apoi are loc sedinta de constituire care va fi deschisa, evident, de chiriarh. In calitate de presedinte, tot chiriarhul, cu consimtamantul Adunarii, desemneaza in mod provizoriu doi secretari (un cleric si un mirean). Secretarul cleric face apelul nominal; pe masura ce sunt strigati, membrii se apropie si depun mandatele in fata prezidiului. Incheindu-se aceasta operatie, presedintele invita membrii Adunarii sa se constituie in doua sectiuni pentru verificarea mandatelor (art. 97-98 ROD).Sectiunea I este compusa din membrii alesi in circumscriptiile I-V, iar sectiunea II este compusa din membrii alesi in circumscriptiile VI-X; fiecare sectiune avand sarcina de a examina mandatele membrilor celeilalte. In acest scop, presedintele imparte dosarele cuprinzand actele electorale impreuna cu mandatele respective, precum si eventualele contestatii. Şedinta in plen se suspenda, fiecare din cele doua sectiuni constituindu-se separat sub presedintia de drept a celui mai in varsta membru cleric din sanul ei; fiecare sectiune isi alege si un raportor (art. 99-101 ROD). Dupa incheierea discutiilor pe sectiuni, presedintele Adunarii Eparhiale redeschide sedinta de plen. Raportorii celor doua sectiuni propun mai intai validarea alegerilor din circumscriptiile electorale in care nu au existat probleme deosebite si a celor impotriva carora au existat eventuale contestatii, insa nemotivate. Apoi, actele alegerilor cu contestatii motivate se depun la prezidiu, pentru a fi transmise Comisiei speciale de organizare si validare, care va fi ulterior aleasa de Adunare (art. 102 al. 1 ROD).Daca in urma acestei proceduri se constata ca au fost validate majoritatea mandatelor, adica cel putin 16, presedintele declara Adunarea Eparhiala legal constituita si capabila sa adopte hotarari valabile. Membrii ale caror mandate nu au fost inca validate participa si ei mai departe la sedintele si lucrarile Adunarii, avand aceleasi drepturi si obligatii ca si membrii validati, pana cand Adunarea hotaraste definitiv asupra validarii sau invalidarii mandatelor lor (art. 102 al. 2-3 ROD).Adunarea fiind astfel constituita, se stabileste in mod definitiv biroul, alegandu-se trei secretari: un cleric si doi mireni. Secretarul cleric este desemnat de presedinte ca secretar general; acesta este dator a pregati lucrarile Adunarii, punandu-le la dispozitia presedintelui si a celorlalti membri ai biroului. Ceilalti doi secretari iau note pentru sumar, tin evidenta membrilor care cer cuvantul si in general il ajuta pe secretarul general (art. 103 ROD).Pentru studierea si formularea propunerilor asupra problemelor ce urmeaza a fi supuse deliberarii, la inceputul fiecarui mandat de 4 ani, membrii Adunarii Eparhiale se impart in cinci comisii permanente de lucru, fiecare avand cate un presedinte si un raportor (dintre membrii ei), desemnati de plen, la propunerea presedintelui Adunarii Eparhiale, adica a chiriarhului. Cele cinci comisii sunt: 1. Comisia administrativ-bisericeasca; 2. Comisia culturala si educationala; 3. Comisia economica, bugetara si patrimoniala; 4. Comisia social-filantropica; 5. Comisia organizatorica, juridica si de validare (art. 94 Statut). Rapoartele comisiilor, semnate de presedinti si raportori (secretari), se prezinta in scris presedintelui Adunarii Eparhiale, adica chiriarhului, inaintea deschiderii sedintei de plen in care ele urmeaza sa se discute (art. 105 al. 4 ROD).Comisia organizatorica, juridica si de validare, imediat dupa constituirea sa, procedeaza la examinarea mandatelor ramase nevalidate, facand propuneri Adunarii pentru validarea sau invalidarea lor definitiva (art. 106 al. 1 ROD).Atributiile Adunarii EparhialePrintre atributiile Adunarii Eparhiale prevazute de Statutul Bisericii Ortodoxe Romane (art. 92) se gasesc urmatoarele:- sustine interesele si drepturile Bisericii si ale eparhiei, in conformitate cu prevederile canonice, statutare si regulamentare bisericesti;- vegheaza la respectarea, in cuprinsul eparhiei, a masurilor cu caracter unitar - prevazute de Statut, de regulamentele bisericesti si de hotararile organelor centrale bisericesti - referitoare la administrarea bunurilor mobile si imobile ale unitatilor de cult din intreaga eparhie, precum si a altor bunuri patrimoniale, culturale si epitropesti ale acestora;- sustine institutiile si asezamintele culturale, social-filantropice si economice ale eparhiei;- aproba infiintarea, desfiintarea si delimitarea teritoriala a protopopiatelor, la propunerea Consiliului Eparhial;- aproba raportul general anual intocmit de Consiliul Eparhial si hotaraste masuri pentru o buna desfasurare a activitatilor eparhiei;- aproba contul de executie bugetara si bilantul financiar contabil al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor eparhiale, precum si masuri pentru asigurarea bunurilor bisericesti;- aproba bugetul general al eparhiei, al institutiilor si fundatiilor eparhiale;- hotaraste cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei, precum si ale institutiilor si fundatiilor eparhiale, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;- alege, la propunerea chiriarhului: pe membrii Consiliului Eparhial, pe cei trei membri titulari si pe cei doi supleanti ai Consistoriului Eparhial, precum si unul, doi sau trei preoti ca membri ai Consistoriului Mitropolitan.Chiar in sedinta de constituire, Adunarea Eparhiala deleaga trei reprezentanti eparhiali, un cleric si doi mireni, pentru Adunarea Nationala Bisericeasca (cf. art. 92 lit. c Statut; art. 107 lit. a ROD), insa procedura alegerii acestei adunari o vom prezenta intr-un numar viitor, cand vom fi mai aproape de momentul alegerii noii Adunari Nationale Bisericesti.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1486

Id: 5703

Data: Apr 15, 2010

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).