Martirii iubitori de Hristos de la Niculitel
]]> Astăzi, 4 iunie, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel. Aceşti mucenici au trăit în secolul al IV-lea, pe teritoriul actual al României, în Dobrogea, unde erau deja mulţi creştini. La începutul acelui veac au avut loc persecuţii dure împotriva creştinilor, ceea ce a dus la mărturisirea, cu preţul vieţii, a credinţei în Hristos. Şase dintre mucenicii din acele timpuri au fost înmormântaţi într-o criptă din zona comunei tulcene Niculiţel, potrivit Ziarul Lumina. Cripta a fost descoperită în urma unor ploi abundente din anul 1971, în curtea unui sătean. Arheologii au dedus la acea vreme că este vorba de o criptă creştină de înmormântare, cu patru persoane ale căror nume erau înscrise pe o tăbliţă de lut, iar la un nivel mai jos încă două persoane, ale căror nume nu s-au păstrat. Deoarece autorităţile comuniste de atunci nu se gândeau la faptul că martirii sunt cinstiţi în mod deosebit de credincioşii ortodocşi, din partea Bisericii Ortodoxe Române la faţa locului au mers vrednicul de pomenire Arhiepiscop Gherasim Cristea, care era atunci vicar al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, însoţit de părintele Dumitru Capaciurea. Reprezentanţii Bisericii au mutat cinstitele moaşte în biserica Mănăstirii Cocoş, aflată în imediata apropiere a comunei Niculiţel. Primii martiri de pe teritoriul ţării noastre În urma propovăduirii apostolice în teritoriile Sciţiei Mari şi Mici, dar şi ca o consecinţă a exilării multor creştini, în perioadele persecuţiilor, aceştia au intrat în contact cu populaţia autohtonă, care s-a ataşat de credinţa creştină. Mărturia cutremurătoare a bazilicii funerare de la Niculiţel este o dovadă în plus a faptului că pe acele meleaguri creştinii şi-au îngropat martirii lor, iar pe baza credinţei lor au zidit locaşuri de închinăciune. Martirologiul Fericitului Ieronim aminteşte în data de 4 iunie, pe lângă Sfântul Mucenic Filip, şi pe martirii Zoticus, Atalus, Euticus, Kamasis, Quirinius, Iulia, Saturninus, Galdunus, Ninnita, Fortunio şi alţi 25, ale căror nume nu sunt specificate. Dintre aceşti martiri, moaştele a patru au fost descoperite la Niculiţel şi se păstrează la Mănăstirea Cocoş. Localitatea romană Noviodumum, în zona oraşului Isaccea de astăzi, cuprindea mai multe aşezări rurale, în una din care a şi fost făcută îmormântarea martirilor, cu inscripţia respectivă. Moaştele mucenicilor au fost depuse într-o raclă din lemn, aşezată pe pavimentul de piatră al criptei, care este în formă pătrată, de aproximativ 10 metri pătraţi şi înaltă de 2 metri. Intrarea în criptă a fost iniţial astupată cu o lespede mare de piatră. Cripta a fost construită la ceva timp după moartea mucenicilor, când creştinii se puteau manifesta liber deja, iar pe un perete lateral, în mortarul proaspăt, a fost scris „martirii lui Hristos”, pe celălalt fiind desenată monograma lui Hristos şi adăugate numele sfinţilor, în limba greacă, astfel: „Martirii Zotikos, Attalos, Kamasis, Filippos”. Trupurile au fost aşezate în poziţia creştină străveche de înmormântare, respectiv culcat, cu mâinile pe piept şi capul îndreptat spre apus. Istoricii presupun că martirii au fost iniţial depuşi într-o criptă mai modestă, dar apoi mutaţi în această bazilică, una din cele mai vechi astfel de bazilici funerare creştine. Dedesubtul bazilicii, într-o altă criptă, astupată cu o lespede de calcar, zidită cu mortar, s-au descoperit osemintele altor doi martiri. Inscripţia din cripta inferioară, mai mică un pic decât cea de deasupra, spune: „Aici şi acolo este sângele martirilor”. Dobrogea martirilor din primele secole creştine Mărturiile creştine din ţinuturile noastre apar încă din primele secole şi sunt o dovadă a propovăduirii noii religii de către misionari, liberi sau exilaţi, în rândul populaţiei autohtone. Monumentele funerare care au însemne creştine din perioada persecuţiilor, mai ales pe teritoriul Dobrogei, sunt tot atâtea mărturii despre prezenţa creştinilor pe teritoriul ţării noastre. Cetăţile greco-romane, ale căror ruine se mai pot vedea astăzi pe teritoriul judeţului Constanţa, cum ar fi Tomis (Constanţa), Callatis (Mangalia), Histria, Axiopolis (Cernavodă), Tropaeum Traiani (Adamclisi), Ulmetum (Pantelimon), şi în judeţul Tulcea, cum ar fi Dinogetia (Garvăn), Salsovia (Mahmudia), cetăţile de la Niculiţel şi Lazu, poartă istoria primilor creştini care au vieţuit şi au murit în aceste ţinuturi. Chiar dacă istoricii nu s-au pus de acord în totalitate în ceea ce priveşte etnogeneza poporului român, cert este faptul că acest neam a fost plămădit dintru început, cu valurile de colonizatori sau migratori care şi-au pus amprenta economică şi culturală pe baza valorilor creştine. Aceste valori rămân până astăzi definitorii pentru români, indiferent de adstraturile care s-au depus ulterior şi care, desigur, i-au marcat social, economic şi cultural. Religia creştină s-a potrivit de minune populaţiei din teritoriile vechii Dacii, care a păstrat-o de-a lungul trecerii secolelor de greutăţi şi lipsuri. Sfinţii ţinuturilor româneşti ai primelor secole Amintim şi pe alţi martiri sau ierarhi cu viaţă sfântă care au dat mărturie despre Hristos pe meleagurile noastre sau în cetăţile de la sudul Dunării în primele veacuri creştine, pomeniţi mai ales la rugăciunea de la Litie: Sfinţii Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat, prăznuiţi la 9 noiembrie; Sfântul Mucenic Dasie, prăznuit la 20 noiembrie; Sfântul Mucenic Hermes, prăznuit la 31 decembrie; Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic, prăznuiţi la 13 ianuarie; Sfântul Bretanion, Episcop de Tomis, prăznuit la 25 ianuarie; Sfântul Cuvios Ioan Casian, prăznuit în anii bisecţi la 29 februarie, iar în anii nebisecţi slujba i se săvârşeşte la Pavecerniţa din 28 februarie; Sfântul Mucenic Montanus preotul şi soţia sa Maxima, prăznuiţi la 26 martie; Sfântul Irineu, Episcop de Sirmium, prăznuit la 6 aprilie; Sfântul Mucenic Sava de la Buzău, prăznuit la 12 aprilie; Sfântul Teotim, Episcop de Tomis, prăznuit la 20 aprilie; Sfinţii Mucenici Pasicrat şi Valentin, prăznuiţi la 24 aprilie; Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul, prăznuit la 27 mai; Sfinţii Mucenici Nicandru şi Marcian, prăznuiţi la 8 iunie; Sfântul Mucenic Isihie, prăznuit la 15 iunie; Sfântul Niceta de Remesiana, prăznuit la 24 iunie; Sfinţii Mucenici Epictet şi Astion, prăznuiţi la 8 iulie; Sfântul Mucenic Emilian de la Durostor, prăznuit la 18 iulie; Sfinţii Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust, prăznuiţi la 21 august; Sfântul Mucenic Lup, prăznuit la 23 august. Atunci când creştinismul a devenit liber, străromânii nu numai că aleg creştinismul pentru ei, ci ajung să facă misiune în alte părţi ale Imperiului Roman. Este cazul Sfântului Ioan Casian, originar din Dobrogea, care a petrecut la Ierusalim şi a avut un aport considerabil la organizarea monahismului în apusul Europei, pe teritoriul de astăzi al Franţei, dar şi de Sfântul Dionisie cel Mic, care a pornit din Dobrogea şi căruia îi datorăm numărarea anilor de la naşterea Mântuitorului Hristos, acceptată astăzi în întreaga lume. Tot în primele secole ale creştinismului a vieţuit şi Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea.
Download: Click for download attached file: Martirii iubitori de Hristos de la Niculitel

Categoria: Actualitate ortodoxa
Data: Jun 4, 2015
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro: Dinastia Comnenilor » Aspecte ale istoriei si spiritualitatii Bizantului din categoria: Aspecte ale istoriei si spiritualitatii Bizantului - Pr. Emanoil Babus,
Articole similare
Random Links
Users login
username:
Password:
Calendar
Evanghelia zilei