Manastirea Cotesti din Vrancea, loc de pelerinaj si reculegere

Manastirea Cotesti din judetul Vrancea este unul din locurile ferite, unde credinciosii care parcurg drumul dintre Focsani si Ramnicu Sarat adesea poposesc. Atrasi de farmecul manastirii linistite, inghetata in timp, care pastreaza un pic din atmosfera unor vremuri trecute, ei marturisesc ca se vor intoarce ori de cate ori vor putea in acest loc, multumind lui Dumnezeu ca l-au descoperit.Manastirea Cotesti din Vrancea este inchinata Sfintei Treimi, fiind printre putinele lacasuri de rugaciune care au acest hram. Situat in loc inconjurat de padure, varuit in alb, asezamantul monahal asteapta pe oricine este discret, tacut si cu minte de la Dumnezeu sa guste din viata si din darul lui. Istoricul manastirii ne arata ca a fost ridicata de episcopul Ştefan al II-lea al Buzaului in anul 1720, fiind unul din multele lacasuri de rugaciune ridicate de acest neobosit ctitor si bun chivernisitor al eparhiei de la curbura Carpatilor. Episcopul Ştefan al II-lea a pastorit Eparhia Buzaului intre 14 septembrie 1719 si 8 ianuarie 1732. A fost ucenic al Sfantului Ierarh Teodosie de la Brazi, a carui mostenire culturala a imbogatit-o prin tiparirea de carti de cult.In volumul Episcopia Buzaului. O vatra de spiritualitate si simtire romaneasca, parintele carturar Gabriel Cocora spune ca de numele acestui episcop se leaga infiintarea unei scoli superioare in incinta Episcopiei Buzaului. Cronicarul Radu Popescu scrie: Episcopiei Buzaului, Nicolae Mavrocordat Voievod i-au facut mila ca sa se ia din vinariciul Buzaului in toti anii cate 200. Şi acesti bani au dat maria sa Nicolae Voda porunca sa nu cheltuiasca la alte trebi fara cat sa faca scoala greceasca si slavoneasca care s-au si facut indata. Se pare ca buna credinta a episcopului fata de domnitorul Ţarii Romanesti a atras aprecierea, stima, dar si increderea domnitorului Nicolae Mavrocordat si ale altora, care i-au incredintat multe ajutoare. Cu danii domnesti si cu banii eparhiei, episcopul Ştefan a ridicat biserica Manastirii Cotesti. Biserica inchinata Sfintei Treimi a fost construita in stil moldovenesc combinat cu elemente ale stilului muntenesc. Are forma de arca fara contraforti, cu zid masiv, gros de un metru. Catapeteasma a fost construita din zid, iar pronaosul este despartit de naos prin doi pilastri care sustin o arcada. Pictura interioara a fost renovata in anul 1947, dar la ora actuala necesita lucrari importante de restaurare pentru a se conserva specificul ei. Ca particularitate, in pronaosul lacasului au fost pictate numai chipurile sfintelor cuvioase, iar in naos, chipurile sfintilor cuviosi. Acest lucru a fost considerat un indiciu important ca manastirea a fost locuita in perioada de inceput de calugari. In exterior, lacasul de rugaciune este impartit printr-un brau median in doua registre, avand in partea superioara firide spatioase si ocnite pictate. Peretele exterior din fata are pictata icoana Sfintei Treimi. In fata lacasului de rugaciune se afla clopotnita din zid masiv, ridicata pe o temelie adanca de 4 metri sub care se afla o tainita. In timpul Primului Razboi Mondial, arhiva manastirii a fost confiscata de trupele germane, precum si clopotul principal, care era din 1859. Manastirea a devenit chinovie pentru maici dupa 1833, cand ultimul staret, Dositei ieromonahul, a predat asezamantul unui grup de calugarite venite de la Schitul Bontesti. In perioada comunista, manastirea a fost inchisa abuziv, cele 80 de monahii fiind risipite la inceputul anilor 1960 pe la alte manastiri sau fortate sa renunte la calugarie. Dupa 1990, manastirea a fost reactivata si, prin stradania noii obsti de monahii, a revenit la vechea frumusete. Viata manastireasca este de sine, monahiile locuind in case individuale risipite in jurul lacasului de rugaciune. Frumusetea discreta, linistea, pacea si legatura istorica cu trecutul acestei manastiri o fac sa fie iubita de credinciosi si cautata ca un loc de reculegere si regasire de sine.(Articol publicat in Ziarul Lumina, Editia din 28 ianuarie 2013, aparut sub semnatura lui Marius Nedelcu)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 651

Id: 27906

Data: Jan 28, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).