În Biserica Ortodoxa, anul acesta, la 20 aprilie 2014, este Sfânta si Marea Duminica a Pastilor. În aceasta duminica „praznuim Învierea cea datatoare de viata a Domnului si Dumnezeului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos”. Semnificatiile sarbatorii Sfintelor Pasti sunt prezentate în Sinaxarul Utreniei Învierii, slujba savârsita în noaptea acestei zile:„Numim sarbatoarea de azi Pasti, dupa cuvântul care în vechiul grai evreiesc însemneaza trecere; fiindca aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus, la început, lumea dintru nefiinta întru fiinta. În aceasta zi smulgând Dumnezeu pe poporul israelitean din mâna Faraonului, l-a trecut prin Marea Rosie si tot în aceasta zi, S-a pogorât din ceruri si S-a salasluit în pântecele Fecioarei. Iar acum, smulgând tot neamul omenesc din legaturile iadului, l-a suit la cer si l-a adus iarasi la vechea vrednicie a nemuririi. Dar pogorându-Se la iad Domnul, nu a înviat pe toti câti erau acolo, ci numai pe cei care au voit sa creada în El; si sufletele sfintilor din veac, tinute cu sila de iad, le-a slobozit si a daruit tuturor putinta sa se urce la ceruri. Drept aceasta, bucurându-ne peste fire, praznuim, cu stralucire, Învierea, închipuind bucuria cu care s-a îmbogatit firea noastra prin îndurarea milostivirilor lui Dumnezeu. De asemenea, dându-ne unul altuia obisnuita sarutare de Înviere, praznuim si risipirea vrajbei, aratând prin aceasta unirea noastra cu Dumnezeu si cu îngerii Sai. Iar Învierea Domnului, asa s-a petrecut: La miezul noptii pe când strajerii pazeau mormântul, pamântul s-a cutremurat si un înger s-a pogorât si a rasturnat piatra de pe mormânt. Ostasii vazând aceasta, s-au înspaimântat si au fugit; numai dupa aceea s-a petrecut venirea femeilor la mormânt, sâmbata dupa miezul noptii, aproape de revarsatul zorilor. Învierea a cunoscut-o întâi Maica lui Dumnezeu, care, dupa cum graieste Evanghelia de la Matei, sedea la mormânt împreuna cu Maria Magdalena. Dar spre a nu se arunca îndoiala asupra Învierii, din pricina dragostei de mama pentru Fiul sau, de aceea zic Evanghelistii ca Domnul S-a aratat mai întâi Mariei Magdalena. Ea a vazut si pe îngerul, ce sta pe piatra, si plecându-se, a vazut si pe cei dinauntrul mormântului, care au vestit Învierea Domnului si au grait: “A înviat, nu este aici, iata locul unde L-au pus pe Dânsul”. Deci, auzind ea acestea, a alergat degrab la ucenicii cei mai înflacarati, la Petru si la Ioan, si le-a vestit lor Învierea. Iar întorcându-se ea cu cealalta Marie la mormânt, le-au întâmpinat pe ele Hristos, zicându-le: „Bucurati-va!”. Drept era, ca semintia femeiasca sa auda ea, mai întâi, bucuria, ca ceea ce a auzit mai întâi: „întru dureri sa nasca fii”. Ele fiind biruite de dragoste, s-au apropiat si s-au atins de preacuratele Lui picioare, voind sa-L cunoasca mai cu dinadinsul. Apostolii au venit la groapa si Petru numai plecându-se în mormânt, s-a întors înapoi, iar Ioan a intrat înauntru, a privit mai cu de-amanuntul si a pipait giulgiul si mahrama capului (Luca 24, 12; Ioan 20, 3-8). Magdalena, spre a se încredinta mai cu dinadinsul despre cele ce vazuse, a venit iarasi împreuna cu celelalte femei la mormânt, cam pe la revarsatul zorilor si au stat afara si plângeau. Dar uitându-se ea în mormânt vazu doi îngeri stralucind de lumina, care, certând-o oarecum, i-a grait: „Femeie ce plângi? Pe cine cauti? Pe Iisus Nazarineanul cauti? Pe Cel rastignit? S-a sculat, nu este aici”. Şi îndata s-au ridicat cuprinsi de teama, vazând pe Domnul. Iar aceea întorcându-se a vazut pe Hristos stând si parându-i-se ca El este gradinarul (ca mormântul era în gradina) I-a zis: „Doamne, daca tu l-ai luat pe El, spune unde L-ai pus; si eu Îl voi lua pe Dânsul”, si cautând ea din nou catre îngeri, Mântuitorul a grait Magdalenei: „Marie!”; iar ea întelegând dulcele si cunoscutul glas al lui Hristos, voia sa se atinga de El. Dar El a zis: „Nu te atinge de Mine, ca înca nu M-am suit la Tatal Meu; precum socotesti, tie ti se pare ca Eu sunt înca om; ci mergi la fratii Mei si spune-le, cele ce ai vazut si auzit”; si Magdalena a facut asa. Luminându-se de ziua, ea a venit iarasi la mormânt cu celelalte; iar cele ce erau cu Ioana si cu Salomeea au venit la rasaritul soarelui si, pe scurt graind, femeile au venit la mormânt adesea si între ele era si Nascatoarea de Dumnezeu. Ca ea este aceea pe care Evanghelia o numeste Maria lui Iosie; Iosie era fiul lui Iosif. Nu se stie însa ceasul când a înviat Hristos. Unii zic ca la cântarea cea dintâi a cocosilor; altii când s-a întâmplat cutremurul, iar altii într-alta data. Deci asa petrecându-se faptele, iata ca unii din cei ce pazeau mormântul au venit si au spus arhiereilor cele întâmplate; iar acestia mituindu-i cu bani, i-a înduplecat sa spuna ca ucenicii lui Hristos au venit în timpul noptii si L-au furat. În seara acelei zile însa ucenicii fiind adunati laolalta de frica iudeilor, si usile fiind încuiate, a intrat Iisus la dânsii, ca era cu trup nestricacios, si ca de obicei le-a vestit lor: „Pace voua!”. Ei, vazându-L, s-au bucurat peste masura de mult si au primit prin suflare, mai desavârsita lucrarea Preasfântului Duh. În ce priveste însa, Învierea Domnului în a treia zi de la înmormântare, asa sa stii: Joi seara si Vineri ziua, fac o zi (asa socoteau evreii întinderea unei zile); apoi Vineri noaptea si Sâmbata întreaga, fac alta zi; - iata deci a doua zi. Alta zi o face noaptea de Sâmbata si o parte din ziua de Duminica (fiindca dupa o parte a începutului se întelege întregul), deci alta întindere de zi. Iata dar si ziua a treia. Sau alt fel: Hristos S-a rastignit Vineri la ceasul al treilea; de la ceasul al saselea si pâna la ceasul al noualea s-a facut întuneric, aceea întelegeti-o o noapte; deci iata o întindere de o zi de la ceasul al treilea pâna la al noualea. Apoi, dupa întuneric iata ziua si noaptea de Vineri; deci a doua întindere de zi. În sfârsit ziua Sâmbetei si noaptea ei fac, iata, a treia întindere de zi. Ca desi Mântuitorul a fagaduit sa ne faca bine în trei zile, totusi binefacerea a plinit-o El într-un rastimp mai scurt. A Carui slava si putere este în vecii vecilor. Amin”. („SLUJBA ÎNVIERII ŞI CARTE DE TEDEUM”, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 2008)În aceasta Duminica se citeste si Cuvântul de învatatura al Sfântului Ioan Gura de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului în sfânta si luminata zi a slavitei si mântuitoarei Învieri a lui Hristos.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 467

Id: 39983

Data: Apr 19, 2014

Imagine: