Congresul International de Teologie, inchinat Sfantului Vasile cel Mare, a continuat, ieri, 3 noiembrie, cu a treia zi de discutii, informeaza cotidianul Ziarul Lumina. In prima parte a zilei au fost doua sesiuni de referate, sustinute in Aula Mare a Academiei Romane. Dintre vorbitori amintim pe acad. prof. dr. Emilian Popescu, prof. dr. Tudor Teoteoi, prof. dr. Johann Leemans, prof. dr. Petr Mikhaylov. In pauza dintre cele doua sesiuni a avut loc vernisarea Expozitiei de Manuscrise si Carte romaneasca veche, dedicata Sfantului Vasile cel Mare, gazduita de Academia Romana. Ultima sesiune a zilei s-a tinut dupa ora 17:00, in Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.Gazda celor doua sesiuni de comunicari, sustinute la Academia Romana, a fost acad. prof. dr. Ionel Haiduc. Alaturi de IPS Parinte Ioan, Mitropolitul de Pergam, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, de pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, de pr. lect. dr. Gheorghe Holbea si de referentii celor doua sesiuni, la discutii au fost prezenti numerosi academicieni, profesori universitari, dar si studenti.Legaturile Sfantului Vasile cel Mare cu tara noastra le-a scos in evidenta, in deschiderea primei sesiuni, acad. prof. dr. Emilian Popescu. Acesta a vorbit despre corespondenta avuta de Sfantul Parinte cu Sfantul Bretanion, episcopul Tomisului, si cu guvernatorul militar al provinciei Scitia Minor, Iulius Soranus - ruda a Sfantului Vasile. S-au pastrat trei scrisori - 155, 164, 165. Biserica Tomisului s-a invrednicit, ca in a doua jumatate a secolului al IV-lea, cand avea in frunte pe Sfantul Bretanion, sarbatorit la noi in 25 ianuarie, sa intre in legatura cu cel mai mare parinte al rasaritului crestin. Cei doi ierarhi, cetateni ai aceleiasi provincii, Capadocia, s-au stimat reciproc si iubit in dragostea Mantuitorului Hristos si au colaborat in apararea Ortodoxiei si largirea misiunii crestine la populatiile pagane. Corespondenta dintre cei doi scoate la iveala interesul misionar al Capadociei pentru zona dunareana, unde numerosi crestini capadocieni, printre care si clerici, fusesera adusi aici ca prizonieri la mijlocul secolului al III-lea de catre goti. Drept urmare, provincia Scitia a devenit un centru comun de pregatire misionara indreptat cu precadere spre lumea gotica nord-dunareana. In acest context s-a intarit colaborarea intre cei doi ierarhi, a mai spus prof. Emilian Popescu.Al doilea vorbitor, prof. dr. Tudor Teoteoi, a vorbit despre Importanta si semnificatia unui latinism neglijat (desertores) din corespondenta Sfantului Vasile cel Mare: In perioada zisa a mileniului intunecat, romanii nu trebuie cautati numai acolo unde e vorba de vlahi, adica numai unde intalnim termenul de vlah; altfel acesta nu apare decat dupa veacul al X-lea. E o perioada intreaga in care nu il intalnim, si atunci trebuie sa gasim alti termeni. In surse, noi trebuie sa gasim acele situatii in care este vorba de romanitatea orientala. O a doua concluzie este ca romanii, romanitatea, acesti fugari refugiati, spioni, chiar si alte situatii, apar insa ca o populatie incadrata in Imperiu, in legatura cu Imperiul si de confesiune crestina. Scrisoarea numarul 268 a Sfantului Vasile cel Mare merita adaugata izvoarelor istoriei romanesti alaturi de scrisorile numarul 164 si 165. Ea ne arata ca spatiul acesta pontic, in perioada respectiva, era o zona de circulatie mare a valorilor.Profesorul Johann Leemans, de la Facultatea de Teologie a Universitatii Catolice din Leuven, a sustinut un referat academic in care l-a prezentat pe Sfantul Vasile cel Mare ca pastor si predicator, vorbind de asemenea despre Mucenicul Gordie. Sunt interesat sa vad in ce mod Sfantul Vasile cel Mare arata un mucenic care a murit in timpul persecutiilor de la inceputul secolului al IV-lea, cum il transforma pe acest mucenic intr-un model vrednic de a fi urmat, model de virtute crestina, model de valori crestine, model de comportament crestin, pe care auditoriul sau trebuia sa incerce sa-l imite, a spus Leemans.Ultimul conferentiar, prof. dr. Petr Mikhaylov, a subliniat ca atentia Sfantului Vasile la chestiunile epistemologiei a putut fi atrasa pe de o parte ca rezultat al studierii atente a mostenirii teologice a lui Origen, de care s-a preocupat, dupa cum se stie, impreuna cu Grigorie Teologul, in timpul exercitiilor ascetice in Anisa, la inceputul anilor '60, dar si participand la disputele ariene. Cand Vasile vorbeste in scrierile si predicile sale despre lumea creata, el urmareste un singur scop: cunoasterea lui Dumnezeu si conducerea la aceasta cunoastere a ascultatorilor si cititorilor sai. In ultima sa mare scriere, Hexaemeronul, el schiteaza un tablou crestin al lumii. Despre semnificatia acestei scrieri, graitor este macar faptul ca in curand, dupa aparitia sa, contemporanul lui Vasile, Ambrozie de Mediolanum, transpune opera in limba latina, cu unele completari nesemnificative. Ulterior, pe parcursul a mai multe secole, multi autori bizantini au compus, imitand pe Vasile, Hexaemeroanele lor. Despre raspandirea Hexaemeronului lui Vasile ne vorbeste, de asemenea, o bogata traditie de manuscrise, studiata de Amand de Mendietta si de S.Y. Rudberg. Hexaemeronul lui Vasile este un fel de program ecologic al Evului Mediu crestin, a spus profesorul Mihailov.La deschiderea oficiala a Expozitiei de Manuscrise si Carte romaneasca veche inchinata Sfantului Vasile cel Mare, de la Academia Romana, pr. conf. dr. Ionut Moldoveanu, cel care s-a ingrijit de expozitie, a aratat ca initiativa acestei expozitii a apartinut PF Parinte Patriarh Daniel, care avand o colaborare exceptionala cu Academia Romana, reprezentata prin domnul presedinte, Ionel Haiduc, s-a hotarat, iata, expunerea unor manuscrise si carti rare romanesti sau nu numai romanesti, de sorginte straina, greaca sau slavona, din care sa rezulte faptul ca opera Sfantului Vasile cel Mare a avut o circulatie extrem de larga in spatiul romanesc, in greaca, slavona si romana. Acesta este si un alt mod de a contura un profil al marelui capadocian. Asadar, am reusit, in colaborare cu doamna Gabriela Dumitrescu, sefa Serviciului de manuscrise si carte rara a Bibliotecii Academiei Romane, sa aducem in fata dvs cele mai reprezentative pagini ale manuscriselor sau cartilor vechi din spatiul romanesc, continand evident teste ale operei Sfantului Vasile cel Mare cu incepere din chiar secolul al XV-lea, desi in spatiul romanesc au circulat inca din secolul al XIV -lea manuscrise in limba greaca, aduse chiar de la Manastirea Studion din Constantinopol.Printre cele expuse sunt cel putin doua piese extrem de insemnate, ca valoare artistica, in primul rand. Este vorba de un Liturghier al unui gramatic, Radu, din vremea lui Matei Basarab, si tot din aceiasi vreme, un slujebnic al Mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei din prima sa pastorie (1648-1653), amandoua impodobite cu motive florale, viniete in penita, cu foaie de aur. Mentionam ca sunt expuse chiar si cele trei volume din Studia Baziliana, dar si cele doua volume ale noii serii din Colectia Parinti si Scriitori Bisericesti, aparute la Editura BASILICA a Patriarhiei Romane. Expozitia este deschisa pana astazi.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 566

Id: 3173

Data: Nov 4, 2009

Imagine: