Cu Adormirea ta cea fara de moarte toata lumea ai sfintit si la cele mai presus de lume te-ai mutat, ca sa vezi frumusetea Atottiitorului si impreuna sa te bucuri cu Dansul ca o maica, faclia Luminii celei neapropiate, izbavirea credinciosilor si nadejdea sufletelor noastre . Cu aceste cantari, de lauda si cerere intampina Biserica Ortodoxa cea mai importanta sarbatoare inchinata Maicii Domnului. La praznicul de astazi, un numar foarte mare de biserici din tara isi serbeaza hramul.Maica Domnului nu a facut obiectul Evangheliei si al predicii apostolice care au vorbit oamenilor doar despre Hristos, in schimb, ea face parte din traditia tainica a Bisericii crestine. Astfel, cu cat vom ajunge mai aproape de Hristos in Biserica, cu atat mai mult ne vom apropia si de Mama Lui. Sfarsitul pamantesc al Sfintei Maria pe care il praznuim astazi ramane o taina pe care trebuie sa o veneram cu evlavie, stiind ca rugaciunile inaltate catre Imparateasa Cerurilor nu sunt lasate fara raspuns.Anul bisericesc are o structura diferita de cel civil. El incepe toamna si se termina la sfarsitul verii. Daca privim cu atentie la cele mai importante sarbatori din lunile septembrie si august vedem ca doua sunt de cea mai mare insemnatate. 14 septembrie, cand praznuim Inaltarea Sfintei Cruci si 15 august, cand serbam Adormirea Maicii Domnului. Biserica pune inaintea tuturor Crucea si termina cu Fecioara. De ce? Pentru ca Crucea este inceputul vietii crestine, iar ea naste in final curatia, puritatea. Rodul Crucii este sfintenia. Viata Maicii Domnului a fost o viata sfanta, o viata de cruce. O viata de cruce de la inceputul ei, cand a renuntat la propria sa voie spunand Arhanghelului Gavriil: Iata roaba Domnului; fie mie dupa cuvantul tau , trecand prin momentul rastignirii Fiului ei mult iubit de catre cei necredinciosi. De altfel, chiar dreptul Simeon la templu, intampinand pe Pruncul Iisus si pe Maica Sa ii proorocea celei din urma: Şi prin sufletul tau va trece sabia, ca sa se descopere adevarul din multe inimi. Dar Maica Domnului nu este preacinstita fiindca reveleaza doar celor de pe pamant pe Hristos, pe Mesia cel prezis si asteptat, ci este mai slavita decat Heruvimii si Serafimii pentru ca datorita ei, stapaniile si puterile ceresti le-a fost oferit prin Maria prilejul de a cunoaste mai bine ca inainte bunatatea si intelepciunea lui Dumnezeu. Prin ea s-a facut cunoscuta cetelor ingeresti adancul si bogatia cunoasterii si intelepciunii divine. Fecioara este calauza oricarui suflet si a oricarei minti spre adevarul lui Dumnezeu.Posibilitatea unirii noastre cu Dumnezeu se datoreaza Maicii DomnuluiFericita Fecioara a fost cantata in insuflarile si cuvintele proorocilor inainte de nasterea ei. Daca in Vechiul Testament era ceva sfant: cortul, chivotul, rugul ce nu se mistuia si celelalte ale lui Moise, pentru care se mandreau evreii, dincolo de numele lor acestea prefigurau minunea Fecioarei. Şi daca facem toate ca sa ne imbogatim in Dumnezeu, acesta fiind scopul tuturor lucrurilor noastre bune, nimic n-ar fi cu putinta fara harurile Fecioarei. Daca e ceva demn de lauda la oameni cauza laudelor este Ea, fiindca posibilitatea unirii noastre cu Dumnezeu se datoreaza Fecioarei.Pe Maica Domnului trebuie sa o recunoastem din cauza faptului ca ramanem si suntem in general oameni. Maica Domnului este rodul curat al noii creatii. In intrega creatie, dupa caderea omului din Eden, sensul in care faptura a mers a fost unul contrar celui pentru care fusese gandita lumea. Au existat desigur si istoria biblica pastreaza in memorie chipul mai multor persoane care au pastrat legatura de credinciosie si iubire cu Creatorul universului, dar puterea lor de a influenta si determina poporul evreu si cu atat mai mult celelalte popoare la o schimbare de atitudine fata de Dumnezeul cel adevarat a fost una slaba. Multi dintre ei proorocii, judecatorii, patriarhii Vechiului Testament au fost rau primiti de chiar membrii poporului din care faceau parte. Fecioara Maria este, spune Sfantul Nicolae Cabasila, in cuvantul sau la Preaslavita Adormire a Maicii Domnului, cea prin intermediul careia pamantul primeste locuitor pe Omul cel Nou, pe Stapanul Cerului, iar aceasta pentru ca s-a nascut floarea noua a dreptatii, Maria. Fecioara a exprimat in istoria umanitatii dorinta intregului pamant, a tuturor oamenilor de a reinnoda, de a intra in comuniune, alungat si parasit candva de oameni.Fecioria Mariei, o atitudine spirituala de autodedicare desavarsita lui DumnezeuDar Maica Domnului reveleaza nu doar celor de pe pamant pe Hristos, Mesia cel proorocit si asteptat, ci, datorita ei, ingerilor, stapaniilor si puterilor li s-a fost oferit prilejul de a cunoaste mai bine ca inainte bunatatea si intelepciunea lui Dumnezeu. Prin ea s-a facut cunoscuta cetelor ingeresti adancul si bogatia intelepciunii si cunoasterii lui Dumnezeu. Fecioara este calauza oricarui suflet si oricarei minti spre adevarul lui Dumnezeu. Maica Domnului este unica in istoria umanitatii prin locul si rolul deosebit in realizarea planului mantuirii.Ea a aflat har la Dumnezeu, fiind aleasa din veci si pusa deoparte pentru acest rol, dar in acelasi timp a conlucrat liber ca reprezentanta a umanitatii la realizarea tainei Intruparii, nu prin initiativa, ci prin consimtamant. Pozitia unica a Mariei e exprimata, afirma diac.prof. Ioan Ica Jr., nu doar de expresia <>, ci de aceea mai cuprinzatoare de <>(Parthenometer). Pentru ca Maria asigura atat reprezentarea si continuitatea umanitatii vechi – Fiul Mariei este Fiul lui David, al lui Avraam, al lui Adam – cat si rasturnarea acestei continuitati printr-o nastere noua – Maria este Mama unui Om Nou, a Noului Adam .Asa cum a existat un progres in realizarea mantuirii de Hristos, tot asa si Maria si-a avut propriul ei progres in har de la zamislire si pana la Adormire. Puritatea ei personala si umplerea de har au fost insa posibile intr-o lume inca nemantuita, nerascumparata. Fecioria ei nu e doar o integritate fizica, ci o atitudine spirituala de autodedicare desavarsita lui Dumnezeu. Taina Mariei se descopera in Biserica in sensul ca aceasta o vede inseparabil unita cu Fiul ei intrupat si inviat chiar si dupa moarte.Viata Maicii Domnului, editata de Sfantul Maxim MarturisitorulCele mai insemnate date despre ceea ce a nascut pe Hristos cu trup ne parvin de la Sfantul Maxim Marturisitorul care a redactat Viata Maicii Domnului . Istoria mortii si mutarii Sfintei Maria din aceasta lume la imparatia vesnica, spune cuviosul Maxim, este bucuria si lumina sufletelor prietene lui Dumnezeu. Acest eveniment a fost anuntat Mariei de Arhanghelul Gavriil, precum odinioara minunata zamislire. Intinzandu-i ramura de finic, simbolul biruintei asupra patimirilor, precum si a saraciei si neputintei mortii, ingerul i-a spus Fecioarei: Fiul si Domnul tau te cheama: E ceasul venirii la Mine a Maicii Mele! Astazi, asa cum ai umplut de bucurie pe locuitorii pamantului, asa vei bucura de ostirile ceresti prin urcarea ta, cea binecuvantata care ai facut sa straluceasca inca si mai mult sufletele sfintilor. Dupa dialogul cu Arhanghelul, Preasfanta Nascatoare s-a dus in Muntele Maslinilor ca sa aduca Domnului multumirea si cererile ei pentru sine si pentru lumea intreaga. In timp, rugaciunii ei, toti pomii aflati in gradina si-au plecat coroanele pana la pamant. Facand cunoscuta mutarea sa Sfantului Ioan si celorlalte fecioare care erau alaturi de ceata Apostolilor, Maica Domnului a mangaiat pe cei ce plangeau la auzul acestei vesti: Nu faceti din mutarea mea pricina de doliu, ci umpleti-va de bucurie si mai mare. Doresc sa merg la Fiul meu, Cel ce daruieste tuturor fiinta si viata. Şi cand ma voi duce la El, nu voi inceta sa ma rog si sa mijlocesc pentru voi, pentru toti crestinii si pentru lumea intreaga, ca Cel ce o judeca in milostivirea Sa, sa se milostiveasca de toti credinciosii si sa-i intareasca si sa-i duca pe calea vietii, iar pe cei necredinciosi sa-i intoarca si sa-i faca pe toti o singura turma a Bunului Pastor care si-a dat sufletul pentru oile Sale si le cunoaste si ai Sai il cunosc! Dupa ce Maica lui Hristos a multumit Domnului binecuvantand si laudand pe Dumnezeu, Apostolii veniti prin instiintare de sus la Ierusalim, au inceput a vorbi fiecare, pomenind nemasurata bunatate si putere a lui Hristos care a binevoit sa se intrupeze din Fecioara neprihanita, mai supusa si mai adanca decat firea intreaga a oamenilor. Maica Preacurata i-a binecuvantat pentru cuvintele lor, umplandu-se de o mangaiere dumnezeiasca.Atunci s-a petrecut minunata venire a Fiului Mariei. Impreuna cu El ostile arhanghelilor si ale puterilor ceresti. Venirea Domnului a fost mai stralucitoare decat Schimbarea la Fata lucrata pe Tabor. Apostolii au cazut la pamant, dar auzind glasul cel dulce al Domnului au fost intariti la suflet si la trup si au putut contempla slava fetei Domnului. Atunci, Domnul binecuvantand-o pe Maica Sa i-a spus: Fericita fii si sa se bucure inima ta. Pentru harul care ti-a fost dat, tot sufletul care va chema numele tau cu sfintenie nu va fi lepadat, ci va afla mangaiere si milostivire in aceasta viata si veacul viitor. Iar tu intra in salasurile cele vesnice cu pace, bucurie ca sa vezi slava mea si sa te bucuri prin harul Duhului Sfant .Şi asa, Preasfanta Maica a Domnului si-a incredintat fericitul si curatul ei suflet Imparatului si Fiului ei. Iar Apostolii au asezat trupul Maicii in sicriu, cinstindu-l cu laude si cantari. In aceasta atmosfera, unii dintre iudei, precum mai inainte osandeau la moarte cu pizma pe Domnul, asa si acum s-au strans pornind sa nimiceasca cu strigate necuviincioase adunarea cea dumnezeiasca. Unul dintre evrei, ajungand in convoiul care purta trupul Maicii Domnului, a ajuns la Sfintii Apostoli si intinzandu-si mainile a apucat sicriul unde odihnea Imparateasa Cerului. Dar in aceeasi clipa, mainile lui au fost taiate din umeri. Mania lui Dumnezeu se abatuse asupra lui. Aceasta minune s-a petrecut spre rusinarea necredinciosilor. Cel lovit de urgia divina si-a schimbat dispretul sau in credinta si pizma in zdrobire de inima, iar marturiile mincinoase si hulele in cainta si in rugaciune. Iudeul, recunoscandu-si greseala si chemand cu multa durere numele lui Hristos si al Maicii Sale Maria s-a apropiat de sicriu si a primit vindecare. De atunci, omul acela a crezut in Hristos si a intarit pe multi din cei ce sovaiau in credinta si i-a intors la credinta.Adormirea Imparatesei Cerurilor tamaduieste neputintele bolnavilorDe indata ce s-a auzit de moartea Sfintei Imparatese, povesteste Sfantul Maxim Marturisitorul, toti bolnavii si neputinciosii s-au strans acolo si ochii orbilor s-au deschis, urechile surzilor s-au destupat, ologii s-au ridicat ca sa mearga, demonii au fost alungati, si toata boala si suferinta s-au vindecat. Apoi, iesind spre tarinile Ghetsimanilor, Ucenicii Domnului au insotit convoiul, iar Sfintii Petru si Pavel au asezat trupul fara prihana in mormant. Apostolii au ramas acolo timp de trei zile, ascultand frumoasa psalmodie a sfintilor ingeri, pe care limba oamenilor nu o poate zugravi. Mai multi martori la Adormirea Maicii Preacurate spun ca din adunarea Apostolilor care au insotit-o pe Nascatoarea de Dumnezeu la mormant lipsea unul si anume cel care fusese absent si de la prima aratare a lui Hristos ucenicilor dupa Inviere. Toma, asadar nu a fost instiintat prin voia providentei de evenimentul plecarii din aceasta viata a Maicii Vietii. In a treia zi, dupa ce trupul Mariei era asezat in pamant, a sosit si Toma care a rugat pe ceilalti Apostoli sa deschida mormantul pentru a vedea si el chipul Fecioarei. Ascultand cererea fratelui lor, acestia l-au deschis cu frica. Dar minune! Mormantul era gol. Trupul slavit al sfintei Maici a lui Dumnezeu fusese inaltat la Fiul ei ca sa vietuiasca impreuna cu El si sa imparateasca impreuna cu El. Uimirea si bucuria au umplut inimile Apostolilor care au propovaduit mai apoi tuturor acea minune negraita. Caci asa cum odinioara Invierea lui Hristos, prin Toma s-a facut si mai vrednica de crezare, tot asa si acum datorita intarzierii lui sa se cunoasca mutarea trupului Nascatoarei de Dumnezeu in chip nestricacios la cer. Dupa rugaciuni si salutari, Apostolii Domnului s-au intors fiecare in tara propovaduirii lor care fusese aleasa prin sorti, invatand pe cei nestiutori credinta cea dreapta.* Ca material bibliografic a fost folosita lucrarea Maica Domnului in teologia secolului XX si in spiritualitatea isihasta a secolului al XIV-lea: Grigore Palama, Nicolae Cabasila, Teofan al Niceii , diac. Ioan I. Ica Jr., edit Deisis, 2008. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 14 august 2009, semnat de Augustin Paunoiu)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 687

Id: 33120

Data: Aug 14, 2013

Imagine: