La poalele dealului Cosul Mare de pe raza comunei Mihaiesti, in apropiere de Ramnicu Valcea, se afla Manastirea 'Adormirea Maicii Domnului' - Govora. Numele ii vine din slavonescul 'gavariti', care inseamna 'a vorbi', 'a spune' sau 'izvor', 'murmur de izvor', informeaza Ziarul Lumina, Editia de Oltenia.Legat de intemeierea Manastirii Govora, traditia nu ne-a pastrat numele primului ei ctitor. Pisania actualei biserici il mentioneaza pe Radu cel Mare, care 'au dires-o si infrumusetat-o'. Cu toate acestea, dupa marturia voievodului, se pare ca sfantul asezamant ar data din vremea domniei strabunicului sau, Mircea cel Batran (1386-1418). Hrisoavele o arata drept asezamant ortodox, in ciuda anumitor zvonuri conform carora biserica ar fi fost ridicata pe temelia unui lacas de cult catolic, in anul 1485. De acest lucru ne asigura o inscriptie slavona localizata pe un clopot existent in muzeul manastirii, datata in perioada 1456-1457. Pomelnicul manastirii, cel mai vechi document statistic din Ţara RomaneascaIstoricii Aurelian Sacerdoteanu si Gh. T. Ionescu au emis ipoteza ca, pe la sfarsitul secolului al XV-lea, manastirea ar fi fost de maici, iar la un moment dat chiar mixta. Ultima varianta este putin probabila, dat fiind ca Sinodul VII Ecumenic de la Niceea, din 787, prin canonul 20, a desfiintat manastirile mixte, este greu de crezut ca in monahismul romanesc ar fi existat astfel de asezaminte monahale. Pe de alta parte, daca luam in calcul numele desprinse din 'Pomelnicul' manastirii, am putea fi tentati sa mergem pe teoria celor doi istorici. Datorita faptului ca aici s-au calugarit atat femei, cat si barbati, putem admite ca au existat perioade cand in manastire vietuiau calugarite, dar si perioade cand obstea era formata din calugari. Pomelnicul Manastirii Govora este cel mai vechi document statistic din Ţara Romaneasca pastrat pana astazi. A inceput sa fie scris in timpul voievodului Radu cel Mare, probabil, si este prefatat de o predoslovie cu invataturile mitropolitului Varlaam al Ţarii Romanesti. Manuscrisul se gaseste in Biblioteca Academiei Romane, cota 257, si contine numele monahilor care au vietuit la Govora pana in anul 1959, cand asezamantul a fost transformat in manastire de maici, prin stramutarea a 21 de calugarite de la Manastirea Bistrita.Tipografia de la GovoraPe la 1635, din porunca si cheltuiala voievodului Matei Basarab, in incinta manastirii s-a infiintat o tipografie care avea sa inscrie Govora pentru totdeauna in randul manastirilor de cultura din Romania. Aceasta tipografie va implini dorinta domnitorului carturar de a lumina poporul prin carte, dupa cum el insusi marturiseste: 'Am vazut ca in intreaga tara e foamete si sete, nu insa de paine si de apa, ci dupa prooroc, dupa vadita hrana si adapare sufleteasca. Nu putin m-am mahnit vazand ca nu este nicaieri o astfel de hrana'. La 30 ianuarie 1637, a aparut la Govora prima carte, o Psaltire, in limbile slavona si romana, tiparita de Meletie Macedoneanul, egumenul manastirii. A fost deschiderea unui lung sir de tiparituri, intre care amintim si Pravila din 1640, mai cunoscuta cititorilor sub numele de 'Pravila cea mica', cu un format de 21/14 cm. Setea de cunoastere despre care vorbea Domnul Basarab a cuprins atat lumea laica, cat si clerul. De aceea, pentru bunul mers al tipografiei, a fost infiintata aici si o scoala de tipografi. Nu stim exact cand s-a intamplat acest lucru. Cert este ca in anul 1636 scoala exista si functiona dupa normele initial stabilite. Existenta ei este confirmata de rezumatul in greceste al unui act semnat de patriarhul din acea vreme al Ierusalimului, pe nume Teofan. Viata monahala peste veacuriDe-a lungul timpului, Manastirea Govora a pastrat un valoros tezaur de arta, icoane vechi, manuscrise si tiparituri, lucru ce atesta cultura si arta dezvoltate aici. Arhiva cinstitului asezamant se inscrie printre cele mai vechi vestigii de ordin cultural existente in Biserica Ortodoxa Romana. Materialul arhivistic este detinut de catre Episcopia Ramnicului si Arhivele Statului Bucuresti, Craiova si Ramnicu Valcea. Arhiva care se afla la sediul manastirii si la Centrul eparhial completeaza informatiile documentare pe ultima perioada. Informatii care, trebuie precizat, sunt mai mult de ordin economic decat spiritual.Din 20 iulie 1959, statutul manastirii a fost modificat de regimul comunist, asa cum am aratat mai sus. Stareta a fost asezata Evghenia Racovita, de la Manastirea Bistrita, judetul Valcea. Maicile care au urmat in staretie s-au luptat cu greutatile regimului totalitar, contribuind prin osteneala si jertfa la refacerea vietii monahale de aci. Astazi, Manastirea Govora, scaldata toata intr-un alb imaculat, se impune ca o cetate medievala strajuita de turnul clopotnitei. O alee de piatra serpuita taie frumoasa gradina cu pomi fructiferi si te conduce la vechile porti brancovenesti. Privind atat ansamblul cladirilor din curtea interioara, cat si biserica, putem spune, fara sa gresim, ca Manastirea Govora este o adevarata bijuterie a artei medievale romanesti, bine conservata si capabila de a duce mai departe spiritul monahismului romanesc.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 645

Id: 24265

Data: Sep 3, 2012

Imagine: