Sala Europa Christiana a Palatului patriarhal a gazduit miercuri, 18 martie 2009, lansarea a doua aparitii editoriale de exceptie: Şcoli si biserici romanesti din Peninsula Balcanica. Documente (1918-1953), aparuta la Editura Universitatii din Bucuresti, si Schituri si chilii romanesti la Muntele Athos. Documente (1852-1943). Rezultatul unei activitati de documentare desfasurata de prof. univ. Adina Berciu-Draghicescu si prof. Maria Petre la Arhiva Ministerului Afacerilor Externe si Arhivele Nationale, cele doua lucrari aduc in spatiul public un subiect deosebit de important: scolile si bisericile romanesti din Balcani, institutii fundamentale pentru pastrarea identitatii etnice a aromanilor si megleno-romanilor, ramuri sud-dunarene ale poporului roman. De asemenea, evidentiaza construirea schiturilor si a manastirilor romanesti, vorbind despre sprijinul financiar pe care Statul roman l-a acordat constant, pana in anul 1943, lacasurilor de cult de la Sfantul Munte.La acest eveniment au fost prezenti Preasfintitul Ciprian Campineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, Consilierii patriarhali, Pr. Nicolae Dascalu si Pr. Constantin Stoica, cercetatori ai arhivelor, istorici, precum si studenti de la Facultatea de Istorie.Seria alocutiunilor a fost deschisa de secretarul de stat Eugen Tomac, seful Departamentului Romanii de pretutindeni din cadrul Guvernului Romaniei, care a expus principalele linii directoare ale politicii privind soarta aromanilor din Balcani. Romanii sud-dunareni, din pacate, nu au beneficiat, in decursul istoriei, de un sprijin constant din partea societatii romanesti, nici a oamenilor politici din tara. Doar in momentele de criza ei au intrat in atentie, la sfarsitul secolului al XIX-lea - inceputul secolului al XX-lea si in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Guvernul Romaniei vine astazi cu o initiativa noua in ceea ce priveste sustinerea romanilor de la sud de Dunare, care fac parte din natiunea romana, poporul roman. Avem obligatia de a-i trata pe acesti oameni ca pe oricare dintre cetatenii Romaniei. Departamentul pentru relatiile cu romanii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe isi propune ca, incepand din acest an, sa continue o parte dintre proiectele pe care le-a derulat in sprijinul comunitatii romanesti din Peninsula Balcanica. Avem datoria sa recuperam ceea ce s-a pierdut in ultimii 60 de ani, institutii de invatamant si lacasuri de cult unde se vorbea limba romana. Peste 500 de tineri aromani din Peninsula Balcanica vor beneficia, incepand din aceasta vara, de tabere, pentru a avea sansa sa cunoasca mai bine limba romana si pe fratii lor de la nord de Dunare.Domnul Eugen Popescu, presedintele Fundatiei Nationale pentru Romanii de pretutindeni, a facut apoi o scurta prezentare a situatiei romanilor din Balcani. Ramura sudica a poporului roman, aromanii sunt prezenti in Bulgaria, la sud de Sofia, numarand aproximativ 2.500 de persoane in zona Pestera, in Macedonia, numarul lor ridicandu-se la circa 2.500 de meglenoromani, in Albania - 250.000 de aromani si in Grecia - 600.000 de romani. In toate aceste spatii, ei nu au scoli in limba materna si nu beneficiaza de servicii religioase in dialectele pe care le vorbesc.Inainte de prezentarea volumelor de catre cele doua cadre universitare, a luat cuvantul prof. univ. dr. Nicolae Tanasoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene. Romanitatea balcanica, ca ramura importanta a poporului roman, este prima care apare in istorie, consemnata in surse scrise. Cartile abordeaza perioada constituirii statelor si culturilor nationale in care romanii s-au implicat pentru a salva ce se mai putea salva din ceea ce profesorul Papacostea numea energiile pierdute ale poporului roman. Statul roman, incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea si terminand cu anul 1943, a dovedit o preocupare politica accentuata pentru pastrarea identitatii romanesti sud-dunarene. Aromanii au participat intens la viata politica, culturala, religioasa a Statului roman, a mentionat profesorul Tanasoca. Daca ne gandim la faptul ca mitropolitul Ardealului, Andrei Şaguna, a fost aroman, Emanoil Gojdu, un Mecena al culturii romanesti, de asemenea, la familii intregi de carturari aromani - Papacostea, Papahagi, Darvari -, toti acestia au actionat ca buni romani pe toate planurile.Cartile lansate la Patriarhie sunt niste culegeri de documente fara de care nu se poate scrie istoria a ceea ce s-a numit chestiunea aromaneasca. Ele raspund la intrebarea ce s-a intamplat cu acest grup etnic considerat, pe buna dreptate, componenta a poporului roman.Vorbind despre cel de-al doilea volum care trateaza despre lacasurile monahale romanesti de la Sfantul Munte, profesorul Nicolae Tanasoca a aratat ca Muntele Athos a fost pentru domnii romani una dintre sursele de legitimitate a puterii lor, fiindca generozitatea acestora i-a facut cunoscuti in intreaga lume. Daca ne ducem in Athos si spunem ca suntem romani, toti o sa ne zica: «Da. Voi sunteti urmasii voievozilor care au ctitorit aceste manastiri.» Putem deci spune ca romanii sunt peste tot si nicaieri. Peste tot, pentru ca au facut danii tuturor, tinand in spate Athosul, si nicaieri pentru ca nu au nici o manastire mare cum au rusii, sarbii, chiar bulgarii.In cuvantul adresat celor prezenti, autoarele celor doua carti, profesoarele Adina Berciu si Maria Petre au marturisit gandul cu care au pornit la intocmirea volumelor, si anume acela de a pune in circuitul stiintific documente necunoscute pana acum, pentru a se putea scrie o istorie a romanilor din Balcani. Am muncit la aceste carti 10 ani. Şi eu si Maria Petre facem parte din acea generatie a Facultatii de Istorie carora nu li s-a predat nimic in scoala despre romanii din Balcani. Am avut sansa sa lucrez la Arhivele Nationale si, deschizandu-se Arhivele diplomatice dupa 1990, am fost trimisa sa culeg informatii despre relatiile romano-otomane. Asa am descoperit fondurile Constantinopol, fondul Grecia, Albania si altele. Vazand ca, imediat dupa Revolutie, cartile care aparusera pe tema romanilor din Balcani erau destul de putin avizate, am decis, impreuna cu colega mea, sa editam toate documentele. Şcoala si Biserica au fost institutiile-cheie ale romanilor din Balcani, pentru ca ei au putut rezista numai prin acestea, invatamant in limba materna si Liturghie insotita de predica in romaneste.Profesoara Maria Petre a vorbit despre lucrarea Schituri si chilii romanesti de la Muntele Athos, marturisind ca cine va citi documentele cuprinse in ea va descoperi smerenia si daruirea monahilor romani de la Muntele Athos. Lipsurile in care s-au zbatut, faptul ca au plecat acolo cu tot sufletul si cu venitul lor, cumparand chilii de la greci in conditii foarte grele, toate acestea sunt impresionante. Daca ar fi sa vorbim doar despre cativa calugari - arhimandritul Antipa Dinescu de la Schitul Prodromu si staretul chiliei Koukouvinou, Teodosie Soroceanu, oameni de inalta tinuta, mari romani, mari patrioti. Ei au facut sa se cunoasca in Romania documentele care se gaseau in manastirile grecesti si donatiilor facute de domnitori si boieri, facand demersuri pe langa regele Carol I si Guvernul tarii pentru obtinerea drepturilor monahilor romani din Athos. Toate documentele demonstreaza lupta pentru supravietuire a romanilor athoniti care, in jurul anului 1900, erau in numar de 500.La final, Preasfintitul Episcop Ciprian, delegat al Preafericitului Parinte Patriarh Daniel la acest eveniment si gazda intalnirii, a subliniat ca Biserica Ortodoxa Romana este indreptatita in grija ei pastoral-misionara fata de toti credinciosii ei, cu atat mai mult cu cat ei se afla in afara granitelor tarii, acest lucru fiind solicitat de romanii din spatiile respective. Totodata, Preasfintia Sa a felicitat pe autoarele celor doua volume de carti pentru munca depusa si a indemnat sa se mearga inainte in abordarea cu seriozitate si intelepciune a drepturilor romanilor de la sud de Dunare. Sursa: ziarullumina.ro

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 825

Id: 424

Data: Mar 20, 2009

Imagine: