Manastirea Curtea de Argeș in haine de sarbatoare

In ziua sarbatorii Adormirea Maicii Domnului, la 15 august 2013, Manastirea Curtea de Argeș iși sarbatorește hramul.Incarcat de istorie si legenda, prima resedinta a Ţarii Romanesti, Curtea de Arges a cunoscut gloria inceputurilor istoriei neamului. "Aici, pe cursul superior al Argesului, se afla vestita Argedava, cetatea de scaun a lui Burebista si a tatalui sau, marele rege al confederatiei de triburi geto-dacice, a carui prietenie si protectie o cautau cetatile grecesti de pe malul Marii Negre pe la mijlocul veacului I inainte de Hristos. El este cel care a sadit in inima stramosilor nostri de bastina constiinta ca sunt un popor imens si vrednic de cinste. Nimic surprinzator deci ca si mai tarziu, tot pe cursul Argesului vom intalni si cele dintai capitale ale Ţarii Romanesti. Valea Argesului se dovedeste, astfel, ca un stravechi leagan de viata autohtona daca si romaneasca." (Acad. Constantin Daicoviciu, insemnari despre daci( XV)Primii nostri voievozi "Basarabii, descalecatori de tara, datatori de legi si datini" si-au stabilit aici scaun domnesc pentru ei si urmasii lor timp de peste doua veacuri, lasandu-ne nu numai pilde de vitejie ci si un bogat patrimoniu artistic si literar, "suprema avutie" a acestui neam (ibidem 1, p. 3). Nicolae Iorga afirma ca: "monumentele sunt istoria vie a neamului" (Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Romanesti si a vietii religioase a romanilor, ed. a II- a, vol. I, Buc. 1929, p. 37-39)"Domn ales, invatat, bun ... si iubitor de pace si tara" Neagoe Basarab a infrumusetat viata poporului roman, ctitorind doua mari creatii de valoare universala: una artistica - Manastirea Argesului, iar alta literara - Invataturile catre fiul sau Theodosie. Arta constructiei monumentului artistic si a monumentului literar ramane unul dintre marile titluri de noblete ale voievodului; in limpezimea cladirii oglindindu-i-se profunzimea cladirii.(Ibidem)Creatie izvorata din efort si suflet, din legenda si adevar istoric, Biserica Manastirii Argesului se ridica falnica si mandra, demna si puternica, impresionand prin proportii si vesmantu-i ornamental. Faima zidirii monumentului a atras numerosi calatori romani si straini, care fascinati de frumusetea, grandoarea si perfectiunea constructiei s-au intrecut in elogierea ei. Manastirea este "un prilej de uimire ... si este fara pereche intre manastirile din aceasta tara" (Paul de Alep); "cea dintai din Romania" (Alexandru Pelimon); "o adevarata Sf. Sofia munteana" (W. Derblich) si "pentru a cuprinde totul intr-un singur cuvant, aceasta biserica este un giuvaier" ( Paul de Alep ).Catedrala lui Neagoe Basarab este nu numai un sublim lacas de cult, ci si o opera de arta a literaturii anonime, legenda "Mesterului Manole" in a carei talmacire, creatia inseamna jertfa, daruire de sine, rabdare, migala, pentru a slefui si inalta piatra, a combina culorile si a da viata cuvintelor. Constient ca "nici un creator nu poate intra in universalitate decat prin poarta propriei sale culturi nationale, ca nici un creator nu poate patrunde in eternitate decat purtand pe umeri pecetea vremii sale , Neagoe Basarab "si-a stors si sangele din inima... si nu a crutat nici o cheltuiala " pentru ridicarea si impodobirea acestei biserici.Erou de balada, Neagoe Basarab a intrat in eternitate si prin Invataturile catre fiul sau Theodosie – prima creatie de valoare universala a literaturii romane, un adevarat "testament politic, pedagogic, filozofic si enciclopedic". Ca orice opera de valoare "Invataturile" lui Neagoe Basarab sunt o lectie de elevatie morala si spirituala, o lectie de comportament existential si demnitate umana.Manastirea Curtea de Arges este si ramane monumentul perfect construit in Ţara Romaneasca, iar inaltarea ei la Curtea de Arges constituie un eveniment unic in istoria noastra medievala. Dupa modelul sau s-au inspirat artistii care vor inalta mai tarziu cele mai frumoase biserici din veacul al XVII-lea si al XVIII-lea in Ţara Romaneasca; dar acestia nu vor ajunge insa, la perfectiunea modelului lor. Frumusetea podoabei sculptate si pictate, avutiile cu care era inzestrata, toate acestea vadeau puterea, bogatia, gustul si marinimia intemeietorului, sporindu-i prestigiul fata de contemporani si vesnicindu-i amintirea printre urmasi.Printre cele mai vechi asezari de care vorbeste istoria noastra se numara si Curtea de Arges cu imprejurimile ei. In veacul al XIII-lea, inalta cetate a Poenarilor, cu fortificatiile sale de piatra si putul care o lega direct cu albia raului de jos, facuse sa ajunga, pana departe, faima acestor locuri; iar pe la jumatatea secolului urmator, curtea Basarabilor si biserica "Sfantul Nicolae Domnesc rasfrang aceasta faima asupra intregii asezari adunata cu timpul in preajma lor: Curtea de Arges de mai tarziu.Dupa documente si inscriptii, ca si din marturiile sapaturilor arheologice, istoria acestui stravechi tinut voievodal, chiar daca nu consemneaza data precisa cand s-au grupat aici primele centre locuite, face insa dovada ca aceste centre s-au dezvoltat indeajuns de repede, pentru ca, pe la jumatatea veacului al XIV-lea, sa ateste deopotriva cu existenta unui Scaun Domnesc, si pe aceea a unei insemnate organizari bisericesti. Astfel asociate, puterea statala si cea religioasa impodobesc valea Argesului cu fapte de arme si locasuri de inchinare, care-i pastreaza intacta functia ei spirituala, chiar atunci cand capitala se muta la Targoviste.Dintre monumentele care au fost faurite de-a lungul veacurilor, din cate au impodobit Argesul voievodal, de buna seama ca biserica inaltata de Neagoe Basarab (1512 - 1521) este cea mai valoroasa constructie de arta si arhitectura bisericeasca.Motivele care l-au determinat pe evlaviosul domn sa ridice acest sfant locas sunt marturisite in slovele pisaniei, ce se afla asezata pe fatada de apus in partea dreapta a intrarii in pronaos, care glasuieste:"Adusu-mi-am aminte domnia mea, cum ca multi imparati intru imparatiile acestea s-au salasluit, ci putini pe cea cereasca o au mostenit. De aceia dar iata si eu m-am sarguit nu numai a carmui aceasta imparatie, ci si a iubi pre Domnul din tot sufletul, fapte bune facand. Drept aceia am cunoscut si noi ca acesti fosti inaintea noastra stapanitori, acestea ascultandu-le s-au fericit, lasand desertaciunile pamantesti pamantenilor, iar pentru ei imparatia cerului dobandind … Aceste dar, vazandu-le si noi, si de dorinta si osardie fiind condusi catre sfintele si dumnezeiestile biserici a le zidi, inalta si infrumuseta, precum le-au durat si inaltat si infrumusetat, facandu-se ctitor ai nostri intru sfinti raposati mosi si stramosi, asemenea si noi urmand pilda lor, si dorinta si osardie avand catre aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica a cinstitei Adormiri a Prea sfintei, curatei si prea binecuvantatei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoare si pururi Fecioarei Maria, pe care am gasit-o domnia mea la Curtea de Arges daramata si neintarita; si prin harul dumnezeiesc si indemnul acestei Prea cinstite Maici a Domnului s-au deschis ochii inimii noastre si am hotarat aceasta mai sus pomenita biserica din temelii a o zidi si a o inalta si a o intari si i-am mai daruit sate si tigani si balti cu peste si dijma de la vami si vase de aur si de argint si margaritare si pietre nepretuite."Drept aceia, in numele Domnului Dumnezeu, facatorul cerului si al pamantului si in numele Prea curatei sale Maici, rugam si imploram noi pe acela care, dupa a noastra petrecanie, il va alege Domnul Dumnezeu sa fie uns urmas al smeritei domniei mele, stapan a toata Ţara Ungrovlahiei: mare, singur stapanitorule si de Dumnezeu iubitule domn si unsule, te rugam noi pentru aceasta din nou zidita biserica, pe care o am inaltat in cinstea si slava stapanului Hristos, ca pe aceasta sa nu o lasi sa fie spre pustiire, ascultand pe unii rai graitori catre tine, si sa nu se atinga mana ta de comorile ei, nici vasele sa le iei, ci inca altele domnia ta dupa putere sa adaugi, pentru ca sa nu fie spre batjocura limbilor staine si locuinta a animalelor si a pasarilor si a serpilor sau a talharilor, ci fii catre ea milostiv si intocmitor, si pazitor, si monahilor locuitori intr-insa bine facator...  Daca voiesti mana ta sa se atinga a lua, adu-ti aminte ca nu trebuie si nu vei fi ispitit, ca daca vei gandi ca iei de la Prea curata Maica Domnului, nu vei lua, dar daca vei voi si de la tine sa daruiesti dupa putere bisericii acesteia, sa fii binecuvantat de Domnul Dumnezeu, facatorul cerului si al pamantului si de Prea curata Maica sa. Pentru ca eu, domnule si unsule, dupa moartea mea nu astept de la nimeni pomenire sa am decat de la domnia ta, iar domnia ta , sa ai pomenire in imparatia cerului, unde bucuria este netrecatoare si fericirea fara de sfarsit, care va sa fie, amin.Şi iarasi amintim egumenilor si calugarilor, aici salasluitori ca daca cineva din boieri si din dregatori va voi sa aduca ale lor averi si vase pentru ca sa le ascunda in manastire, fie chiar si de orice frica, atunci egumenul si calugarii sa nu le ieie, ca sa nu fie averi straine in manastire si ca nu cada pentru aceasta manastirea in nevoi. Iar egumenul si calugarul care va primi avere straina sa o ascunza in manastire, sa fie blestemat si afurisit .Inceputa in 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fara seaman de frumos, lucrarile ei s-au incheiat trei ani mai tarziu, asa incat la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar sa vorbeasca de "manastirea domniei mele de la Arges si sa-i harazeasca "vama ce este la Ocna Mica de la Targoviste …"O alta pisanie in piatra asezata in anul 1793 pe fatada ei apuseana, deasupra intrarii, mentioneaza si data sfintirii, amintind ca:"Aceasta sfanta si dumnezeiasca beseareca s-au ridicat din temelie intru slava si cinstea Adormirii Prea Sfintei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoare si Pururi Fecioarei Maria, de cel intru sfand Dumnezeu binecredincios Io Neagoe V(oie)v(o)d Basarab si s-au tarnosit la leat 7025 (1517) de Prea Sfintitul Patriarh al Ţarigradului Kir Theolipt".Ascultand nu numai legenda, ci si unele stiri istorice, se pare ca din lipsa de bani, cu toata jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsa zile, zugravirea bisericii n-a putut fi ispravita inainte de trecerea intru cele vesnice a lui Neagoe Basarab; adevar care reiese si dintr-o alta pisanie, aflata in biserica pe fata dinspre altar a partii superioare a inchipuitei usi de marmura prin care se intra in naos, unde se spune:"Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, Amin. Intru Hristos Dumnezeu bine cinstitorul Io Neagoe Voievod din temelie ridicat-am acest sfant si dumnezeiesc locas al Adormirei Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu si am inceput a-l zugravi si nu l-am sfarsit, ducandu-ma in vesnicul locas. Rog pe acela ce Dumnezeu il va inalta dupa mine, sa-l savarseasca si sa zugraveasca chipul lui unde eu am poruncit. Şi eu intru Hristos Dumnezeu, Io Radul Voievod am savarsit in zilele igumenului chir Gheorghie, in anul 7035 (1526), luna septembrie, 18 zile".Asadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumati (1522-1529), odata urcat in scaun, a dat grabnica ascultare acestui legamant, consfintit si prin pisania din 10 septembrie 1526, care mentioneaza si numele lui Dobromir zugravul.Dupa toate izvoadele, Neagoe Basarab a cladit biserica sa pe fundatiile unui locas mai vechi, care nu fusese altul decat sediul primei Mitropolii a Ţarii Romanesti. Pe aceasta, Neagoe gasind-o "daramata si neintarita … a zidit-o si inaltat-o din temelii", fapt pe care un cronicar al infaptuirilor marelui voievod, Gavriil Protul, il intareste, aratand ca Neagoe "sparse Mitropolia den arges den temeliia ei si zidi in locul ei alta sfanta biserica tot de piatra cioplita si netezita si sapata cu floriu". In aceasta forma de inceput, biserica Manastirii Curtea de Arges cunoscuta din 1793 sub denumirea de "Biserica Episcopala , cand a devenit resedinta Episcopiei Argesului, ramane, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, daca nu monumentul cel mai de seama, una dintre cele mai reprezentative constructii ale sale.Ca atare o pomenesc documentele si o amintesc toti calatorii straini care si-au aflat adapost in chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, in 1654, considera vechea asezare a lui Neagoe drept "una din minunile lumii . Aceleasi cuvinte de inalta pretuire le noteaza, in 1794, si englezul Robert Ainslie si - mai tarziu - pictorii francezi Bouquet si Lancelot, ale caror insemnari de calatorii si stampe au facut sa circule si in afara granitelor tarii faima manastirii lui Neagoe Basarab.Dupa unele refaceri partiale si intregiri in timp ale ansamblului sau, vatamata si de un puternic incendiu, Biserica Episcopala Curtea de Arges a fost refacuta - astfel dupa cum se vede astazi - de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy si de arhitectul roman Nicolae Gabrielescu, inspectorul lucrarilor de restaurare, in a doua jumatate a secolului trecut. A fost ispravita in anul 1885 si sfintita la 12 octombrie 1886.Asa cum se infatiseaza in prezent, biserica este alcatuita dintr-un pronaos, contopit organic cu constructia propriu-zisa, ai carui stalpi interiori sustin o turla pe mijloc si doua turnulete laterale care incununeaza fatada de apus a bisericii. Acestea din urma, prin podoaba lor exterioara, rasucite ca o mare impletitura din fibre groase de zidarie, la prima vedere, dau impresia ca stau sa cada unul asupra celuilalt si ca se insurubeaza in tariile cerului. Restul bisericii si altarul - cu abside care ii implinesc forma de cruce – sustin de asemenea o turla inalta, dand un tot arhitectonic de o zveltete inegalabila.In fata intrarii se afla un agheasmatar deschis, sprijinit pe patru coloane, lucrat din marmura de felurite tonuri si desene. Precum intreaga biserica, si acesta reprezinta o admirabila opera de arta. Vazut dinspre apus, agheasmatarul cu invelitoarea din plumb si crucea aurita se proiecteaza pe cele 12 trepte care urca spre intrarea in sfantul locas si pe rama care o imbraca, asemenea unui portal aplicat. La restaurare, motivele utilizate si modul de cizelare au urmarit sa redea, cat mai apropiat de original, vechea decoratie a constructiei lui Neagoe Basarab, decoratie in care elementele din afara fusesera armonizate de arta mesterilor locali, intr-un stil propriu. Iar cat priveste aceasta arta, chiar daca au lucrat alaturi de mesteri straini, privitorului de azi ii apare clar faptul ca localnicii au izbutit nu numai sa egaleze, ci adesea sa-si impuna propria lor personalitate, realizand armonii decorative dintre cele mai originale.In ansamblu biserica este asezata pe o puternica temelie: un vast pavaj orizontal din blocuri de piatra, mai larg decat suprafata de baza a bisericii, marginile lui terminandu-se cu un fel de imprejmuire din floroni (crini) sculptati in piatra. Peretii exteriori sunt impartiti in doua zone suprapuse demarcate printr-un brau, impletit in suvite, care inconjoara biserica. In partea de jos se afla o suita de panouri dreptunghiulare, in care sunt fixate ferestrele. Acestea sunt inramate in chenare cu ornamentatii dintre cele mai felurite care, ca si cele ale portalului de la intrare, amintesc intreteserea geometrica de la Manastirea Dealu.In registrul de sus, de asemenea, se afla o suita de panouri semicirculare in partea superioara, in centrul carora sunt fixate placi decorative si discuri in rozeta, iar ca niste paftale domnesti, la intretaierea arcurilor, se afla alte discuri mai mici, deopotriva de fin realizate. Pe ele sunt asezati porumbei, care parca stau gata de zbor. Fiecare poarta in cioc un clopotel. La adierea vantului, acesti clopotei sunau lin, asemenea unor suave glasuri tainice.Deasupra, depasind bordurile scurte ale acoperisului asezate pe mai multe randuri paralele de cizeluri, constructia bisericii creste intr-o suita de volume si suprafete, pe care se inalta cele patru turle; de o rara bogatie ornamentala, ele aduna in jurul ferestrelor, asemenea unor dantele in relief, aceleasi modele prin care (ca, de altfel si in restul decoratiei acestui monument) se stravad, armonizate specific de mesterii bastinasi, o seama de elemente de arta araba sau georgiana. Acoperisul turlelor, bogat impodobit, pare iesit din mana unor aurari, iar lanturile care sustin crucile sunt aidoma unor bijuterii lucind in soare.In interior, pe langa zugraveala executata in ulei de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard si de romanul N. Constantinescu din Curtea de arges, pe langa panourile votive, mormintele ctitorilor si tampla facuta din marmura, bronz aurit si onix, pe langa icoanele ei lucrate in mozaic, atrage atentia, ca o exceptionala realizare sculpturala, grupul celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentand pe cei 12 Sfinti Apostoli; aceste coloane dau cu adevarat o impresie de viu si mers aievea. Din ancadramentul lor central - tinand loc de despartire intre partea de la intrare si sanul propriu-zis al bisericii -, interiorul acesteia, discret invesmantat in zugraveala pictorilor aici amintiti, apare intr-o calma maiestate, ca un adanc indemn la reculegere.Vechea tampla din sec. al XVII-lea, de o reala originalitate ornamentala si iconografica - adapostita temporar in biserica de sat din Valea Danului - se afla acum in Colectia de obiecte de arta bisericeasca din Manastirea Curtea de Arges.Aceasta catapeteasma, dupa stil, impreuna cu cateva icoane, dateaza din timpul domnului Şerban Cantacuzino (1678-1688), care, in 1682, precum spune una din pisaniile de pe pertele vestic al bisericii, a reparat sfantul locas.De asemenea, in imediata vecinatate a manastirii, susura neintrerupt izvorul basmului, pe care localnicii il numesc "Fantana lui Manole . Aceasta denumire poarta peste timpuri povestea mesterului, care, neputand cobori de pe biserica dupa ispravirea ei, - luandu-i-se scarile -, si-ar fi facut aripi din sindrila si, ca un alt Icar, sarind din inaltimea sfantului locas, la temelia caruia se spune ca-si zidise propria sotie, s-ar fi prabusit in acest loc, sufletul sau preschimbandu-se in cantec limpede de izvor.De la "Fantana lui Manole" se vede, spre apus, fosta Bolnita a manastirii: monument istoric, despre care un document existent scrie ca "se gasea alaturi de biserica lui Neagoe Basarab inca din 1524".In acest ansamblu de frumuseti naturale, arta si istorie romaneasca, biserica manastirii Curtea de Arges se infatiseaza ca o podoaba de mare pret, fara asemanare in tara noastra.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1150

Id: 33097

Data: Aug 13, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).