Slujba Invierii a fost savarsita la Catedrala Patriarhala astazi, 4 aprilie, de catre Preafericitul Parinte Patriarh Daniel. Mii de credinciosi din Capitala si din alte localitati din tara au participat la Utrenia Invierii si la Sfanta Liturghie a Sfantului Ioan Gura de Aur. Preafericirea Sa a oferit, la miezul noptii, credinciosilor prezenti Lumina Sfanta adusa de la Ierusalim, de la Mormantul Mantuitorului si a tinut un cuvant de invatatura in care a vorbit despre importanta acestei lumini pentru Biserica Ortodoxa: Dragi credinciosi marturisitori ai Invierii lui Hristos, multumim mai intai de toate Bunului Dumnezeu ca ne-a invrednicit ca si anul acesta sa primim de la Ierusalim darul sfant al Sfintei Lumini de la Mormantul Invierii Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Anul acesta Sfanta Lumina a venit la ora 14:07 minute. Delegatia Patriarhiei Romane a primit binecuvantare de la Patriarhul Ierusalimului, de la Preafericitul Parinte Patriarh Teofil si apoi a participat la Vecernia Mare. In timp ce rugaciunile rostite de Patriarh se inaltau spre Dumnezeu a venit Sfanta Lumina. Aceasta lumina ati primit-o si fratiile voastre, in aceasta noapte luminoasa de Pasti. Sfanta Lumina de la Ierusalim este un dar minunat. Nimeni nu poate explica modul in care aceasta lumina vine la noi pentru ca de fiecare data are ceva specific. Ceea ce ne intereseaza pe noi nu este modul in care Sfanta Lumina apare, ci de ce Sfanta Lumina vine la noi. Consideram ca Sfanta Lumina este un dar, in fiecare an, al Mantuitorului Iisus Hristos pentru Biserica Ortodoxa care, desigur, imparte si celorlalte confesiuni prezente prin reprezentantii lor, aceasta Sfanta Lumina. Ea este dovada ca Hristos Domnul cel Inviat din morti este in ceruri, viu, si raspunde credintei noastre si dragostei noastre pentru El cu iubirea Sa manifestata in Lumina Sfanta deoarece El este Lumina lumii, Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul, toata existenta a fost creata in El, prin El si pentru El. Lumea intreaga este darul lui Dumnezeu Tatal pentru Fiul in prezenta sfintitoare a Duhului Sfant. In aceasta noapte de Paste este necesar sa ne aducem aminte ce legatura este intre viata noastra de crestini si Sfintele Pasti, dar si ce legatura este intre viata fiecarui om din lume, credincios sau necredincios, si taina Invierii lui Hristos si a invierii celei de obste sau universale. Invierea Mantuitorului nu este proclamata in interiorul edificiului Bisericii ci in afara Bisericii pentru ca ea priveste pe toti oamenii. Nu numai crestinii vor invia, ci la a doua venire a Mantuitorului Iisus Hristos cand va veni sa judece vii si mortii, va avea loc invierea tuturor oamenilor din toate timpurile si toate locurile indiferent de religie, neam, varsta, culoare. Toti oamenii vor invia din morti. Sfantul Apostol Pavel spune in Epistola I catre Corinteni ca dupa cum toti mor in Adam toti vor invia in Hristos', informeaza Radio TRINITAS. De asemenea, Preafericirea Sa a vorbit despre simbolismul acestei mari sarbatori a Invierii Domnului si a aratat cum s-a facut trecerea de la Pastele iudaic la cel crestin: Sarbatoarea aceasta in care noi praznuim Invierea Mantuitorului Iisus Hristos se numeste Pasti. Cuvantul Paste vine in limba romana prin filiera greco-latina din cuvantul ebraic 'Pessah' iar cel ebraic din limba egipteana 'Passe' si inseamna 'trecere'. Iudeii praznuiau la sarbatoarea Pastilor amintirea trecerii lor de la robia Egiptului la Ţara Fagaduintei, trecerea lor prin Marea Rosie ca eliberare de asuprirea care egiptenii le-o impuneau folosindu-i ca robi care lucrau la muncile cele mai grele. In crestinism noi, insa, nu mai celebram trecerea poporului ales prin Marea Rosie, ci trecerea de la moarte la viata, eliberarea, nu din robia Egiptului, ci din robia pacatului. Aceasta eliberare din robia pacatului a naturii umane si trecerea ei de la moarte la viata si de la pamant la cer s-a realizat mai intai in Iisus Hristos Domnul. Prin credinta in Iisus ne eliberam si noi de robia pacatului si ne pregatim pentru inviere. Mai intai invierea sufletului din moartea pacatului si apoi invierea trupului din moarte si stricaciune, la invierea cea din obste. De aceea, sarbatoarea Sfintelor Pasti este si o anticipare, o arvuna a invierii noastre la invierea cea de obste. Invierea lui Hristos ne priveste pe toti, pe fiecare in parte si pe toti laolalta, pentru ca El inviind din morti - ne spune Sfanta Scriptura - S-a facut arvuna a invierii celor adormiti. Deci, Hristos Domnul ne deschide noua calea invierii trupului din stricaciune. De aceea Hristos este numit Pastele . El insusi, persoana Sa este numita de Sfantul Apostol Pavel 'Paști , Hristos – Pastele nostru - S-a jertfit pentru noi. Ei bine, cum s-a facut trecerea de la Pastele iudaic la Pastele crestin ne spun Sfintele Evanghelii si anume pe cand praznuia Hristos Domnul Pastele iudaic, catre sfarsitul praznuirii, a instituit Pastile cele noi in insasi Persoana Sa, pentru ca luand painea a binecuvantat-o, a frant-o si a dat-o sfintilor sai ucenici si apostoli zicand: 'Luati mancati: Acesta este trupul Meu, care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor'. A binecuvantat cupa cu vin si a zis : 'Beti dintru acestea toti, Acesta este sangele Meu al Legii celei Noi care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor'. Deci, iata se vede cum Hristos Domnul instituie in Sfanta Euharistie Pastile cele noi ca eliberare de pacate, ca iertare de pacate. Inainte de moarte si invierea Sa, dupa invierea Sa Mantuitorul Iisus Hristos, trecand prin usile incuiate, a intrat in casa unde ucenicii sai stateau timorati, inspaimantati de frica de frica iudeilor si Mantuitorul a zis: 'Pace voua, precum M-a trimis pe Mine Tatal va trimit si Eu pe voi, si a suflat asupra lor si a zis Luati Duh Sfant carora le veti ierta pacatele vor fi iertate si carora le veti tine vor fi tinute'. Vedem ca atat in Sfanta Euharistie cat si in daruirea Duhului Sfant, imediat dupa inviere, ucenicilor sai, Mantuitorul Iisus Hristos ne arata ca El daruieste iertarea pacatelor, fiindca fara iertarea pacatelor nu se poate intra in viata vesnica, in Imparatia Sfintei Treimi. Deci, Mantuitorul instituie pocainta pentru pacate si iertarea pacatelor ca primul mare dar al Sau dupa inviere. Prin aceasta vedem ca nu mai este vorba de eliberarea din robia Egiptului, ci din robia pacatului, iar trecerea de la moarte la viata care se realizeaza in Hristos nu este o simpla reanimare a unui cadavru. Hristos Cel inviat din morti nu mai moare niciodata, moartea nu mai are stapanire asupra Lui, cum ne sune Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre Romani. Hristos Domnul nu inviaza ca sa revina din nou la viata pamanteasca cea amestecata cu suferinta, cu boala si in cele din urma cu moarte, ci invierea Sa inseamna inceputul unei alte vieti decat cea pamanteasca, biologica, inceputul vietii vesnice. De aceea, in noaptea de Pasti cantam: Astazi praznuim omorarea mortii si inceputul unei alte vieti, viata vesnica, cea fara de moarte . Mantuitorul Cel inviat din morti este liber de orice constrangere, nimeni nu-L mai poate opri, nimeni nu-L mai poate retine, nimeni nu –L mai poate vedea pe Cel inviat din morti daca El nu voieste sa se arate, cum voieste, cand voieste si cui voieste. Hristos Cel inviat din morti este totalmente liber fata de orice determinism al naturii si al istoriei de aceea, El trece prin usile incuiate cu trupul Sau inviat din morti. Se arata si dispare. S- aratat de 10 ori dupa invierea din morti dar nimeni nu L-a putut retine. Cand a calatorit in ziua invierii sale, pe seara, spre Emaus cu Luca si Cleopa ei nu L-au recunoscut decat la frangerea painii. Credeau ca este un simplu calator care insa le-a talcuit Scripturile, mai ales locurile unde se vorbea in Sfintele Scripturi despre El. Deci, invierea pe care o praznuim noi in noaptea aceasta nu este revenirea la viata asa cum s-a intamplat cu Lazar, cu fiul vaduvei sau cu fiica lui Iair, ci este inceputul unei alte vieti, viata cea vesnica fara durere sau intristare si fara procese de descompunere. In cantarile din noaptea aceasta se spune: Pe Adam din stricaciune ridicand , -Invierea lui Hristos inseamna eliberarea trupului de descompunere, de stricaciune. Trupul Sau a stat in mormant, dar nu a inceput sa putrezeasca, sa se descompuna pentru ca era unit cu dumnezeirea Lui. Sufletul a stat in iad, dar nu a ramas in iad pentru ca a fost unit cu dumnezeirea Lui. Deci, mantuirea pe care ne-o aduce Hristos inseamna unirea omului cu Hristos Cel vesnic. Deci, cuvantul Paste inseamna trecere'. Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a aratat ca Sfintele Pasti si credinta in Inviere dau sens vietii noastre: Omul cand se uita atent in jurul lui vede si simte ca totul este trecator; astazi moare cineva, maine altcineva si fiecare om trece prin lumea aceasta si din lumea aceasta in alta lume. Vazand cum toate trec constatam ca si noi suntem trecatori, credinta insa inseamna legatura noastra a oamenilor trecatori cu Dumnezeu Cel netrecator. De aceea, in credinta noi dam sens trecerii noastre prin lumea aceasta si din lumea aceasta spre alt mod de existenta. Credinta da sens sau lumina vietii pentru ca noi nu mergem intr-un loc necunoscut, ci mergem la Hristos Imparatul Cel care a biruit pacatul, iadul si moartea. De aceea, oamenii care au credinta puternica se pregatesc din timp de moarte, isi pregatesc hainele, darurile pe care trebuie sa le ofere celor saraci. Acestia simt ca Pastele vietii lor inseamna trecerea lor din aceasta viata la Hristos Cel fara de moarte. Deci, credinta in Inviere da sens vietii noastre si nu ne mai confruntam cu nonsensul, cu absurdul mortii. Absurditatea mortii era preocuparea principala a paganilor. Toate tragediile lumii antice aveau in centrul lor tema de moarte, cum spune Sfantul Apostol Pavel ca pe toti paganii ii robea tema de moarte toata viata lor. Dar in Hristos Cel Inviat din morti, Biruitorul pacatului, al iadului si al mortii noi avem nadejde, avem lumina. De aceea punem lumanarile de Sfintele Pasti si pe mormintele celor dragi alor nostri, pentru ca toti vom invia si in Crezul Ortodox, ultimul articol este acesta: 'Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie'. Deci Sfintele Pasti si credinta in inviere dau sens vieti noastre nu numai catre sfarsitul ei, ci in fiecare zi. Fiecare zi pentru un crestin este indreptata spre inviere, inceputul saptamanii pentru crestini este duminica, ziua Invierii, ziua Domnului Cel Inviat din morti. Iata cum Sfintele Pasti se serbeaza ca mare sarbatoare odata pe an, dar in fiecare saptamana duminica noi serbam Invierea Domnului si ne pregatim pentru Invierea cea de obste. In sensul acesta Pastile sunt sarbatoarea luminii, sensului vietii noastre, sunt sarbatoarea bucuriei, Hristos este numit in cantarile noastre bisericesti Bucuria cea Vesnica . Pastile sunt sarbatoare pacii sau a impacarii omului cu Dumnezeu, in acest sens sarbatoarea Sfintelor Pasti ne indeamna sa ducem lumina si sa fim lumina acolo unde locuim unde muncim. Sa ducem lumina, bucurie si pace celor care sunt intristati, celor care sunt singuri, celor care sunt neajutorati. O multime de oameni sufera nu numai de saracie, boala ci si de singuratate. Copiii lor sunt plecati departe si nu mai au pe nimeni aproape, atunci Hristos Domnul si Biserica a ramas pentru ei singura comuniune iubire milostiva. Deci noi care suntem Biserica impreuna, cler si popor, trebuie sa fim martori ai Invierii lui Hristos, marturisitori ai iubirii Lui pentru oameni si sa ducem in aceste zile lumina in casele celor bolnavi, celor singuri celor din spital si prin aceasta marturisim ca Hristos Domnul a inviat din morti si a inviat si sufletele noastre din mormantul egoismului, al nepasarii, al autosuficientei. Sa rugam pe Hristos Domnul sa ne daruiasca noua tuturor, celor dragi ai nostri si romanilor din strainatate pacea, lumina si bucuria Sa spre slava Sfintei Treimi. Amin .

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 560

Id: 5495

Data: Apr 4, 2010

Imagine: