Mesajul Sanctitatii Sale Bartolomeu al Constantinopolului la sarbatoarea Sfintilor Brancoveni

Preafericite si Preasfinte Parinte Daniel, Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Ungrovlahiei si Patriarh al Bisericii Ortodoxe Autocefale a României, foarte iubite si preadorite frate în Hristos si coliturghisitor al Smereniei Noastre, pe cinstita Voastra Preafericire Va îmbratisam frateste în Domnul, adresându-Ne cu bucurie.Moartea martirica pentru Hristos si pentru neprihanita credinta în El a reprezentat pentru Sfânta noastra Biserica înca dintru început un motiv de cinste si de respect fata de cel care marturiseste, facând trimitere la cinstea oferita lui de Domnul, Care subliniaza ca „oricine va marturisi pentru Mine înaintea oamenilor, si Fiul Omului va marturisi pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu” (Luca 12, 8).Foarte devreme s-a consacrat ca aceasta cinstire sa fie conferita martirilor lui Hristos în fiecare an, dupa cum marturiseste o scrisoare pastrata în Martiriul Sfântului Sfintit Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei, care ofera informatii despre întrunirea crestinilor din ziua martiriului Sfântului si scopul acesteia „pentru ca Domnul sa ne daruiasca noua celor ce cu veselie si bucurie ne-am întâlnit sa savârsim dupa putinta ziua martiriului sau spre pomenirea celor patimite si spre exersarea si pregatirea celor viitoare” (Epistula ecclesiae Smyrenensis de martyrio sancti Polycarpi, Ed. H. Musurillo, The Acts of the Cristian Martyrs, Oxford, 1972, 18.2), precum si comunicarea zilei si anului mortii mucenicesti din Martiriul Sfântului Sfintit Mucenic Ignatie Teoforul „pentru ca, întruniti fiind în vremea martiriului, sa facem cunoscut pe atletul si mucenicul curajos al lui Hristos” (Martyrium Ignatii Antiocheni, Ed. F. Diekamp-F.X. Funk, Patres apostolici, Tübingen 1913, vol. 2, p. 338).Urmând acestei traditii, toti Parintii purtatori de Dumnezeu i-au îndemnat pe credinciosi sa-i cinsteasca pe martiri, deoarece, dupa cum aminteste aratatorul celor ceresti Marele Vasile, în Cuvântul sau la Sfintii Patruzeci de Mucenici care au marturisit în Sevastia „ca cinstirea data celor buni este o dovada a dragostei noastre fata de Stapânul tuturor”[1] (PG 31, 508.14), si iarasi fiindca adevarata cinstire a martirilor îi face pe cei ce-i cinstesc vrednici de cinstea mucenicilor, dupa cuvintele aceluiasi Mare Parinte: „Fericeste, deci, cu toata inima pe cel care a suferit mucenicia, ca sa fii si tu, prin vointa, mucenic si sa pleci din aceasta lume învrednicit de aceleasi rasplati ca si mucenicii, fara prigoana, fara foc si fara biciuiri”[2] (PG 31, 508.18).Şi daca cinstirea celor care din dragoste si-au jertfit viata pentru credinta fierbinte în Hristos si pentru adevarata dragoste fata de El reprezinta recunostinta datorata de Biserica celor ce au împurpurat vesmântul ei prin cinstitele lor sângiuri si au îmbogatit-o cu moastele lor izvorâtoare de har, recunostinta datorata celor care, mai înainte de martiriu, au savârsit binefaceri în multe chipuri si au dat spre slujba Bisericii darurile primite de ei de la Dumnezeu, este cu atât mai mare.Asadar, cu buna dreptate, Sfântul Sinod al Sfintei Biserici (Ortodoxe) a României, prin insuflarea Duhului Sfânt, a ajuns la hotarârea placuta lui Dumnezeu de a cinsti martiriul iubitorului de Hristos si evlaviosului Constantin Brâncoveanu si al celor patru fii ai sai, Constantin, Ştefan, Radu si Matei, împreuna cu care fiind întemnitat si chinuit pentru a-si parasi stramoseasca credinta, acesta a ramas credincios pâna la moarte (Apocalipsa 2, 10) si a primit rabdator moartea martirica prin decapitare împreuna cu fiii si cu însotitorii sai. Moartea sa muceniceasca a reprezentat pecetluirea adevaratei dragoste pentru Hristos si pentru Biserica Ortodoxa, pe care a sprijinit-o cu marinimie prin nenumarate daruri si binefaceri, printre care se numara: zidirea (ridicarea) de biserici, manastiri si paraclise atât în România si în Sfântul Munte, cât si în Constantinopol, cum ar fi biserica Sfântului Nicolae din Galata si biserica Sfintei Paraschevi din Pikridion, întarirea prin orice mijloace a credintei crestine în vremuri dificile si apararea poporului binecredincios al lui Dumnezeu.Urmând initiativei vrednice de lauda si bineplacute lui Dumnezeu a predecesorului Preafericirii Voastre, a vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist al României, cu privire la Sfintii Martiri Brâncoveni, ati hotarât în Sinod ca, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor, care a avut loc la Constantinopol în data de 15 august 1714, sa consacrati anul în curs (2014) ca an omagial al Sfintilor Martiri Brâncoveni, evidentiind viata si statornicia credintei lor ca model pentru întreaga turma binecredincioasa a Sfintei Biserici a României.Raspunzând cu multa bucurie cererii fratesti îndreptate Smereniei Noastre de a trimite un reprezentant al Patriarhiei Ecumenice la manifestatiile festive organizate în cinstea Sfintilor Martiri Brâncoveni în perioada 14 – 17 august 2014, prin intermediul Înaltpreasfintitului Parinte Grigorie, Arhiepiscop de Thyateira si Marea Britanie, iubitul nostru frate în Hristos si coliturghisitor, care va transmite si scrisoarea noastra patriarhala de felicitare, ne exprimam marea bucurie atât a noastra personal, cât si a Sfintei Biserici a Constantinopolului, ai carei fii duhovnicesti au fost cinstitii Martiri (Brâncoveni), în ceea ce priveste promovarea personalitatilor acestor sfinti barbati, în special a lui Constantin Brâncoveanu, care a avut o legatura strânsa cu scaunul nostru patriarhal si cu vrednicii de pomenire predecesori ai nostri, Patriarhii Ecumenici Calinic al II-lea, Dionisie al IV-lea si Calinic al III‑lea, care l-au apreciat, primul conlucrând cu acesta la recladirea sfintelor lacasuri, al doilea fiind cel care l-a uns ca domn al Ţarii Românesti în anul 1688, iar al treilea fiind cel care a alcatuit un canon (liturgic) în cinstea lui.Felicitându-ne pe noi însine si unii pe altii cu ocazia acestei cinstite sarbatori, care reprezinta cel mai bun motiv de întarire a credintei pleromei binecinstitoare a ambelor Sfinte Biserici ale noastre si de consolidare a legaturilor noastre fratesti si pentru mai departe, prin rugaciunile Sfântului Constantin Brâncoveanu si ale celor împreuna cu el, al caror har ne rugam sa acopere binecredinciosul popor român, va îmbratisam iarasi cu sarutare frateasca si ramânem cu multa dragoste întru Domnul si cu aleasa cinste,Al Preafericirii Voastre celei cinstite iubit frate întru Hristos,†Bartolomeu,Patriarhul ConstantinopoluluiTrad. Aurelian – Nicolae Iftimiu


[1] Sfântul Vasile cel Mare, „Omilia a XIX-a – La Sfintii Patruzeci de Mucenici”, în Omilii si Cuvântari (PSB, serie noua, vol. 1), trad. Pr. Dumitru Fecioru, 2009, Ed. Basilica, Bucuresti, p. 282.
[2] Ibidem.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 510

Id: 43232

Data: Aug 16, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).