O discutie cu pr. prof. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Prima scoala romaneasca din Şcheii Brasovului, despre limba romana este ca roua cazuta pe suflet intr-o dimineata de vara incinsa. Ascultandu-l cu cata bucurie, respect si entuziasm vorbeste despre monumentele limbii romane, nu-ti ramane altceva de facut decat sa te inclini si sa te simti mandru ca esti vorbitor de limba romana. Va redam in continuare scurtul, dar semnificativul dialog purtat cu acest patriarh al limbii romane, cum pe drept este numit de unii confrati.Parinte profesor, Nichita Stanescu spunea ca a vorbi despre limba romana este ca o duminica. Limba romana este patria mea. Ce inseamna limba romana pentru sfintia voastra?Imi este dat sa slujesc in aceasta institutie de 45 de ani, sa tin in mana monumente ale culturii romanesti si ale limbii romane, mare parte din ele inca necunoscute, care au avut o semnificatie extraordinara pentru contextul existentei noastre intr-un conglomerat al evenimentelor istorice derulate in acest spatiu geografic. Limba romana inseamna pentru mine enorm. Pentru ca acolo unde nu era sabie pentru a mentine fiinta nationala limba a fost cea mai puternica arma de rezistenta a acestui popor. Ca filolog, fireste ca gust valoarea acestei limbi in momentul in care deschid o carte din veacurile al XVI-lea, al XVII-lea sau al XVIII-lea si constat frumusetea ei, care este aceeasi din toate vremurile. Nu exista nici un popor din Europa, in afara de cel roman, care se poate lauda ca limba lui de astazi este limba veacului al XVI-lea. Pentru ca limba noastra s-a zagaduit in spatiul bisericesc, unde nu se schimba nimic, nici un cuvant, ci dimpotriva, toate se pastreaza cu daruire. Şi aceste cuvinte care nu se schimba in Biserica, normal, nu se schimba nici in public. Pentru ca romanul, oricare ar fi fost el, a intrat in sfanta biserica, iar limba preotului a fost totdeauna respectata de el. Şi asta este probabil explicatia faptului ca dragostea fata de limba romana este generala: si din partea preotilor, care au scris cartile si le-au pastrat, si din partea poporului, care le-a ascultat si le-a citit.Cand s-a vorbit pentru prima data in limba romana si care credeti ca au fost primele cuvinte rostite in aceasta limba?Intotdeauna s-a vorbit si s-a scris romaneste. A spus-o si academicianul Alexandru Rosetti. Dar nu ni s-au pastrat textele. Multi straini care vin aici si carora le arat marturii de limba romana din veacul al XVI-lea se intreaba cum de in acel veac limba era atat de frumoasa? Şi eu le raspund: o limba incepe cu substantive. Omul primitiv numea numai ceea ce vedea. Pana sa faca complimente, dura sute de ani. Pana sa vina cu un adjectiv langa un substantiv formand atributul, alte sute de ani. Şi pana sa formeze si verbul, ca sa inchege gramatica, un text dura mii de ani. Aceasta este una din explicatiile pe care le dau faptului ca noi am vorbit si am scris totdeauna romaneste. Şi vine intrebarea: de ce nu s-au pastrat textele? Iar raspunsul se naste de la sine: Cartea bisericeasca in care s-au pastrat aceste texte nu era in atributul omului simplu. El nu punea mana pe Cartea Sfanta. Acesta este atributul preotului. Orice carte sfanta se pastra in biserica. Pana si bibliotecile particulare ale voievozilor si boierilor erau tot in bisericile ctitorite de ei. Pentru ca in orice navalire care se producea, primul atac se dadea asupra bisericii. Fiind din lemn, ele ardeau. Şi, odata cu ele, ardeau si cartile. Aceasta este explicatia faptului ca nu s-au pastrat textele noastre din vechime. Dar elementele de limba ne confera posibilitatea sa intelegem foarte clar ca s-a scris totdeauna romaneste si ca aceasta limba s-a folosit din vremuri foarte, foarte vechi. Ca preot, nu pot sa-mi explic altfel cum de eu folosesc acelasi text liturgic cu cel din veacurile IV-VI, fara nici o modificare fata de cel bizantin, in conditiile in care Europa a fost bantuita de navaliri barbare. Ruptura noastra cu Bizantul s-a petrecut fizic, istoric si concret. Nu mai aveam legaturi ca sa putem mentine aceeasi Liturghie, daca ea nu se scria in spatiul romanesc. Deci, toate textele biblice, de ritualuri bisericesti, au fost incluse in carti scrise in spatiul romanesc in vremurile foarte, foarte indepartate. Chiar si in perioada mileniului negru de care unii vorbesc. Ele s-au folosit inca de la inceput. Iar ca dovada, avem nealterate Liturghiile veacului IV ale lui Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur.Manuscrisul popei Bratu din ŞcheiDe facto, se accepta ca primul text scris in limba romana cunoscut la noi este Scrisoarea boierului Neacsu din Campulung catre judele Brasovului, Johannes Benkner, din 1521, sau mai nou, dupa unii cercetatori, Codicele de la Ieud, din 1391...Fireste ca este o aberatie in sensul acesta. Sa intelegem un lucru: Neacsu din Campulung, boier fiind, scrie o scrisoare romaneasca atat de faina: I pak dau stire domniei voastre..... Limba curge perfect, topica este la fel. Nu exista nici o licenta gramaticala in text. O adreseaza unui sas. Cum vine asta? Sasul citeste o scrisoare intr-o limba nescrisa pana atunci? Cum putea? Se cunoaste foarte bine faptul ca in actele oficiale ale Sibiului exista un document al popei Bratu, din Şcheii Brasovului, care a fost luat de Cetatea Sibiului pentru a fi scriitor la cetate. Adica translator. Acolo, el a primit o suma de bani pentru ca a scris o scrisoare... valaha! Scrisoarea nu s-a pastrat. Documentul insa a existat. Acest fapt este o confirmare ca, la 1495, pana si intr-o cancelarie oficiala a sasilor se scria romaneste! Şi suntem cu mult inainte de Scrisoarea lui Neacsu! Ca sa nu mai vorbim de scrisoarea lui Ştefan cel Mare catre polonezi si de multe alte marturii, la care se adauga si afirmatia mea: limba romana a fost folosita in Biserica, in cultul religios si, cu siguranta, preotii nostri au scris si ei in limba romana. Pentru ca altfel nu putea sa evolueze gramatical limba. Nu putea sa existe o structura atat de bine pusa la punct, pentru ca acest lucru se face numai in context de scriere, nu in context oral. Şi mai avem marturia din perioada dacica, torna torna frate. Şi, daca mergem putin mai in urma, la momentul formarii limbii si poporului roman, cand atatea populatii de alta limba din jurul nostru nu au putut sa ne anuleze existenta, limba romana este unul dintre cele mai puternice argumente de rezistenta nationala. Noi pastram aici un document de mare valoare: manuscrisul popei Bratu, care a murit in 1515, deci inainte de Scrisoarea lui Neacsu. Manuscrisul cuprinde doua molitfelnice legate. Şi intre ele exista un text de limba romana. Citez foaia de titlu: Invatatura si intrebare cand va vrea vreun om din legea latineasca sa vie catre a noastra lege sa boteze, popa sa intrebe mai inte cu aceste cuvinte.... Va dati seama ce reprezinta aceasta? Pe de o parte, un catolic trecea la cultul ortodox in Ardeal, cand noi stiam cu totul altceva. Iar pe de alta parte, textul de limba romana... Deci, limba noastra a fost intotdeauna insotitoare a acestui popor, care si-a mentinut credinta, neamul si existenta prin ea. Acesta este marele adevar.Ascunde limba romana o taina?Toate tainele sunt in limba romana. Va dau un exemplu concret: aici, in Şcheii Brasovului, exista un obicei de pe vremea dacilor. Eu am gasit aproape 40 de ritualuri dacice in obiceiul junilor din Şcheii Brasovului. Dar si in limba surprindem niste realitati cu care, cu adevarat, ne confruntam. La un moment dat, cand acesti juni ies calare in Duminica Tomii, saluta publicul cu doua expresii: Hristos ca este! si Hristos v-a scris! La prima vedere, ai zice ca sunt inculti si nu prea stiu ce spun. Dar Hristos ca este vine de la Aneste!, salutul din limba greaca, adica Hristos a inviat!. Iar Hristos v-a scris! vine de la Hristos vascrese, salutul din limba slavona. Dar cand au existat cele doua limbi la noi? Nu in perioada primului mileniu? Şi atunci nu este un argument de istorie? Nu este o taina? Aceste saluturi nu puteau exista decat in prima perioada de slavonie in cult. Junii au conservat expresiile fara sa-si dea seama de semnificatia lor. In momentul in care canta Hristos a inviat! au o tonalitate tribal-arhaica, mult diferita de cea bisericeasca. Pentru ca junii din vechime au suprapus peste troparul Invierii un cantec al lor tribal, pe care il foloseau in Şcheii Brasovului.Antologhionul cu adnotari al popei CosteaCare sunt cele mai vechi documente de limba romana care exista in Muzeul primei scoli romanesti?Vorbim mai intai de manuscrisele din Şcheii Brasovului. Cel mai vechi dateaza din 1477, si apartine popei Costea, un carturar din pacate putin cunoscut, care a fost solicitat de Laiota Basarab cel Batran sa devina ierarh in Ţara Romaneasca. La 2 octombrie 1477, el a murit. Piatra de mormant este in muzeul scolii noastre. S-a pastrat de la el un monumental antologhion de limba slavona, dar cu adnotari de limba romana. Aceste adnotari sunt de fapt marturii de scriere romaneasca. Ele ne cofera posibilitatea sa intelegem ca textul insemnarilor de mana e identic cu textul tipariturilor lui Coresi, care tiparea la Brasov primele carti de circulatie in aceasta limba, cu o valoare lingvistica neasteptata pentru vremea aceea. Specialistii nostri au facut o greseala fatala nediferentiind intre prefata si textul liturgic. Textul liturgic era calchiat din limba din care provenea: slavona sau greaca. Şi atunci, automat, se foloseau topica si cuvintele liturgice de sorginte greaca ori slavona, pentru ca omul simplu, din popor, in demnitatea sa si in iubirea fata de Dumnezeu, nu-si permitea sa creeze o alta terminologie liturgica. Ca atare, textul liturgic este inundat de slavonisme si grecisme. Prefata insa este vorbirea curenta. Aceasta este valoarea limbii romane. Ele te uimesc prin evolutia si nivelul lingvistic inalt la care ajunsesera la data la care au fost scrise. Va citez ad-hoc, din Talcul Evangheliilor: Daca am cetit bine, am socotit si am aflat ca toate talcuiesc si mie toate placura. Şi am scris cu tiparul voua, fratilor romanilor, sa va fie pre invatatura. Şi va rog fratii mei sa cetiti si bine sa socotiti ca veti vedea voi insiva pre margaritarul si comoara ascunsa intrinsele... Observati ritmica poetica? Deci, se ajunsese la performanta in veacul al XVI-lea. Deveniseram creatori de poezie romaneasca in fraza! Pe de alta parte, am sa va dau exemplu dintr-o carte tradusa in Şchei de protopopii Ianes si Mihai, vestitii preoti din perioada lui Coresi, slujitorii lui, cunoscuti din documente. Protopopul Mihai este cel care l-a intampinat pe Mihai Viteazul cand a venit in Brasov. Citez din Cazania a doua a lui Coresi: Cartea ce se cheama Evanghelie cu invatatura de tus patru evanghelisti aleasa si de multe dumnezeiesti scripturi si la toate bisericile lui Dumnezeu in toate duminicile a se ceti. Asisdere si la praznicile imparatesti si la altor sfinti spre invatatura credinciosilor oamenilor... Observati? Se pastreaza aceeasi valoare lingvistica.Cat se mai regasesc romanii in propria limba?Din pacate, asistam la un fenomen cu adevarat periculos. Inundatia de termeni din limba engleza si din alte limbi moderne in vocabularul activ al unora este deplorabila. Mai ales tineretul are un vocabular execrabil. A renuntat la cuvintele frumoase ale limbii romane, preferand vocabularul de soc dintr-o alta limba. Aceasta infuzare creeaza limbii romane un statut de ranire, la care se adauga inca un aspect: folosirea unui limbaj lipsit de compozit, sec, doar cu subiect si predicat, adeseori numai cu predicat, jignitor in dialogul care se poarta chiar si in mediul elevat. Nu se mai pastreaza respectul pentru limba, pe care l-am intalnit in corespondenta inaintasilor nostri politicieni din secolul trecut, spre exemplu. Este o lipsa de respect fata de tine insuti atunci cand limbajul tau este unul de taverna, nefiresc, necivilizat. Limba romana este murdarita, si nu-si merita aceasta soarta.Pr. prof. dr. Vasile Oltean, date biograficePr. prof. dr. Vasile Oltean are 65 de ani si este directorul Muzeului Prima scoala romaneasca din Şcheii Brasovului. Este unul dintre cei mai entuziasti filologi de la noi, muzeograf, profesor si teolog, cu o monumentala activitate de cercetare in domeniul lingvistic, si nu numai atat. Este autorul unor importante studii si volume de specialitate, din care pomenim: Acte, documente si scrisori din Şcheii Brasovului, Şcoala romaneasca din Şcheii Brasovului, Imnul National Desteapta-te romane, Junii Brasovului si Troitele lor din Şcheii Brasovului, Catalog de carte veche din Şcheii Brasovului etc. (Interviu publicat in Ziarul Lumina din data de 30 august 2013, semnat de Dumitru Manolache)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 740

Id: 33456

Data: Aug 30, 2013

Imagine: